2,211 matches
-
încurcătură, prevestind D-ale carnavalului de I. L. Caragiale. În comediile lui Caragiale „viziunea carnavelească este fundamentală”<footnote I. Constantinescu, Caragiale și începuturile teatrului european modern, București, Editura Minerva, 1974, p. 263. footnote> cu deosebirea că „la Alecsandri, în Iașii în carnaval există un moment al demascării: Lunătescu, Tarsița și ceilalți redevin ceea ce fuseseră înainte. În realitate la Caragiale masca nu cade niciodată, el îl ascunde mereu pe adevăratul Chiriac, pe Tipătescu sau pe Nae Girimea. În capul altor personaje, masca se
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
Conu Leonida față cu reacțiunea spaima bătrânilor „asediați” atinge paroxismul. Zoe din O scrisoare pierdută folosește în exces metoda dramatizării suferinței, provocată de șantajul cu scrisoarea. Cațavencu are și el momentul lui de „tragedie”, atunci când este înfrânt. În D-ale carnavalului, Crăcănel și Mița sunt victimele „traducerii”. Dramaturgul convertește tot acest substrat de melodramă în comedie prin jocul contradicțiilor, suprinzând „eroarea” personajelor „fie în raport cu sine (comicul de caracter), fie în raport cu împrejurarea (comicul de situație)”<footnote Ștefan Cazimir, op. cit., p. 19. footnote
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
aceea că însuși Caragiale întrebuințează în locul termenului „personajele” pe acela de „oamenii dramaturgului” sau „păpușile lui”<footnote I. L. Caragiale, Oare teatrul este literatură?, în op. cit., p. 317. footnote>. Înrudirea comediei caragialești cu mimus-ul este ilustrată prin structura comediei D-ale carnavalului, în care sunt prezente pantomima, travestiul și unele personaje tip: bărbierul, prostul, servitorul, încornoratul, cuplul comic, femeile vesele. Personajele feminine sunt cele mai apropiate de vechile scheme comice dintre toate personajele lui Caragiale. Ele participă la jocul general, la încurcăturile
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
membrii clanului său, trăsătura de naiv, capacitatea de iluzionare și autoiluzionare, o viziune cu totul falsă asupra realității, minciuna, înșelătoria și autoritatea subminată dau dimensiunile unui comic monumental. Tipul este completat de Pampon și Crăcănel, amanții înșelați din D-ale carnavalului. Din „ambițiul” și „onoarea de familist” a prototipului Dumitrache - Trahanache, n-a mai rămas decât impulsul agresiv al lui Pampon și predispoziția spre iertări „lăcrămoase” a lui Crăcănel. Amândoi abordează o pretenție de prestanță. Iancu Pompon este tipul cavalerului fără
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
nu mai sunt căsătoriți ci practică o tulbure stare de concubinaj, de „amantlâc”38. În construirea acestor personaje Caragiale a folosit o tehnică de tipizare cu multe implicații caricaturale din arta comediei populare și din arta circului. În D-ale carnavalului „amanții înșelați” adoptă măștile, joacă de bună voie roluri false, sunt luați la bătaie de adversari care nu-s ai lor, urmăresc vinovați închipuiți, în timp ce vinovații adevărați trec fără grijă pe lângă ei. Una din aceste măști e în fond și
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
sunt luați la bătaie de adversari care nu-s ai lor, urmăresc vinovați închipuiți, în timp ce vinovații adevărați trec fără grijă pe lângă ei. Una din aceste măști e în fond și bărbierul, reprezentat în teatrul caragialean de Nae Girimea („Bibicul”), regizorul carnavalului măștilor - despre el G. Munteanu afirmă că e „varianta caricată a tipului juanesc”<footnote G. Munteanu, op. cit., p. 496. footnote>. Și într-adevăr, Nae Girimea e singurul dintre amanți care are o anumită anvergură, pentru că schimbă don juanesc „Mițele și
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
Ipingescu și pe Chiriac, Zaharia Trahanache îl are amic pe Tipătescu, iar pe Farfuridi și Brânzovenescu amici politici, Nae Girimea îl are pe Iordache. Ilustrativ sub acest aspect este tipul „servus” reprezentat în mod deosebit prin Iordache în D-ale carnavalului, Chiriac în O noapte furtunoasă, Pristanda în O scrisoare pierdută. Iordache joacă rolul de vechi confident amoros. Spirit abil și inventiv, cu agerime, dar și cu ironie, Iordache dă o rezolvare satisfăcătoare încurcăturilor comediei. El calcă pe urmele stăpânului său
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
realizează o bună organizare a triunghiului conjugal <footnote În Dicționarul personajelor..., coord. C-tin. Cubleșan, ed. cit., p. 263, se consideră că acest motiv al triunghiului conjugal, prezent și în celelalte două piese amintite (O noapte furtunoasă și D’ale carnavalului), presupune implicații mai ample. footnote>, cu amiciția reciprocă a bărbaților și suveranitatea recunoscută a femeii, situație ce convine tuturor. De observat că Trahanache nu-l desemnează pe Tipătescu păzitor al onoarei sale. Acesta are pe lângă Zoe Trahanache rolul „cavalerului curtenitor
