7,454 matches
-
pe toți. De la ciocli, și mici logofeți până la marii bani și domnitori. Băltărețu e om de jos, dar averea pe care a adunat-o îl face important. Se deplasează în butcă cu bronzuri și poleeli, dinainte și de-a stânga caprei vizitiului, cu două sirene aurite, cu coadele încolăcite”. Se spune că „Scrisorile lui Ghica”, în afara „Scrisorile către V.Alecsandri”, despre care Alecsandri spunea:”Oaspete iubit, el va veni să ia loc în familiile române spre a le povesti cu graiul
DE DOUĂ ORI PRIM-MINISTRU ÎN VREMEA LUI AL. I. CUZA ŞI, TOT DE-ATÂTEA ORI ÎN VREMEA LUI CAROL I de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367483_a_368812]
-
versanții munților prăpăstioși și anoști. Acolo, pe crestele munților, de când e lumea, au fost sate de păstori care au avut ca principala îndeletnicire creșterea oilor. Pe aceste locuri, mai rar poți vedea vite mari, vaci, boi, ori cai. Catârul, măgarul, capra și oaia sunt la ele acasă. Și totuși, oameni acelor sate par cei mai fericiți locuitori ai pământului. Cu totul altfel arătau chiar și în antichitate satele de la câmpie. Erau ticsite de oameni locuind în case încropite din piatră, căci
CETATEA DE LUMINĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367529_a_368858]
-
să moară. La o primă privire de ansamblu asupra situației ai putea să fii de aceeași părere. Și pe mine mă scârbesc oamenii care stau toată ziua pe băncile din fața locuinței și își pierd timpul jucând table sau bârfind despre capra vecinului. De câte ori văd aceleași persoane, făcând același lucru mă întreb cum pot să trăiască acei oameni fără a face ceva util în viață. Eu când pierd timpul degeaba, de la prea multă oboseală, când se adună prea multe și am nevoie
CALEA SPRE FERICIRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367592_a_368921]
-
regulamentar pe dreapta. Probabil și pentru faptul că rămăsesem mască și ei nu înțelegeau bine dacă mă mir sau sunt doar nervos. —Să trăiți, domn’e șef! a îndrăznit Corcodușe. —Măi, dracilor, ăsta ce atelaj mai e?! A cui e capra? i-am luat eu la trei-păzește. — Nu e capră, că e țap, sări-i-ar ochii din cap! recită Afaceristu’. Și e al meu. Îl cheamă Mehmet, ca pe turcul ăla, cu care trăiește Maricica lui Marghioala. —Mehmet?!... Dar cine
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
mască și ei nu înțelegeau bine dacă mă mir sau sunt doar nervos. —Să trăiți, domn’e șef! a îndrăznit Corcodușe. —Măi, dracilor, ăsta ce atelaj mai e?! A cui e capra? i-am luat eu la trei-păzește. — Nu e capră, că e țap, sări-i-ar ochii din cap! recită Afaceristu’. Și e al meu. Îl cheamă Mehmet, ca pe turcul ăla, cu care trăiește Maricica lui Marghioala. —Mehmet?!... Dar cine la botezat așa, măi prăpădiților? i-am dezcusut eu
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
mai prejos. Așa ne-a spus el că îl cheamă. Bă, voi faceți mișto de mine, că vă ard câteva tupe de nu vă vedeți?... m-am dat eu la ei. Păi unde s-a mai mai pomenit să vorbească caprele? Nu vă mințim deloc, domn’e șef. Să fiu al dracului cu tata, că nici nu-l cunosc! sări Hapciurică. Așa zice el că îl cheamă. Ia întreabă, băi, Afaceristule, pe țap, cum îl cheamă, ca să audă și domnu’ șef
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
cine știe ce “amirali” de pe vremea elisabetană sau victoriană sunt “rămași” sau năpustiți ca o cavalcadă ecvestră din celuloidul westernian al Hollywood-ului (ca și mijlocul de tracțiune, de altfel !), cu încălțări văcsuite în culoarea tunicii plușate cu fireturi și stând “bățoși” pe capră și fălindu-se ca nimeni alții, cu papioane atârnate de gât și pelerine de culoare verde prevăzute cu ciucuri la capătul șireturilor care te ajută să le sumeți, toate fluturând în rafalele brizei care năvălește dinspre ocean ori dinspre golf
SEISME ŞI PODURI ÎN FRISCO ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366995_a_368324]
-
fost prea dulce”; Veselie; Vramniță construită prin suduire; Verjelul, horă unică în an, ocazie prinsă ori ratată; Vioara speriată de țăranul uriaș Gheorghe „plângea o melodie învălmășită”; Vaida și fiul lui cu nume-titlu: Simionu li Vaida; „Vara aceea am încălecat capra Cârnei, vaca ei, cum ziceam noi în bătaie de joc”; „vreo zece ani de agoniseală, pe șantierele de la oraș” pentru un clopot de suflet; „Vaca Vioara care mă fugărea pe pășune când o pășunam dimpreună cu ceilalți copii de seama
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
