1,124 matches
-
1988, p. 97. 7 V. anumite aspecte din acest subcapitol în Ilie, Loredana, "Satira caragialiană și postcaragialiană", în volumul Crossing Boundaries in Culture and Communication, vol. 1, nr. 2, Editura Universitară, București, 2010. 8 Cornel Regman insistă asupra incisivitătii verbului caragialian, analizând violența, tonul pamfletar și batjocura tăioasa din bucăti precum 1907. Din primavară până-n toamnă, Caradàle și Budalàle, Toxin și toxice, Cerințe absurde, O lichea, Energie și sațiu, Monumentele lui Brătianu, Dim. A. Sturdza (Cornel Regman, Caragiale pamfletar și parodist
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Se va conforma, între alții, Vera Călin, nu doar în Metamorfoza măștilor comice, în care invariabil descoperă valențe satirice asociate tuturor procedeelor și motivelor comice atunci când sunt ilustrate în opera lui Caragiale, ci și în articole cu titluri semnificative: Procedee caragialiene în "Gazeta literară, IX, 1962, nr. 25 (432), 21 iunie, p. 6; Tonalități satirice la Caragiale în "Gazeta literară, IX, 1962, nr.22, (428), 31 mai, p. 7. 18 Petrică Marian, op. cit., p. 97. 19 Monica Lovinescu, Unde scurte, Humanitas
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Almanahul ziarului "America", 1961, pp. 245-255, reprodus în Herescu, N. I., Dreptul la adevăr publicistica exilului, Ediție îngrijită și prefață de Nicolae Florescu, Editura "Jurnalul literar", 2004, p. 178. 29 Merită remarcată întâietatea lui Titu Maiorescu și în privința raportului dintre arta caragialiană și politica vreunui partid. În cunoscutul articol, Comediile d-lui I.L. Caragiale, lămurea această problemă cu deplină siguranță și justețe astfel: "Căci pentru orice om cu mintea sănătoasă este evident că o comedie nu are nimic a face cu politica
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
344). 85 Mircea Iorgulescu, Eseu despre lumea lui Caragiale, Editura Cartea Românească, București, 1988, p. 86. 86 Adelina Farias, Spiritul parodic la I. L. Caragiale, în "Buletinul Universității Petrol-Gaze din Ploiești", vol. LIV, nr. 1/2002, p. 81. 87 Șerban Cioculescu, Caragialiana, Editura Eminescu, București, 1977, p. 342. 88 Apud. Șerban Cioculescu, op. cit., p. 345. 89 Ibidem. 90 I. L. Caragiale, Opere, vol. II, Academia Română/Univers Enciclopedic, București, 2000, p. 976. 91 Vasile Gogea, Oftalmoftologia sau ochelarii lui Nenea Iancu, postfață de Mircea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
180. 179 Karl Rosenkrantz, O estetică a urâtului, Editura Meridiane, Bucuresti, 1984, p. 26. 180 Eugène Ionesco, Note și contranote, Editura Humanitas, București, 1992, p. 53. 181 Interesantă este preluarea și prelucrarea în registrul sinistrului a motivului răzbunării din scrierea caragialiană, în sadismul demențial al vendetei din nuvela lui Villi Beneș Hanul roșu. 182 I. L. Caragiale, Opere,III, Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ediție critică de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, cu o introducere de Silvian Iosifescu, Editura pentru
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Popa, Marian, Comicologia, ed. cit. p. 226. 198 Robert Escarpit, L'humour, PUF, Paris, 1996, p. 86. 199 Fr. Schlegel, Athenäum, 1798, apud. Marian Popa, Comicologia, ed. cit., p. 255. 200 Am menționat câteva aspecte legate de proveniența ploieșteană și caragialiană a sintagmei, în articolul Rămânem cu râsu'plânsu', publicat în volumul Poezie românească. Tendințe și direcții actuale, Editura Universității din Ploiești, 2009, pp. 55-63. 201 Antonin Artaud, Le Théâtre de la cruauté (Premiere manifeste), 1932, reprodus în Dialogul neintrerupt al teatrului
