1,722 matches
-
fel de zid despărțitor, nici un fel de patrule ale poliției: studenții traversează nestingheriți cele două perimetre pavate care comunică între ele; tinerii se află, se poate spune, într-o permanentă intimitate cu „puterea politică” și cu simbolurile naționale: steagurile de pe catarge - culorile Lituaniei sunt galben-verde-roșu, dispuse pe orizontală - și stema țării, fixată pe frontonul Palatului Prezidențial. Stema reprezintă un vechi blazon medieval, cu un călăreț în armură, pe fundal roșu. Spre apusul ocupației sovietice, cavalerul lituanian și-a curățat platoșa, și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în care am stat la Petersburg, chiar dacă are camere mai bine întreținute) -, așa încât micul dejun e pe potriva ținutei. Mai ales că e și gratuit. Să fim rezonabili! VASILE GÂRNEȚ: O excursie cu autobuzul prin oraș. Monumentul lui Petru I pe catarg, autor: „celebrul” Zurab Tzereteli - protejatul primarului Lujkov (celovek v kepke, adică „omul cu șapcă”, cum îi spune în batjocură Berezovski, influentul oligarh,). Tzereteli este un sculptor de origine georgiană, bogat și influent, care a „turnat” mai multe asemenea monumente în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
condică. Ai rămas precum calicul... a complectat badea Chirilă. Întocmai precum spui, prietine, s-a supus cu voie-bună ungureanul. S-a stârnit în îmbulzeala adunării un râs în cascade, de l-au auzit plutașii care-și legau lângă podul Bistriței catargele. La veselia generală s-a adăogat și mașinuța care a chiuit vesel în partea de sus a trenișorului și lumea s-a grăbit să se acațe pe platforme. Cerul de-asupra pădurilor de brad era siniliu ca vioreaua. 10 Septembrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să nu vizitez puțin orașul, așa că, lăsându-mi rucsacul în cameră am pornit cu metroul spre faleză, la Barceloneta. Cât de bună a fost cina servită pe o bancă, lângă mare, admirând oamenii ce se plimbau, restaurantele pline și luminoase, catargele nenumăratelor iahturi ce-mi vorbesc de un turism abundent, de bunăstare si destindere. Admir mirajul unui oraș ce se impune mai ales în partea veche printr-un aer senioril, amintind abundența timpurilor colonialismului. Remarc ușor clișeul vestimentar și comportamental: haine
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
veche printr-un aer senioril, amintind abundența timpurilor colonialismului. Remarc ușor clișeul vestimentar și comportamental: haine de calitate, de firmă, mers elegant și detașat, pielea bronzată, un du-te-vino continuu de oameni în general adulți, dar și mulți tineri. Șalupele cu catargele lor albe se oglindesc în apele luminate feeric de atâtea lampioane. Iar eu priveam, admiram totul, liniștit, bându-mi laptele din cutia pe care am reușit să o deschid cu pixul cu care acum aștern aceste gânduri. Târziu, m-am
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
lui Columb acordându-i-se cu acest prilej și titlul nobiliar de "Don"! A pornit la drum, la 3 august 1492, cu 3 nave: "Santa Maria", "Pinta" și "Niña". "Santa Maria" nu era o caravelă ci o "carraca", cu 3 catarge și vele pătrate, la origine purtând numele de "La gallega". Avea un deplasament de 106 tone, o lungime de 29,6 metri, o lățime de 7,96 metri și un echipaj de 39 marinari. "Pinta" era o caravelă cu vele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
pierdute, dispărură bărci, parâme și mult echipament... Niciodată nu mai văzusem un cer atât de amenințător, zi și noapte ardea în flăcări ca o forjă; fulgerele vărsau flăcări cu atâta putere că nu odată mă gândii cum de rămăseseră nevătămate catargele. Fulgerele izbucneau atât de puternic și erau atât de groaznice, încât toți gândeam că toate corăbiile se vor scufunda dintr-un moment în altul. Oamenii erau peste măsură de istoviți și doreau să moară cat mai curând, în dorința de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
o amintește e alcătuită din specii evoluate, deci cu puternică acțiune reductivă asupra mediului, prin urmare depoluantă; iar pădurea Însăși e alt depoluant. La sfârșitul vieții, Eminescu aduce o altă ipostază a apei: marea, care anihilează orice: păsări călătoare ori catarge, ori pe el Însuși. Într’adevăr, mării i se recunoaște o anumită, Însemnată, putere de autoepurare. Dar apa suferă, pe parcursul operei eminesciene, și un alt proces de evoluție. Anume, trece de la dulce la sărată. Și, Într’adevăr, unele cercetări ale
