1,163 matches
-
din fața porții scoțându-și cușmele. Moș Carpen a deschis vorba: Să trăiești, Gruia, băiatul moșului, și bine ai venit înapoi în sat! Și nu oricum, ci ca doftor! Bine v-am găsit, oameni buni, și îți mulțumesc pentru urare, moș Carpen. Să vă trăiască feciorul, Toadere și Marandă, și să fie la fel ca voi - a încheiat vorba moșul... Mulțămim frumos pentru vorbele aiestea și grijă să nu duceți, fiindcă știm ce am crescut! - a răspuns Toaibă bombându-și pieptul ca
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
mai avem mult. O zvârlitură de băț și apoi ne-om hodini. Că nu-i mult până departe, Dumitre. Doar o fugă bună de cățea, până cade părul de pe ea - l-a încurajat în felul lui Pâcu pe moș Dumitru Carpen. Mușcă-ți limba, Pâcule. Nu speria bietele dobitoace. Tu nu vezi că abia mai bleștesc? Văd. Si încă destul de bine, Dumitre. Să știi că nici eu nu sunt mai breaz ca boulenii. Da’ nu ajungem noi la Crâșma din drum
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
s-apucă toamna de melițat cânepa. A fi ea gura mea ca melița fimeii tale, da’ ochii sunt buni și văd departe. Ia uite-te tu colea în zare. Nu vezi un fuior de fum care sfredelește cerul? Moș Dumitru Carpen și-a tras pălăria mai pe frunte și, cu ochii burnițați, a prins să cerceteze zarea. Când s-a dumirit cum stau lucrurile, a grăit către Pâcu. Cam ai dreptate, Pâcule. Aista-i fumul hornului de la Crâșma din drum. Ii
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Ce să fac și eu dacă îmi place lelea cu fusteica scurtă? Păi cui nu-i lasă gura apă după un șold de puicuță care încă n-o căzut cloșcă? Ei! Așa parcă mai vii de acasă, Dumitre. Moș Dumitru Carpen a zâmbit și, cu o mână obosită, și-a tras pălăria mai pe-o ureche, privind lung în zare pe sub zagara. Sirul de care, hodorogind și legănându-se sub greutate, șerpuia alene pe șleaul ce părea nesfârșit. Semăna cu o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
scos luleaua și punga cu tutun, alături de care avea și sculele trebuitoare. După ce a îndesat tutunul în găoacea lulelei, s-a oprit pentru o clipă, să și-o aprindă...Când vălătucii de fum albăstrui i-au învăluit chipul, moș Dumitru Carpen a întors capul pentru o clipă și, văzându-l acoperit de fumul lulelei, a clătinat din cap. „Uite-te la el cum pâcăie! De asta și lumea i-o zis Pâcu, că pe el îl cheamă altfel.” Spunându-și asta
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ureche. Soproanele din fundul curții, rânduite de-a lungul zaplazului de nuiele, puteau adăposti o șatră întreagă cu căruțe cu tot. Sub nucul dintr-o latură a ogrăzii ședea pitit cuptorul pentru pâine și plăcintele despre care vorbea moș Dumitru Carpen. Crâșma era așezată la loc bun. Două drumuri însemnate se încrucișau taman în poartă. Cărăușii, dar și gospodarii, opreau la dus sau la întoarcere de pe unde îi purtau treburile. In zilele de iarmaroc era mare zarvă. Nu era gospodar care
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
afacere bună făcută la târg, Gheorghe Amnar și Alecu Slobodă... Măi Alecule, tu vezi cine vine? a întrebat înveselit Gheorghe, arătând spre șirul de care ce se apropia cu mers de melc. Cum să nu văd, Gheorghe? Ii moș Dumitru Carpen cu ai lui. Se duc la târg. Da’ ce care încărcate au! Se îndoaie osiile nu alta! Se îndoaie, nu se îndoaie, dar fac parale? Fac! Cară tot timpul. Ori îi vară ori îi toamnă sau iarnă, ei sunt pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
de unde le știi dumneata pe toate, așa bob numărat? a întrebat din nou Vasile Hliboceanu, plin de curiozitate. Cât le știe, cât le înflorește...Pâcu îi mare meșter. La scorneli nu-l întrece nimeni - a intrat în vorbă moș Dumitru Carpen. Pâcu s-a prefăcut că nu aude cele spuse de moș Dumitru și, aducându-și parcă atunci aminte de luleaua de mult stinsă, a pus-o între dinți și a început să tragă din ea așa în gol. Măi Pâcule
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
a întins ulcica a fost Pâcu. Cum a văzut-o plină, s-a așezat pe locul lui și, cu ochii lucind de plăcere, a amirosit boarea ce se ridica din vinul rece și a plescăit din limbă pofticios. Moș Dumitru Carpen s-a adresat lui Vasile Hliboceanu, de la masa vecină. Poftim să șezi la masa noastră! Este loc berechet. Te văd om la locul dumitale și îți plac poveștile lui Pâcu. Ba ai mai spus că știi și dumneata destule. S-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