două rânduri de perne, mai sus decât toți ceilalți, ședea Schender pașa. Purta o za de Damasc, sub care se vedea binișul stacojiu, lung, cu mânecile largi și despicate strâns pe bust și larg în poale, căptușit cu blană de capră. Șalvarii îi erau verzi, ca semn distinct al înaltei sale funcții, iar cizmulițele ușor încovoiate erau galbene. Coiful, înconjurat cu un turban alb, strălucitor, din mătase pufoasă de Berares, se înălța sfidător. Pe șase stâlpi flutura baldachinul din mătase roșie
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
că ea vine întotdeauna de la picioare... - Cel mai mult ajută să întărești organismul cu vitamine, spuse o doamnă care ascultase cu bunăvoință toate opiniile. Vitamina ce din fructe, cum ar fi lămâile și ardeiul iute, vitamina be din brânză de capră, vitamina de din iaurt patru la sută și zeamă de varză, plus pateu de ficat și un mușchi în sânge te face mai sănătos decât erai... Zău așa... Se părea că totul a fost spus. În compartiment se lăsase o
LEACUIRI PENTRU RĂCEALĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367069_a_368398]
-
de legendă a iubirii și fericirii. Normal, fiindcă nu știau nimic despre conflictul permanent în între noră și soacră pe motive de pri- mordialitate în cadrul protocolului. Și nici de certurile dintre împărat și mama sa din cauză că dorea să împace și capra și varza. Cine era una și cine cealaltă nu are nici o importanță. Cert este că panarama nu se deosebea cu nimic de una pe care o puteam întâlni în orice mahala a imperiului, desigur nu cu haine așa de frumoase
GLORIOASA DOMNIE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367070_a_368399]
-
a luat soțul meu una așa ca să vadă și el ce beau ăia pe acolo, a costat cât un parfum de firmă la noi în țară. E ceva de necrezut! Ca să nu vă mai spun că au un fel de capre mai mari care put, scuipă și te pot umple de păduchi. Am și vorbit cu soțul! Dacă ne mai oferă firma o asemenea excursie le spunem, clar, să ne dea banii, că știm noi mai bine ce avem de făcut
PRIN LUMEA LARGĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367064_a_368393]
-
lor!) toate servituțile galante și umile ale vasalilor, asta și cu ajutorul unui cinism greu de contracarat ... Pasul către încoronare ca rege al amerindienilor californieni - de un supus al Coroanei - fusese făcut atunci când dangătele de acioaie ale turmelor de oi și capre ale acestora fuseseră acoperite de zăngănitul metalic, strident și lugubru al muschetelor și halebardelor cotropitorilor. Conquista spaniolă își găsea astfel, un mai abitir și mai violent succesor în trimișii elisabetani, stuartieni, tudorieni ori victorieni - care vor boteza locurile pe măsura
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367076_a_368405]
-
montate în zonele periculoase. Nu riscai niciun accident, decât dacă doreai voluntar să-l faci! Zone stâncoase și golite de orice vegetație se succedau cu altele, pline de arbori, umbră și ciripit de păsărele. Pe stâncile înalte vedeai ciurde de capre negre sărind din piatră în piatră, căutând printre stânci smocuri de iarbă hrănitoare. Camera noastră din hotel avea vederea spre un peisaj de poveste. O poiană plină cu flori montane, sprijinită de un pâlc de pădure din mesteceni și brazi
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
tumultoasă, fiind caracterizată de rivalități și părtiniri între neveste, țiitoare și copii. O familie eterogenă, prin legăturile fragile dintre copiii de la mai multe neveste. O familie în care patriarhul Iacov poate să stăpânească mai ușor turmele mari de oi și capre decât pe fiii săi scăpați de sub control. O familie care dovedește încă o dată că în inima unui bărbat nu pot avea loc mai multe femei în același timp. Poligamia lui Iacov lasă urme adânci în sufletele rănite și descurajate. Iubirea
FAMILII DIN BIBLIE SI ROLUL IN PLANUL DIVIN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367184_a_368513]
-
kilometri. Se fură apoi articole, studii, cărți, pentru care adevărații autori au muncit din greu mulți ani de zile. Hoții le preiau în câteva clipe și le semnează. Autorii adevărați sunt de cele mai multe ori marginalizați, trimiși să păzească oile (sau caprele!), în timp ce hoții, dacă mai beneficiază de rude la Ierusalim, rugători la Athos și argați în parlament, se cațără până la vârful piramidei sociale. Dacă hoții-plagiatori sunt prinși, sunt nițel bălăcăriți, retrogradați de ochii lumii pentru câteva luni, după care sunt propulsați
PLAGIATUL – SPORT DE PERFORMANŢĂ LA ROMÂNI de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/368600_a_369929]
-