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sau ironia unui destin, ed. cit., p. 190). 223 Mihail Sebastian, Jocul de-a vacanța, Steaua fără nume, Ultima oră, Editura pentru Literatură, București, 1965, p. 99. 224 Mihail Sebastian, op. cit., pp. 179-180. 1 V. și Loredana Ilie, Universul tipologic caragialian, "Buletinul Universității Petrol-Gaze" din Ploiești, vol. LVI, seria Științe Umaniste, nr. 1/2004, pp. 53-62. 2 Florin Manolescu, Caragiale și Caragiale, jocuri cu mai multe strategii, Editura Cartea Românească, București 1983, p. 177. 3 Vasile Fanache, Caragiale, ediția a II
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
10 Mihail Dragomirescu, Critica dramatică, Editura Steinberg, Bucuresti, 1904, p. 153. 11 Pompiliu Constantinescu, Scrieri, II, Editura pentru Literatură, București, 1967, p. 129. 12 Dorina Grăsoiu, Caragiale în presa vremii, Editura Jurnalul literar, București, 2002, p. 21. 13 Șerban Cioculescu, Caragialiana, Editura Eminescu, București, 1967, p. 447. 14 Paul Zarifopol, Introducere la I. L. Caragiale, Opere, I, Nuvele și schițe, "Cultura națională", București, 1930, p. XX. 15 Ibidem. 16 Paul Zarifopol, Introducere la I. L. Caragiale, Opere, I, Nuvele și schițe, ed. cit
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Bucur, cuvânt înainte de Eugen Simion, autori: Mioara Apolzan, Marin Bucur, Georgeta Ene, Rodica Florea, Dorina Grăsoiu, Stancu Ilin, Dan C. Mihăilescu, Editura "Grai și suflet Cultura Națională", București, 1997. 131 Bibliografia I.L.Caragiale, ed. cit. în capitolul "Sintagme din opera caragialiană intrate in uzul public". 132 Tudor Vianu, Arta prozatorilor români, ediție îngrijită de Geo Șerban, Editura Lider, București, 1996, pp. 284-285, care reproduce textul apărut la Editura Eminescu, 1973. 133 D. D. Pătrășcanu, Schițe și amintiri, ediția a doua, 1909
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Munteanu, op. cit., p. 51. 18 I. Constantinescu, op. cit., p. 60. 19 Idem., p. 309. 20 De pildă, Mircea Tomuș, Opera lui I.L. Caragiale, Editura Minerva, București, 1977, pp. 371-391. 21 I. Constantinescu, op. cit., p. 60. 22 În articolul intitulat Nonaristotelismul caragialian, publicat în volumul "Ion Bălu", Editura Universității din Ploiești, 2003, am detaliat toate aceste elemente care justifică apropierea lui Caragiale de avangarda postbelică. 23 Gabriel Marcel, op. cit., p. 160 24 I. L. Caragiale, Opere, I, Proză literară, ed. cit., p. 751
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
p. 52. 75 Idem, p. 40. 76 Idem, p. 10. 77 Idem, p. 18. 78 Idem, p. 20. 79 Idem, p. 38. 80 Idem, p. 20. 81 Idem, p. 18. 82 Florin Manolescu dezvăluie, deasemenea, ca strategie a acestui text caragialian, dublarea palierelor de interpretare: "În această ipostază "de la miezul nopții", al doilea cuplu practică până în zorii zilei un joc care in aparența este fabulos, dar care poate fi interpretat în planul absent al "palimpsestului", ca alegorie a unui joc erotic
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de artă" (Scrisoarea datată 21.IV.1922, adresată de Urmuz d-rei Maria G., republicată în "România literară", an XXVI, nr. 10, 18-24 martie 1993). 87 De exemplu, Eugen Simion deslușește cele trei pasiuni atunci când dezvoltă tema "reveriei gastronomice" din textul caragialian, într-un subcapitol din Prefața: I. L. Caragiale și spiritul românesc la volumele I. L. Caragiale, Opere, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000, pp. XVI-XXIX. 88 Ibidem. 89 I. L. Caragiale, Momente, Schițe, Notițe critice, Editura Minerva, București, 1983, p. 418. 90 Ibidem. 91