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
Dumitrache și de a-și afirma „superioritatea intelectuală” tălmăcind articolele politice. E un tip de „farsă groasă”, cum îl caracterizează însuși dramaturgul, dar având vanitatea relațiilor sociale. Tot în relații de alianță amicală este și Ipistatul din comedia D-ale carnavalului. În schimbul unui bilet la loteriile Ipistatului, Nae Girimea îi poate solicita oricând serviciile. Exclamația energică „Vorbă” constituie mecanismul personajului și destăinuie caracterul de autoparodie. Apariție fugitivă, Ipistatul contribuie alături de celelalte personaje la crearea și menținerea atmosferei de farsă prin „stupiditatea
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
în treatru a fost prezentat în diferite forme ale profesionalizării, în funcție de exigențele epocii. În teatrul lui Caragiale străvechea „nebunie mimică” e întruchipată de Catindatul și de Cetățeanul turmentat, personaje cu rol secundar, dar în jurul cărora se concentrează interesul comediei, a „carnavalului umbrelor”. S-a observat că dramaturgul român păstrează nebunul care spune adevăruri, integrându-l în universul piesei. Catindatul 48 nu are încă o situație, e „catindat” la postul de copist de doi ani de zile. Prestând un serviciu pentru care
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
ani de zile. Prestând un serviciu pentru care nu e „Personaj de o simetrie perfectă, Catindatul stabilește, prin modul în care este construit și prin rolul pe care îl are, superioritatea din punct de vedere tehnic a operei D’ale carnavalului față de celelalte comedii. Aparent, el intră neobservat și inutil în scenă și la fel de nevinovat iese din scenă. Dar în plătit, Catindatul are satisfacția de a nu i se reține din salariul pe care nu-l primește. La candidatura perpetuă se
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
coordonarea spațiului comic prin gruparea personajelor. Toate conflictele comediilor decurg din faptul că un membru al unui grup vrea să se introducă în celălalt grup, tulburând astfel ordinea. Un exemplu în acest sens, îl constituie dispunerea personajelor comediei D-ale carnavalului. Nae Girimea este elementul comun al celor două triunghiuri conjugale. Acțiunile celor două perechi: Mița-Crăcănel, Didina-Pampon sunt determinate de bărbier și se rotesc în jurul lui ca într-un joc de păpuși. Cercetând tipologia comică în teatrul lui Caragiale, criticii au
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
cu Ipingescu și Venturiano, e angajată în grave dezbateri de politică, iar cea a lui Trahanache, Tipătescu, Farfuridi, Cațavencu, Zoe, Dandanache e lansată întro cursă spre deputăție. Conu Leonida și Nae Girimea trăiesc în parodia conștientă a vieții, care e carnavalul și lăsata secului tot un motiv carnavelesc. Personajele sunt parodice, dar numai noi, cititorii și spectatorii, avem această conștiință, a caricaturii lor, în timp ce ei își joacă pătrunși rolurile, cu convingere, ascunzându-se sub măștile care nu cad niciodată. Masca „îngheață
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
cad niciodată. Masca „îngheață” trăsăturile caracterologice ale lui Chiriac, Tipătescu, Nae Girimea, Cațavencu, Zoe și devine pentru comedie „ceea ce e simbolul pentru literatura necomică”<footnote Valentin Silvestru, Elemente de caragialeologie, București, Editura Eminescu, 1979, p. 183. footnote>. În D-ale carnavalului, personajele, poartă de bunăvoie măști, joacă roluri false, se substituie succesiv unele altora, își transmit costumele, își împrumută aparent costumele și trăiesc unii evenimentele altora: Crăcănel este luat la bătaie de un adversar care nu-i al lui, Catindatul primește
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
de dramaturg cu deriziune lăsându-și eroii să se angajeze cu toată seriozitatea în ceea ce pentru ei înseamnă autentică dramă. Personajele acestei „pseudotragedii” sunt ridicole ca și personajele caragialiene. Ele sunt forme mai evoluate ale celor întâlnite în D-ale carnavalului sau în O noapte furtunoasă. Însăși Tofana, personajul central al piesei, îl aseamănă pe Rudy cu Venturiano. Tofana , fire pasionată, „ femeie fatală” în răzbunarea amorului este asemănată cu Mița. Ca și la Caragiale, gesturile sunt notate minuțios, cu exactitate, în
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
altfel, în utilizarea relativ recentă s-a dezvoltat conotația oribil și totuși amuzant, prin asocierea cu umorul negru și gluma macabră, știut fiind faptul că urâtul nu poate fi dominat decât dacă este tratat într-un registru comic. „Lupta dintre carnaval și post” P. Bruegel Aspectul serios al realității este deseori persiflat de “exuberanța parodică a arbitrarului” specifică burlescului. În interpretarea lui Al. Ciorănescu, burlescul “își propune ecuații între abstract și concret - dar un concret ales la nivelul cel mai scăzut