pentru copii, Mă duc și eu, și tu să vii! Să ne jucăm și să cântăm, Prin codrii verzi să ne plimbăm. Și iepurașii vin aici, ȘI căprioare,si pitici, Și Cosânzene, Feti- Frumoși, Și tineri ,și bătrâni pletoși. Și capre cu trei iezi,si urși Cu coada scurtă și netunși. Și cerbi de aur,si arici Ce-amisuna după furnici. Și Soarele,și Luna sunt Aduse-n raze pe Pământ, Să lumineze acest colț De răi, frumos, iubit de toți. Că
CĂND ERAM COPIL,ODATĂ... GRUPAJ DE POEZII PENTRU COPII de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368617_a_369946]
-
mai ciudat dintre toți, după care ne țineam scai, înghesuindu-ne să-l atingem, ca să ne meargă bine, era Mutul. Un personaj misterios, a cărei față n-o puteai nicicum vedea, pentru că era acoperită cu o mască din piele de capră, iar pe cap purta o căciulă de astrahan. -------- *Îngroparea Călușului: Marți, după Rusalii, se celebra Moartea și Îngroparea Călușului, un adevărat ritual funerar executat după Apusul Soarelui. După aceea urma Fuga rituală-fiecare călușar fuge în altă direcție, ca apoi, când
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
pentru un om care se dă bun și sensibil, dar care distruge pe oricine îi dă voie, fără să fie bănuit de anturaj. Și iată că fiul meu, clasa a doua, vine cu tema la română. Lupul se uită la capră ce paste sus, pe stâncă și îi zice: Coboară aici, unde este iarbă mai verde și mai grasă, ca să poți avea o masă mai bună”. Capră, mult mai inteligentă decât cele două prietene de mai sus, spune: ”- Nu de prânzul
O FABULA CU LUPUL de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368746_a_370075]
-
fiul meu, clasa a doua, vine cu tema la română. Lupul se uită la capră ce paste sus, pe stâncă și îi zice: Coboară aici, unde este iarbă mai verde și mai grasă, ca să poți avea o masă mai bună”. Capră, mult mai inteligentă decât cele două prietene de mai sus, spune: ”- Nu de prânzul meu ți-e ție, lupule, ci de prânzul tău. Nu vin la tine.” Întrebare: De ce cheamă lupul capră jos, pe pajiște?” Răspunsul fiului meu: „Ca să mănânce
O FABULA CU LUPUL de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368746_a_370075]
-
grasă, ca să poți avea o masă mai bună”. Capră, mult mai inteligentă decât cele două prietene de mai sus, spune: ”- Nu de prânzul meu ți-e ție, lupule, ci de prânzul tău. Nu vin la tine.” Întrebare: De ce cheamă lupul capră jos, pe pajiște?” Răspunsul fiului meu: „Ca să mănânce o iarbă mai bună.” - Vai mie, strig eu. Lupul vrea să o mănânce pe capră, de aceea o cheamă la el. Lupul nu se poate cațără pe stâncă, așa încât vrăjește capră că
O FABULA CU LUPUL de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368746_a_370075]
-
meu ți-e ție, lupule, ci de prânzul tău. Nu vin la tine.” Întrebare: De ce cheamă lupul capră jos, pe pajiște?” Răspunsul fiului meu: „Ca să mănânce o iarbă mai bună.” - Vai mie, strig eu. Lupul vrea să o mănânce pe capră, de aceea o cheamă la el. Lupul nu se poate cațără pe stâncă, așa încât vrăjește capră că o place și îi vrea binele. Însă capră trebuie să cunoască firea lupului și să gândească logic. Bine că e o capră deșteaptă
O FABULA CU LUPUL de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368746_a_370075]
-
lupul capră jos, pe pajiște?” Răspunsul fiului meu: „Ca să mănânce o iarbă mai bună.” - Vai mie, strig eu. Lupul vrea să o mănânce pe capră, de aceea o cheamă la el. Lupul nu se poate cațără pe stâncă, așa încât vrăjește capră că o place și îi vrea binele. Însă capră trebuie să cunoască firea lupului și să gândească logic. Bine că e o capră deșteaptă și nu vine. - Fiul meu, crezi tu că fabulele sunt pentru puii de capră, de corb
O FABULA CU LUPUL de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368746_a_370075]
-
mănânce o iarbă mai bună.” - Vai mie, strig eu. Lupul vrea să o mănânce pe capră, de aceea o cheamă la el. Lupul nu se poate cațără pe stâncă, așa încât vrăjește capră că o place și îi vrea binele. Însă capră trebuie să cunoască firea lupului și să gândească logic. Bine că e o capră deșteaptă și nu vine. - Fiul meu, crezi tu că fabulele sunt pentru puii de capră, de corb sau de lup? Crezi că ei învăța la scoala
O FABULA CU LUPUL de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368746_a_370075]
-
pe capră, de aceea o cheamă la el. Lupul nu se poate cațără pe stâncă, așa încât vrăjește capră că o place și îi vrea binele. Însă capră trebuie să cunoască firea lupului și să gândească logic. Bine că e o capră deșteaptă și nu vine. - Fiul meu, crezi tu că fabulele sunt pentru puii de capră, de corb sau de lup? Crezi că ei învăța la scoala despre aceste fabule? O fi o școală pentru iepuri, gaze, urși, curcani? Tu înveți
O FABULA CU LUPUL de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368746_a_370075]