1,147 matches
-
ani, menționând și venirea antichristului din Orientul Mijlociu. Se crede că cel de-al Treilea Război Mondial va începe după moartea ultimului Papă (cel ce va urma după moartea Papei Benedict al XVI-lea), care va fi asasinat de anticrist. În catrenele sale folosește noțiuni și denumiri folosite des în prezent, dar care nu existau la vremea respectivă. De exemplu, citind în Centurii numele de Italia, pentru noi nu ar fi nimic ciudat, dar regatul Italiei ia ființă mult mai târziu. După
Nostradamus () [Corola-website/Science/306068_a_307397]
-
Chițu Școalei de Comerț din Craiova"”, este un omagiu adus ctitorului la 100 de ani de la evenimentul produs. 36. Cartea „"Un om străbate secolul XX"”, este închinată omului Gheorghe Dindere, pentru viața, activitatea și demnitatea sa de om. 37. Volumul "„Catrene închipuite ale lui Omar Kayyam în traducere imaginară”" (246 pag.) cuprinde 340 de catrene, inspirate din stilul poetului persan Omar Khayyam, căruia în acest fel autorul îi aduce un omagiu. 38. Cartea omagială "„Aleea Marilor Personalități din Craiova”" (colaborare cu
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
ani de la evenimentul produs. 36. Cartea „"Un om străbate secolul XX"”, este închinată omului Gheorghe Dindere, pentru viața, activitatea și demnitatea sa de om. 37. Volumul "„Catrene închipuite ale lui Omar Kayyam în traducere imaginară”" (246 pag.) cuprinde 340 de catrene, inspirate din stilul poetului persan Omar Khayyam, căruia în acest fel autorul îi aduce un omagiu. 38. Cartea omagială "„Aleea Marilor Personalități din Craiova”" (colaborare cu Antonie Solomon - 202 pagini), cuprinde istoricul și biografia a 24 de personalități aflate pe
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
plută în Oceanul Pacific, navele care treceau pe lângă el evitând să îl ia la bord deoarece căpitanii lor se temeau că pluta este o momeală menită să îi aducă în raza torpilelor submarinelor japoneze. Titlul " Destinația mea: Stelele" derivă dintr-un catren citat de două ori de Foyle pe parcursul cărții. Prima dată, când este pierdut în spațiu, spune: Către sfârșitul cărții, după ce a revenit la viața omenească și a devenit un fel de erou, spune: Ambele catrene au la bază o formă
Destinația mea: Stelele () [Corola-website/Science/320495_a_321824]
-
mea: Stelele" derivă dintr-un catren citat de două ori de Foyle pe parcursul cărții. Prima dată, când este pierdut în spațiu, spune: Către sfârșitul cărții, după ce a revenit la viața omenească și a devenit un fel de erou, spune: Ambele catrene au la bază o formă poetică populară în Anglia și Statele Unite între secolul al XVIII-lea și jumătatea secolului XX, în care o persoană își spunea numele, țara, orașul și o predică religioasă (deseori "Cerul mi-i destinația") într-o
Destinația mea: Stelele () [Corola-website/Science/320495_a_321824]
-
mai ambițioasă operă a lui Bester din punct de vedere estetic, aducând ca argument în acest sens fonturile disparate care evocă sinestezia, limbajul tot mai inteligent pe care îl folosește protagonistul pe măsura maturizării sale și încadrearea romanului între variațiunile catrenului lui Blake. Mai aproape de zilele noastre, romanul a fost foarte aclamat de către câțiva scriitori de science fiction. Neil Gaiman scria în introducerea ediției din 1999 a romanului: "Se pare că genul cyberpunk al anilor '80 îi datorează mult lui Bester
Destinația mea: Stelele () [Corola-website/Science/320495_a_321824]
-