i-a înflorit un bob de lacrimă între gene... Cei din jurul mesei, cu privirile în pământ, au oftat cu adâncă tristețe...Primul care și-a revenit din starea în care i-a adus povestea lui Pâcu a fost moș Dumitru Carpen. Măi gospodarilor! Capul sus! Ce faceți? Adăpați șoarecii? Când oamenii și-au ridicat capetele, Pâcu nu se mai vedea din norul de fum scos din lulea... Pâcule! Te știam bun la tot felul de palavre și la ghidușii, dar că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
auzit un murmur de groază... Cum să pui mâna pe Michiduță, moș Dumitre? a întrebat Mitruță Ogaș, cu frica întipărită pe chip. Uite așa bine. Puneam mâna pe toți trei și gata. Ce atâta vorbă? a bravat din nou Dumitru Carpen. Doamne, apără și păzește! a adăugat Alecu Slobodă. Nici cu zece puști în mână nu mă apropiam de ei - a vorbit Gheorghe Amnar. După ce ne țineți cu gâturile uscate, vă mai și văicăriți ca babele...Halal bărbați! N-am ce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
sete strașnică. Când ulcelele pline și niște plăcinte așteptau pe masă, Vasile Hliboceanu a ridicat ulcica. Urându le sănătate tuturor celor de față, a băut fără grabă. Apoi a lăsat ulcica pe masă și și-a întors fața către Dumitru Carpen. Despre ce îi vorba, moș Dumitre? Ti-am spus că îi vorba de o...Mai degrabă îi o întrebare. Aștept, moș Dumitre. Sunt numai urechi. Uite. Eu cu Pâcu și cu ceilalți ne-am gândit să te luăm cu noi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
țăranul e talpa țării, nu aveam alta de făcut decât să cred că acesta-i adevărul! În jurul meu, țăranii ședeau ca un zid. Oameni simpli, dar cu o forță morală de neimaginat... Să-l fi cunoscut doar pe moș Dumitru Carpen, care Îmi spunea: “Gruia, băiatul moșului”... Am crescut sub ochii lor. Ai țăranilor... ― Cine știe ce or mai fi scornit acești slugoi, care sunt mai catolici decât Papa. Sfinții Părinți ne spun că trebuie să nu uiți un rău care ți s-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
93. Constantinescu Gheorghe, str. Arion 23 94. Popescu Maria, str. 30 August 18 95. Chiliban Ion, str. Constantin David Țica 35 96. Ducu Maria, str. Col. Gh. Iacobini 4 97. Radu Dumitru, str. Cpt Mărgărit 17 98. Mihalache Udrea, str. Carpenului 38 99. Stanciulescu C-tin, str. Castanului 19 100. Ionescu Zoe, str. Cosmeti 6 101. Dulgheru Florea, str. Const. David Țica 45 102. Tarneviceanu Nicolae, str. 13 Decembrie 6 103. Maria Ileana Gherase, str. Eroului 12 104. Nedelcu Valeriu, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Brădești, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 86/2008, modificată prin Hotărârea Consiliului Local nr. 55/2010". 7. La anexa nr. 26 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Carpen", la secțiunea I "Bunuri imobile", la poziția nr. 2, coloana 3 se modifică și va avea următorul cuprins: "Sat Cleanov 1. Strada Craiovei (pe DJ 606) 2. Strada Desnățuiului (pe DJ 606) 3. Strada Bâltacului, L = 636 m 4. Strada
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243123_a_244452]
-
L = 342 m 31. Strada Teiului, L = 1746 m 32. Strada Trifoiului, L = 336 m 33. Strada Tufanului, L = 186 m 34. Strada Ungureni, L = 170 m 35. Strada Vlajilor, L = 400 m 36. Strada Voinești, L = 442 m Sat Carpen 1. Strada Craiovei (pe DJ 606) 2. Strada Gagiului, L = 850 m 3. Strada Troianului, L = 1060 m 4. Strada Rozei, L = 450 m 5. Strada Dumitru Dașoveanu, L = 650 m 6. Strada Primăriei, L = 500 m 7. Strada Călugăreiului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243123_a_244452]
-
Se fierbe un minut. Se bea la fiecare oră câte 3-7 linguri timp de 16-18 ore pe zi sau la cele trei mese principale 12 cești. Să se prepare proaspăt, zilnic. 2 Ceai aromat, ceai gastric; anghinare, afin, busuioc, chimen, carpen, cimbrișor, coada calului, coada șoricelului, coada racului, alun, frag, flori de tei, ghințură, gutui, iarbă mare (omag), lumânărică (coada vacii), măceș, mentă, pedicuță (brădișor), pelin, rostopască, nuc, porumbar, rug de mure, salcâm, scai vânăt, ștevie, sunătoare, talpa gâștei, tătăneasă, țintaură
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