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
sărăciei și a represiunii ecleziastice despre care vorbește Johan Huizinga (“Caracterul aprig al vieții”). Țara unde curge lapte și miere aduce imaginea atrăgătoare a unei lumi miraculoase a belșugului, din care sunt excluse foamea, munca, postul, abstinența, transformate într-un carnaval continuu. Acest paradis terestru e completat de fântâna tinereții care abolește moartea și spaimele provocate de aceasta. În occidentul medieval, aceste mirabilia au avut tendința să se organizeze într-un fel de lume pe dos. Principalele teme ale lumii pe
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
slăbiciunea autorităților laice. Luând în derâdere moravurile vremii, scriitorul acuză în Corabia nebunilor (1494) faptul că Europa timpului său “devine o lume așezată cu susul în jos”. Brandt își găsește sursa de inspirație în viața poporului, raportându se la tradiția carnavalului, la personajele pungașilor-înțelepți, întruchipate de țărani, ghicitori sau în piese de teatru moralizatoare. Consacrat ca cel mai popular poem satiric al epocii, cartea este însoțită de gravuri sugestive realizate în cea mai mare parte de Dürer. În Criticón, Baltazar Gracian
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
ca Zăpada: Cei șapte pitici m-au învățat Cu străinii să nu stau la sfat. Împărăteasa: Eu nu-s străină, sunt chiar mama ta, Cea vitregă, e drept, dar chiar așa, Acum n-am să te mai otrăvesc, Vreau de carnaval să te gătesc. Prezentatorul 2 Să vedem acum de n-ați uitat Cu cei doi ce s-a-ntâmplat... A cântat o vară-ntreagă la chitară Greierele indolent Dar se trezi deodată din visare Când frigul se simți prezent. Greierele
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
pentru tine. Pe lângă flori cum poți să treci? Un buchet să nu culegi? Scufița Roșie: Cred că bunicuța mea Tare mult s-ar bucura, Dacă flori i-aș dărui Mult mai bine s-ar simți. Lupul: Scufiță, te însoțesc Spre carnaval eu mă grăbesc. Scufița Roșie: Cum, ești și tu invitat La carnaval, la palat? Lupul: Desigur, să lipsesc chiar eu? Nu-mi stă în caracterul meu. Și... să știi că m-am schimbat... Sunt un lup manierat! Prezentatorul 5: A
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
culegi? Scufița Roșie: Cred că bunicuța mea Tare mult s-ar bucura, Dacă flori i-aș dărui Mult mai bine s-ar simți. Lupul: Scufiță, te însoțesc Spre carnaval eu mă grăbesc. Scufița Roșie: Cum, ești și tu invitat La carnaval, la palat? Lupul: Desigur, să lipsesc chiar eu? Nu-mi stă în caracterul meu. Și... să știi că m-am schimbat... Sunt un lup manierat! Prezentatorul 5: A fost odată un cocoș Care s-a-ntors bogat la moș. Moșul: Cine-i
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
te grăbi, Stai puțin a chibzui. Găina de-o vei bătea Vei rămâne chiar fără ea. Eu n-am să fiu rău Îți dau din aurul meu, Uite, cumpără-ți și haine noi Căci vom merge amândoi La palat, la carnaval Unde este mare bal. Prezentatorul 6 -Zice-se c-a fost odată Alt moșneag și-o babă rea, Moșneagul avea o fată Baba tot la fel și ea. Fata moșului: Eu de muncă nu mă sperii Curăț, mătur și gătesc. Mama
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
trece Și-n noaptea cea de catifea, Să coborâm la Bolta Rece, Să bem o ceașcă de cafea... Să urc sfios în amfiteatru, Ce viitoru-mi prevestea Și-n foaierul de la teatru, Să cuceresc o nouă stea... Să văd “Iașii în carnaval”, S-admir actorii care trec Apoi, să urc în personal, Să-mi iau adio și să plec...
IA?UL TINERE?II MELE... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83804_a_85129]
-
care fugeau din calea primejdiei. Unii aveau căruțe În care Înghesuiseră tot ce putuseră, alții mergeau pe jos sau călare pe cai. Alexandru privea, tăcut, spectacolul sfâșietor al bejeniei. Era cu totul altceva decât spectacolul fastuos al Veneției. Era inversul carnavalului. O Întoarcere dureroasă spre adevărul timpului real. Privi chipurile oamenilor pe lângă care treceau. Nu era nevoie de nici un efort de imaginație pentru realizarea acestor portrete. Erau doar ipostaze ale tristeții. Ale Încercării de a evada din viitorul imediat. Dar sesiză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
sunt atât de complicate cum vrei tu să pară! Nimeni nu se aștepta să te călugărești după plecarea mamei! Așa că nu-ți mai căuta vinovății imaginare! După ce am văzut-o, mi-am amintit de Întâlnirea cu ea la Veneția, la carnaval. Ți-a luat apărarea atunci. - Parcă tu ești tatăl și eu fiul... - Parcă tu ești cel mai bun prieten al meu și eu sunt cel mai bun prieten al tău. - Ai un uimitor simț al replicii... - Vin dintr-o lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]