-i pe Dante Alighieri (1265-1321) și Guido Cavalcanti (c. 1250-1300) au scris sonete, dar cel mai faimos sonetist a fost Francesco Petrarca (1304-1374). În forma sa originală, sonetul italian se împărțea într-o octava de opt versuri (formate din două catrene) urmate de un sextet de șase versuri (alcătuit din două terține). Catrenele afirmau o propunere sau o interogație iar terținele ofereau soluția cu o ruptură clară între cele două. Cele opt versuri rimau după structura a-b-b-a, b-a-a-b. Pentru terține existau
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
sonete, dar cel mai faimos sonetist a fost Francesco Petrarca (1304-1374). În forma sa originală, sonetul italian se împărțea într-o octava de opt versuri (formate din două catrene) urmate de un sextet de șase versuri (alcătuit din două terține). Catrenele afirmau o propunere sau o interogație iar terținele ofereau soluția cu o ruptură clară între cele două. Cele opt versuri rimau după structura a-b-b-a, b-a-a-b. Pentru terține existau două posibilități c-d-e-c-d-e, sau c-d-c-c-d-c. Cu timpul și alte variante de rîma
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
poeții englezi au început să dezvolte o formulă proprie. Printre ei se numărau Șir Philip Sidney, Michael Drayton, Samuel Daniel și William Shakespeare. Această formulă poartă adesea numele lui Shakespeare, nu pentru Structura consista în trei strofe de patru versuri( catrene) și un cuplet de două versuri. Cupletul introduce de obicei o schimbare tematica sau imagistică bruscă. Schemă de rimare era de obicei a-b-a-b, c-d-c-d, e-f-e-f, g-g. Exemplul sonetului 116 ilustrează această formă: O variantă a acestei forme este sonetul spenserian
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
Epigrama (din , prin ) este o specie a poeziei lirice, de proporții reduse, de obicei catren, care satirizează elementele negative ale unui caracter omenesc, ale unei situații etc. și se termină printr-o poantă ironică, mușcătoare, la adresa unui personaj, a unui fapt etc. Epigrama este o formă fixă de poezie, cu un conținut satiric, umoristic, aforistic
Epigramă () [Corola-website/Science/296599_a_297928]
-
primăvara și toamna fiind anotimpurile sentimentelor. Interlocutorul liric este unul fictiv, autorul este urmărit de imagini diverse dar cu aceleași semnificații, a vânătorii simbolice (Din urmă vine ceața ca o haită) Aspirația perfecțiunii și amploarea personificărilor se regăsesc, în remarcabilul catren: E-n toată trecerea un alb mai pur/Aripile duc ceru și turnurile ora. Fiorul eternității (Și nu voi ști-o clipa niciodată/Mie-mi va trece pururi neîntâmplată) cutreieră sufletul unui Icar recunoscând Rămâne golul ultimului zbor/Și-al
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
citite scrisori din partea profesorului octogenar Constantin Râpeanu și a primului ministru Manea Mănescu, fost elev din promoția 1935. Au mai vorbit apoi, printre alții, Gheorghe Vidrașcu, „despre cetățeanul și patriotul profesor Ion Grigore”, Ghiocel Constantinescu, care i-a dedicat patru catrene , Mircea Ionescu Quintus și Mircea Trifu despre epigramist, acad. Nicolae Teodorescu, despre matematician. La banchetul organizat la restaurantul "Nord", au mai luat cuvîntul academicienii Gheorghe Mihoc și Caius Iacob, primul transmițînd și salutul acad. Octav Onicescu, iar al doilea citind
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
povestire nu au paralele istorice în activitatea Inchiziției spaniole din orice secol, nemaivorbind de secolul al XIX-lea. Inchiziția a fost, însă, desființată în timpul perioadei de ocupație franceză (1808-1813). Poe plasează un epigraf latin înaintea povestirii, descriindu-l ca „un catren scris pentru porțile pieței ce urma să fie amenajată la Paris pe locul unde a fost Clubul Iacobinilor”. Epigraful nu a fost invenția lui Poe; o astfel de inscripție a fost menționată, nu mai târziu de 1803, ca fiind compusă