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ține În viață și care acum e la apogeul puterii sale. Iar ca să ne convingem n’avem decât să Întindem mâna căutând o piatră, dar mai util pentru discuția de astăzi, vreo bucată de lemn adus de valuri din cine știe ce catarg spart. Desigur vom evita atingerea, cunoscându-i, din experiență, fierbințeala. Cu riscul de a repeta ceea ce desigur cunoaștem cu toții, amintesc că acel corp inert, piatra, ori acela care doar nu mai e viu, lemnul, primește de la Soare energie radiantă, de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
încât să îi amenințe interesele. A fost instituită o Comisie care a găsit dovada corupției obișnuite. Unele bunuri pentru care se plătise nu fuseseră livrate și multe bunuri care fuseseră livrate erau defectuoase: au fost descoperite cherestea verde, scânduri nepotrivite, catarge de dimensiuni greșite, tachelaj putred, stupă în situație precară și pânze de calitate inferioară. Navigau mult mai puțini oameni decât numărul celor pentru care se pretinseseră plățile, iar calitatea recruților era nesatisfăcătoare ca rezultat al mitei și slabelor metode de
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
el plătea un tribut stabilit la 12500 de ducați, dar, cu excepția acestui fapt și a recunoașterii suzeranității otomane, Dubrovnikul era independent sub toate aspectele concrete, stabilind relații cu puterile străine și încheind tratate cu acestea. Stindardul lui flutura în vîrful catargelor corăbiilor lui. Vasalitatea otomană a avut drept rezultat important faptul de a fi acordat orașului drepturi comerciale speciale în cadrul imperiului. Era evident în avantajul otomanilor ca la cîrma comerțului din Marea Adriatică să se afle mai degrabă un supus de-al
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
că-i nătângă. Dimpotrivă - mulți (scriitori) înnebuniți de glorie și multe alte forțe creatoare ar trebui să bage ceva la cap gândind la sumbrul și logicul final al „capodoperei” de pe linia Glasgow-Londra. 9: „Teignmouth” plutește de-a lungul coastei spaniole. Catargul cel mare de la pupă trebuie reparat: „Această barcă afurisită se desface în bucățele... Pentru a te face să pătrunzi în sufletul meu, care acum este liniștit, îți dau cartea mea. Sunt norocos. Am reușit în sfârșit să realizez ceva interesant
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
se apropie de coastele Americii de Sud. Aparatul de radio funcționează din nou; își bombardează cu mesaje țara, navele cu care reușește să intre în legătură, prietenii, ziarul Sunday Times. Inventează viteze și poziții, vederi, vedenii și scene pe ocean. În vârful catargului mare al lui „Teingmouth Electron” s-a cuibărit diavolul. Crowhurst scrie un eseu lirico-filosofic cu titlul Dislocatul. Într-o dimineață, povestește, vede pe punte o pasăre care deodată, pe neașteptate, și în mod inexplicabil, și-a schimbat zborul spre est
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
pentru anul ’70 - zboruri peste zboruri și la mijloc alte zboruri, desalinizări, experiențe cu cobalt și cobai, atomice și, Doamne ajută, neatomice, schimbări de climă, cromozomi și crocodili, enciclice și enciclopedii, minibombe și maxipăci, supersunete și super-supersuper -, dintre sutele de catarge și milioanele de valuri, mie îmi place cel mai mult proiectul dlui William Davis, noul redactor-șef al revistei Punch, cea mai tradițională și mai „engleză” revistă de umor britanic. Pentru ’70, domnia sa are vaste planuri în vederea stimulării potențialului de
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
vedere, ținând seama de ele în elaborarea politicii de dezvoltare a societății, în spiritul armonizării intereselor generale cu cele particulare.“ (Contemporanul, 31 ianuarie 1975) BURERIU Lucian „Prezent în fiecare e-un spirit de partid Și prețuim bărbatul ce-i vremilor catarg; Ideile-i, ca ample stindarde, se deschid Și se transformă-n faptă, se dăruiesc spre larg.“ („Suntem în sărbătoare“, Orizont, 26 ianuarie 1978) BUZEA Constanța „Primește-n casa sufletului oaspeți Țara și maica noastră născătoare Sărbătorind în ceasul alb al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
statornic am jurat; Spre comunista zare, slăvită Românie, Ne poartă Tricolorul eroic înălțat.“ („În veac de măreție“, Scînteia, 28 decembrie 1972) „Progresul comunist e vie rază Spre comunism chemându-ne în larg. Spre noi victorii! - viu semnalizată Fiece schelă, fiece catarg.“ (Scînteia, 27 ianuarie 1978) NETEA Vasile „S-au realizat condiții de viață demnă, de libertate și cultură pentru toți cei care trăiesc pe acest pământ, pentru toți cei care muncesc în ogoare, în fabrici, în institute științifice, în asociații literare
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