moldoveni. 11. „Doliu”, în Versuri,1, p. 44. 12. Opere, p. 33. 13. Op. cit., p. 141. 14. Op. cit., p. 160. 15. Op. cit., p. 129. 16. S. P. Radianu, Județul Bacău, ediția cit., p. 121. Dendrologic, un județ bogat, cu: fag, carpen, arțar, mesteacăn, paltin, alun, jugastru, tisă, ienupăr, pin silvestru, brad, molid, arin, sînger, corn, soc, frasin, dîrmoz, gladiș, salcie, răchită, călin. Opiniile unui institutor 1. Dosarul Bacovia, I, Ed. Agora, 1990, p. 306. 2. ,,Răsăritul”, 1, nr. 6, octombrie 1905
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dulce și sămânță de marole, să fiarbă și să bea. Pentru râie la om: fiertură de vin și pe tot corpul să se spele, că este foarte bun. Pentru omul sau femeia care zace de picioare: frunze de corn, de carpen, rădăcină de porumbar, să le curețe de coajă, care coajă să fiarbă și să facă scăldătoare (baie), cât va putea de fierbinte, că Îi va trece. De 9 ori să se scalde. Pentru păduchi de lemn (carii): să caute pleavă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
scrum, să-i piseze și să-i amestece cu puțină pucioasă pisată, să-l plămădească cu rachiu de drojdie tare, cât va bea omul că-i va trece. Pentru lingoare: este bună leurdă din luna martie și cu muguri de carpen să fiarbă, să se scalde cu ele de 3 ori, că-i va trece, oricât de rea boala să fie. Când se va scălda să fie cât mai fierbinte, cât va putea omul răbda, că-i este bine. Pentru durere
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
DF Schitu Stavnicrezervație (22 km). Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: luncă și deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 91Y0 - păduri dacice de stejar și carpen Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: teritoriul rezervației este situat pe depozitele Basarabianului cu grosime de 360 m, formate din marne argiloase, nisipuri și destul de rar calcare oolitice. În lunci sunt materiale aluvionare diferite sub
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mm din care primăvara 112,4 mm, vara 186,8 mm, toamna 99,1 mm, iarna 80,6 mm, pe perioada de vegetatie 309,4 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: este reprezentată de pădurea seculară de amestec de: gorun, stejar, carpen, tei, fag și alte specii de foioase caracteristice Podișului Central Moldovenesc. Gorunul și stejarul au vârste de 120-140 ani cu înălțimi de 30-35 m și diametre de 50-70 cm. Specii de plante și asociații vegetale relevante: asociația Querceto-Ulmetum (stejăreto-șleau de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Durata stratului de zăpadă este de 55-80 zile cu grosime de 60-100 cm. Vânturile dominante din direcția nord-est, sud-est au viteze de 2-4,1 m.s -1 . II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure seculară de amestec cu: gorun, stejar, carpen, tei și alte specii de foioase caracteristice Podișului Central Moldovenesc. Gorunul și stejarul au vârste de 130-140 ani cu înălțimi de peste 30 m și diametre de 45-50 cm. Specii de plante și asociații vegetale relevante: Asociația Aro orientalis-Carpinetum (stejăretoșleau teizat
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
560 mm din care: primăvara 135 mm, vara 175 mm, toamna 110 mm, iarna 90 mm, în perioada de vegetație 340 mm; primul îngheț 11 octombrie, ultimul îngheț 21 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de fag cu carpen și tei argintiu, în vârstă de 100-150 ani, caracteristică Podișului Central Moldovenesc. Asociațiile identificate sunt: Carpino-Fagetum (făget de deal) și Tilio-Corydali-Fagetum (făget colinar în amestec cu tei argintiu). Dintre angiosperme se întâlnesc: Allium ursinum, Anemone nemorosa, Anemone ranunculoides, Anemone sylvestris
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
39,4°C, temperatura minimă absolută -30.2°C, primul îngheț 15-16 octombrie, ultimul îngheț 15 17 aprilie; regim pluviometric 572 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: Alcătuită în mare parte din făget secular de tip colinar, pădurea mai cuprinde izolat carpen și tei argintiu. Fagul este dispus în două etaje: primul etaj cuprinde tulpinile cu diametre între 80-140 cm, înălțimi peste 30 m și având vârsta de circa 160 ani; celălalt etaj cuprinde tulpini având 60 de ani și un diametru
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]