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
a unei expresii binecunoscute a lui Guevara: ""¡Hasta la victoria siempre!"" ("Până la victoria eternă!"). Ca și multe din cântecele autorului și în linie cu tradiția muzicii cubaneze și caraibiene, cântecul constă dintr-un refren plus o serie de cinci strofe (catrene), rimând ABBA, cu fiecare linie în vers octosilabic. Există mai mult de 200 de versiuni ale acestui cântec. Cântecul a fost cântat și de Los Calchakis, Compay Segundo, Soledad Bravo, Óscar Chávez, Nathalie Cardone, Robert Wyatt, Inés Rivero, Silvio Rodríguez
Hasta Siempre, Comandante () [Corola-website/Science/325287_a_326616]
-
dau epopeii o forță și grandoare incomparabile. Omar Khayyám (c. 1045 - c. 1122), unul dintre marii oameni de știință ai Orientului, matematician și fizician, astronom și medic, autor a numeroase opere scrise în arabă, este și autorul a circa 250 catrene. În aceste micropoeme, marcate de melancolie, dezamăgire și scepticism, este blamată viața frivolă, egoistă și nedreaptă. Un alt mare poet persan a fost Săadi (1184 - 1283/1291?). Cele două capodopere ale sale, "Livada cu fructe" și "Grădina florilor" conțin elemente
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
a subjuga omenirea, fiind parte a primului dintre cele trei "valuri", având intenția de a cuceri și distruge în cele din urmă rasa umană. Urmărit în mod constant de către poliție și de o agenție guvernamentală ciudat numită Illuminati, Foster descoperă catrenele pierdute și necunoscute ale lui Nostradamus, care descriu cum trei valuri vor distruge Pământul cu excepția cazului în care "omul de doua ori-binecuvântat" le va putea opri. Din acest motiv, Foster investighează evenimentele ciudate care ar putea avea legături cu catrenele
Prima invazie () [Corola-website/Science/329637_a_330966]
-
catrenele pierdute și necunoscute ale lui Nostradamus, care descriu cum trei valuri vor distruge Pământul cu excepția cazului în care "omul de doua ori-binecuvântat" le va putea opri. Din acest motiv, Foster investighează evenimentele ciudate care ar putea avea legături cu catrenele lui Nostradamus, în speranța de a găsi ceea ce are nevoie pentru a opri rasa "Gua". "Crazy" Eddie Nambulous este un hacker care-l ajută pe Cade Foster și care publică diferite întâmplări pe un site web tip tabloid denumit "Paranoid
Prima invazie () [Corola-website/Science/329637_a_330966]
-
tabloid denumit "Paranoid Times". El folosește jurnalul lui Cade pentru a spune oamenilor că "extratereștrii sunt aici, printre noi, pregătind terenul pentru o invazie iminentă." După scanarea profețiilor lui Nostradamus în computerul său, Eddie analizează și face legătura dintre diferite catrene cu evenimentele bizare ce au loc în lume. Foster și Eddie folosesc aceste catrene ca să înțeleagă invazia "Gua" și pentru a căuta orice le-ar putea fi de ajutor în stoparea invaziei din primul val. Unul dintre membrii "Gua", Joshua
Prima invazie () [Corola-website/Science/329637_a_330966]
-
extratereștrii sunt aici, printre noi, pregătind terenul pentru o invazie iminentă." După scanarea profețiilor lui Nostradamus în computerul său, Eddie analizează și face legătura dintre diferite catrene cu evenimentele bizare ce au loc în lume. Foster și Eddie folosesc aceste catrene ca să înțeleagă invazia "Gua" și pentru a căuta orice le-ar putea fi de ajutor în stoparea invaziei din primul val. Unul dintre membrii "Gua", Joshua, crede că invazia Pământului nu este necesară. Deși vrea ce este mai bine pentru