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Valori franceze. Studii și articole, ESPLA, București, 1959). 1 V. articolele publicate pe această temă: Ilie, Loredana, "Caragialism în tendințele și căutările prozatorilor târgovișteni", Jurnalul literar, serie nouă, an XVI, nr. 5-10, martie-aprilie-mai 2005, p. 16 și Ilie, Loredana, "Hipotextul caragialian la Mircea Horia Simionescu", Buletinul Universității Petrol-Gaze din Ploiești, vol. LVII, seria Filologie, nr. 1/2005, pp. 126-133. 2 În jurnalul lui Costache Olăreanu, Ucenic la clasici, Editura Allfa, București, 1997, p. 41. 3 Mircea Horia Simionescu, Paltonul de vară
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
12 Michael Riffaterre, L'intertexte inconnu, " Littérature ", no. 41, févr., 1981, p. 4. 13 Gérard Genette, Palimpsestes. La litérature au second degré, Edition du Seuil, 1982. ----------------------------------------------------------------------- UN VEAC DE CARAGIALISM 2 1 2 323 Prefață Introducere Comicul o enigmă Comicul caragialian și postcaragialian Un veac de ... caragialism Absurdul Absurdul Caragiale precursor al precursorilor Caragiale precursor al precursorilor Concluzii Bibliografie Abstract Résumé Indice de autori Indice de autori
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
umezeală), în animisme umoristice (epistola servietei din Scrisoare pe adresa unui chiulangiu), în suspans detectivistic (ca în Obiectul neidentificat, unde e vorba despre un maculator neîngrijit) etc. La acestea se adaugă ingeniozitatea compozițională: Post-scriptum și PTTR sunt concepute, pe filieră caragialiană, din multiplele post-scriptumuri sau din bilețele trimise de un elev neatent, iar în O poveste plicticoasă sunt demontate abil scenariile basmelor, în timp ce Recapitulare este articulată în jurul unui fel de lingvistică absurdă, limba inventată permițând unui elev memorarea rapidă a lecțiilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
apel la ele, pentru a ilustra o stare existențială, cum ar fi de pildă moromrțianismul, o stare definitorie a țăranului român dintr-o anumită epocă și nu numai. Unele dintre ele au devenit nume comune, ca În cazul multor personaje caragialiene. Dacă s-ar apela la un sondaj de opinie, cred că Ilie Moromete ar ocupa unul din primele locuri În topul personajelor memorabile. În 1955, după un efort creator de vreo șase ani (primele pagini din proiectatul roman trilogie, precum
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
s-ar descoperi realizări mai evidente decât ale scriitorilor Nicolae Filimon, creatorul lui Dinu Păturică, G. Călinescu, creatorul lui Stănică Rațiu și Marin Preda, cratorul lui Ilie Moromete. Este drept că toate personajele numite mai sus nu Întrec performanța personajelor caragialiene, dar făcând abstracție de dramaturgie și proza scurtă, Dinu Păturică, Stănică Rațiu și Ilie Moromete sunt emblematice, chiar dacă e vorba de tipuri fundamental deosebite, dar nu acest lucru este important. Nu putem nega că fiecare personaj din cele numite mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
artiști literari ai tuturor vemurilor.” Universul comic este prezent În comediile citate mai sus, dar și În numeroasele schite și momente. Originalitatea conuținutului acestui univers a asigurat pătrunderea În cele mai adânci zone ale conștiinței artistice și spirituale naționale. Spiritul caragialian s-a conservat În sintagme, propoziții și fraze memorabile. Comediile sunt inspirate din viața burgheziei românești din cea de a doua jumătate a vacului al XIX-lea și surprind contrastul dintre pretențiile și realitatea acestei lumi, Într-un amplu proces
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