o darmeă“ („Partidului, patriei socialiste“, Scînteia, 30 decembrie 1973) „Partidul întâlnindu-l, spre alte lumi întregi, Eu mi-am deschis al lumii fraged lut, Așa cum casa nouă o începi Tăind ferestre-n zidul nevăzut, Precum corabia o-ncepi cu un catarg Și cum cu cântecul începi vioara, Partidul, întâlnindu-l, m-am avântat în larg Și m-a muiat în aurul ei vara.“ („Uit să fiu singur“, Cântarea României, decembrie 1987) TOMUȘ Mircea „În conceptul actual românesc de independență națională și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
grăiește. Din istorie vine cu ochi luminați, Din margini afunde de zare, Ca domnii vechimii, neînchinați, Ca Mircea Bătrînul, ca Ștefan cel Mare.“ („Din istorie“, Steaua, ianuarie 1978) POPESCU Florentin, poet și reporter „Patrie-n august: la prova, lângă-naltul catarg Veghează un bărbat și-un partid și-un popor Și sufletul lor e istorie, gândire lucidă și zbor Pe-o corabie fără de seamăn navigând, navigând Cu toate pânzele, într-un pur viitor!“ („Patrie-n august“, România liberă, 23 august 1978
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
e visul.“ („Efigie comunistă“, Luceafărul, 6 ianuarie 1979) ROMAN Ileana „El are în cuvânt pământ Străromânesc cu râuri reci Din Burebista izvorând Râurile țării lui întregi.“ („Luminătorul“, Flacăra, 26 ianuarie 1978) ROSTAȘ Mircea „partidul, prieteni, vă spun, e un poem, catargul luminii spre Mâine, e unicul far ce-n dreptate-l avem, e cântul de libertate și pâine.“ („Partidul“, Tribuna, 16 decembrie 1982) ROTH Andrei „ Într-un cuvânt: ethos-ul comunist este pătruns de spiritul logos-ului științific, iar cunoașterea este
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
noastră, tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu reprezintă cu strălucire știința românească, tradițiile ei umaniste, vigoarea și productivitatea ei actuală.“ („Prestigiul și vocația universală a științei românești“, Scînteia, 7 ianuarie 1982) URSULESCU Ion „E țara românească-n lumină Sus, pe catarg, drapelul tricolor, CÂRMACIUL conduce Corabia cu privirea senină Spre vaste orizonturi de dragoste și dor.“ („Gând de bucurie“, Săptămîna, 26 august 1989) VAIDA Mircea, critic literar și poet „Suntem o pădure în mers cu istoria, De martirii noștri e plină
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
vernisajul. Și totuși aveam în suflet o presimțire că se va întâmpla ceva... Eram peste câteva zile la ultimul etaj de la magazinul Unirea și mă uitam afară, se vedea de acolo Casa Poporului, cu un steag uriaș deasupra pe un catarg, care era fluturat de vântul rece de decembrie. La un moment dat, am văzut că steagul coboară, era dat jos de niște persoane, nu știu cu ce scop. Am avut în sufletul meu o tresărire, oare se întâmplă ceva....? Sigur
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de brad . Toamna, uneori scurtă, alteori lungă, cu dimineți reci și brumă de îți dădea impresia că a nins, cu culorile ei, de la galben crem deschis până la roșu bordo, de la verdele cremgălbui la verdele intens al pinilor înalți ca niște catarge de corăbii, de la verdele gri închis al molidului la strălucirea orbitoare în razele de soare, de o blândețe câteodată neobișnuită a brazilor arginti în adierea vântului, care era pe deplin stăpânul, indiferent de anotimp, acestei localități răsfirată pe văile și
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
nu există sancțiune mai mare pentru Tezeu decît de a rămîne pe loc. Și că recunoștința e pentru el o povară ca și regretul. Destui l-au suspectat chiar că Întorcîndu-se În insula natală va uita intenționat cîrpa neagră la catargul corăbiei, iar tatăl său, bătrînul rege Egeu, crezînd că fiul său a murit, se \ a arunca În mare, Înecîndu-se; ceea ce, bineînțeles, lasă tronul liber. Care poate fi rostul acestor Întîmplări, dacă singurul sens al labirintului e părăsit și el? Nu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
logic și necesar al Odiseii, ci și condiția ei. Fără ea, aventura lui Ulise ar fi lipsită de sens. El deapănă prin labirint amintirea unei insule. Dincolo de gesturile unui aventurier intrepid și abil, apare deodată frînghia care-l leagă de catarg intrîndu-i adînc În carne și apărîndu-l de o eroare fatală. Și dacă astăzi știu mult mai multe lucruri despre greșeli și despre fidelitate, sînt pregătit să Înțeleg de ce, atunci cînd nu mai poate suporta aventura, Ulise se Întoarce În ordinea
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
confrunt. Cine asculta cîntecul sirenelor uita să mai bea, să mai mănînce, uita de el Însuși, urmărindu-le pînă ce corabia se zdrobea de stînci; din clipa cînd nu mai aveau amintiri, corăbierii erau pierduți. Ulise se leagă deci de catarg pentru a nu uita. Șiretenia sa stă În a se Împotrivi uitării. Pe de altă parte, nu s-ar spune despre el că nu este prudent și față de memorie, căci se leagă de catarg dar nu-și astupă urechile cu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]