Prima invazie () [Corola-website/Science/329637_a_330966]
-
fost descrisă în mai multe filme (în mod eronat până în prezent), în plus viața și profețiile sale continuă să fie un subiect de mare interes în mass-media. În epoca internetului, au existat, de asemenea, mai multe farse notabile în care catrene scrise în stilul lui Nostradamus au fost difuzate prin e-mail. Cel mai cunoscut exemplu se referă la atacurile din 11 septembrie 2001 din New York de la World Trade Center. Entuziaști ai scrierilor lui Nostradamus cred că acesta a profețit numeroase evenimente
Nostradamus în cultura populară () [Corola-website/Science/329703_a_331032]
-
Alias" apare personajul Milo Rambaldi, un profet fictiv, care pare a fi o combinație între Nostradamus și inventatorul non-profetic dar vizionar, artistul și geniul Leonardo Da Vinci. În serialul de televiziune științifico-fantastic "Prima invazie", protagoniștii folosesc o carte necunoscută de catrene scrise de Nostradamus pentru a lupta împotriva unei invazii extraterestre. Nostradamus a fost, de asemenea, un personaj principal în serialul BBC "This Morning With Richard Not Judy", unde a fost interpretat de Emma Kennedy. În 1993, "Face" produce jocul arcade
Nostradamus în cultura populară () [Corola-website/Science/329703_a_331032]
-
aș dezvălui, el ar nimici lumea.”" Printre lucrările sale esențiale se află culegerea de ode închinate iubirii mistice evocându-l pe maestrul sau dispărut Diwan-e Shams-e Tabrizi, opusul doctrinar în distihuri Mathnawi, Fihi-ma-fihi (în trad. franceză "Cartea Înlăuntrului”) și celebrele catrene Ruba’iyat. Cunoscut că "cel mai mare maestru" (esh-sheikh el-akbar) al Sufismului. Opera să constituie formularea inegalată a doctinei și experienței contemplative sufite. Născut la Murcia (în Anadaluzia)în 1165, moare la Damasc în 1240. Meditațiile și viziunile în fața Ka
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
și astfel: în vasul cu apă toate fetele își vor pune inelele după care vasul este acoperit cu o basma și o altă fată va extrage un inel. Fetei al cărui inel este scos din apă i se vor dedica catrene satirice sau umoristice . Mai jos sunt doar câteva exemple: ”Bülbül obur yuvada/ Kanad calur havada./ Emin oglu sag olsun,/ Men niye ghidem yada”. Traducere: „Cântă privighetoarea în cuibul său/ Apoi își ia zborul/ Să-l țină Domnul pe fiul lui
Sărbătoarea Anului Nou în Iğdır (Turcia) () [Corola-website/Science/331927_a_333256]
-
somptuoase cu oglinzi venețiene, cu ... studiouri cinematografice, cu mobiliere de lux - sau bârloguri «modeste», cu kilograme de aur, dolari și tot felul de alte cosmeticale ascunse sub tejghele”". Printre replicile incluse în scenariu sunt și ultimele două versuri din cunoscutul catren al lui Păstorel Teodoreanu: "„Sfrijită ca o Sfântă Vineri,/Mi-a spus o babă: «La români,/Băbeasca place mult la tineri,/ Pe când, Feteasca la bătrâni.»”". Realizarea filmului nu a fost lipsită de probleme. Scenariul intitulat inițial "Nuntă cu dar" a
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
și literatura turcă la Universitatea Egipteană din Cairo. În 1913, pe când se aflat la Cairo, Mehmet Akif a scris "„Ben ki Arnavudum”" (Numele meu este albanez), un „imn național pentru fiecare alabanez”, cu 100 de versuri grupate în 25 de catrene, care însă a fost neglijat de istoriografia și literatura albaneză. În Egipt, M. Akif se îmbolnăvește de ciroză și la 17 iunie 1936 se reîntoarce la Istanbul, pentru tratament. Moare la 27 decembrie 1936 în Apartamentul Egiptean din Pera și
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]