grad de concentrare a expresiei. I. L. Caragiale pune mare accent pe dialog, eliminând În mare măsură descriptivismul. Lumea evocată de autor are viața ei proprie prin modul de a vorbi, prin vocabular, ticuri verbale, expresii comune (automatisme ale vorbirii). Dialogul caragialian are o mare capacitate de a sugera realitatea. Prin el cititorul descoperă identitatea personajului, gradul său de cultură, epoca și mediul social În care s-a format și se mișcă. Schțele utilizează mijloace literare identice cu cele din comedii, cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Caragiale este cunoscut de publicul larg ca dramaturg prin numeroasele spectacole organizate cu opera sa dramatică, din care „O scrisoare pierdută” deține un record, nu numai pe plan național, ci și pe plan universal. „O scrisoare pierdută” este o capodoperă caragialiană și a comediei românești, o comedie de moravuri, deoarece prin conținutul ei autorul surprinde modul de viață, moravurile unei clase sociale, ale așa zisei clase superpuse, cum afirmă Mihai Eminescu, față de care Caragiale are o atitudine comică. Ca În cazul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pierde, iar grupul Trahanache - Tipătescu - Zoe, Învinși inițial, triumfă În final, chiar dacă a intervenit Dandanache, un al treilea personaj. Interferența tuturor personajelor din finalul comediei adâncește și mai mult latura comică a operei marelui dramaturg. Trăsătura fundamentală a Întregii opere caragialiene este perenitatea. Este de-a dreptul surprinzătoare sarea existențială a unui popor parcă blestemat să repete toate tarele, mai ales politice, În momentele când nu te aștepți. Năravul, comportarea morală se repetă În integralitate, fără ca cineva să-și pună vreodată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-l toarnă pe fiecare după un calapod deosebit: unul e sucit Într-un fel, altul Într-alt fel, fiecare În felul lui, Încât nu te saturi să-i vezi și să-ți faci haz de ei." Referindu-se la personajele caragialiene, Pompiliu Constantinescu descoperă urmatoarele tipologii umane: incornoratul, Trahanache, jupân Dumitrache, Crăcănel; juneleprim, Chiriac, Rică Venturiano, Ștefan Tipătescu, Nae Girimea; cocheta adulterină, Zoe, Zița, Veta, Didina, Mița Baston; politicianul demagog, Nae Cațavencu, Agamiță Dandanache, Farfuridi: cetățeanul alegător, conu Leonida, cetățeanul turmentat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
greșită („capitalist” pentru locuitorii capitalei; „scrofulos” pentru scrupulos); c. lipsa de proprietate de termenilor („liber-schimbist” Însemnând cel care promoveaza libertatea comerțului, neamestecul 269 statului În treburile Întreprinzătorului capitalist, are pentru Cațavencu sensul de flexibil În concepții); structura este o inovație caragialiană. Încălcarea regulilor gramaticale și a logicii: d. polisemia - „ne-am răcit Împreună”; e. contradicția În termeni: „După lupte seculare care au durat aproape 30 de ani, iată visul nostru Împlinit!”; f. asociații incompatibile ca sens: „Industria română este admirabilă, e
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
deja autorul unor cunoscute capodopere. În 1878, la 12 noiembrie, citește la „Junimea” din Iași, „O noapte furtunoasă”, prima piesă originală, reprezentată pe scena Teatrului Național din București la 18 ianuarie, 1879. Piesa, o comedie, trasează coordonatele majore ale dramaturgiei caragialiene. „Conu Leonida față cu reacțiunea” a fost citită În casa lui Maiorescu În 1879 și publicată În „Convorbiri literare” În 1880; a fost considerată o capodoperă de ironie și Înscenare dramaturgică. Cea mai complexă operă dramatică a lui I. L. Catagiale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]