1,151 matches
-
face fie o altă propunere, fie ne vor spune pe șleau că preferă să nu facă nimic, decât să fie în compania noastră. SĂ ÎNCEPEM CU LUCRURI MĂRUNTE Nu-i așa că ne este mai ușor să împrumutăm cuiva 50 de cenți decât 50 de dolari? Ei bine, același lucru e valabil și pentru alții. Cu cât cerem mai puțin, cu atât e mai sigur că vom obține. Așa că, dacă de-abia am cunoscut pe cineva, e mult mai plauzibil că va
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Herrnstein. 1968. Poetic Closure: A Study of How Poems End. Chicago: University of Chicago Press. . 1981. Narrative Versions, Narrative Theories. In W. J. T. Mitchell, coord. On Narrative, pp. 209-32. Chicago: University of Chicago Press. Souriau, Etienne. 1950. Les Deux Cent Mille Situations dramatiques. Paris: Flammarion. Souvage, Jacques. 1965. An Introduction to the Study of the Novel, with Special Reference to the English Novel. Ghent: E. Story-Scientia P. V. B. A. Spitzer, Leo. 1928. Zum Stil Marcel Proust. "Stilstudien" II, pp.
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
din ceea ce poate avea șansa de a vă ajuta să vă inspirați mai bine oamenii nu este mai puțin costisitor decât acest instrument-cheie de management: cartoteca 3 × 5. Valabilă aproape peste tot și la un preț cu mult sub un cent, cartoteca poate și ar trebui să fie parte din viața dumneavoastră, la fel precum stiloul, cheile mașinii și portofelul. +++ TEMĂ În loc să uitați aceste probleme, folosiți un carton de 3 × 5 pentru a le nota și a face referire la ele
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
sondaj și i-a întrebat pe angajați: „Ce profit credeți că obține Sears după ce plătește toate taxele și impozitele, la o vânzare de un dolar?”. Cea mai mică sumă care i-a fost dată ca răspuns a fost de 2 cenți, iar cea mai mare sumă - 1,10 dolari. Acest lucru i-a confirmat teama: exista o uriașă neînțelegere cu privire la profituri, iar Sears s-a hotărât să își educe forța de muncă în așa încât să fie mai hotărâți să îl ajute
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
Joie de vivre de Zola. Talentele ei intelectuale înăbușite și slab ghidate sunt otrăvite prin lipsa de stimulări externe. Instalarea la Paris lasă o amprentă inegalabila asupra ființelor, dându-le posibilitate să se afirme în toate sensurile: "la femme est cent fois plus femme à Paris qu'en aucune autre cité de l'univers" [Uzanne 1910, p.18, subl.n.]. În sensul acesta, rolul Parisului poate fi comparat cu cel al lui Pigmalion. Parisul le transformă pe unele provinciale în Pariziene
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
échelle, chez un escompteur: voilà leș Parisiennes. Și leurs maris ne peuvent entretenir leur luxe effréné, elle se vendent. Și elles ne savent pas se vendre, elles éventreraient leurs mères pour y chercher de quoi briller. Enfin elles font leș cent mille coups" [Balzac, Le père Goriot, p.98]. Banul, minciună, corupția transforma personalitatea umană. În aceste condiții, Pariziana devine "un animal cu sânge rece", fără iluzii și resentimente. Românul La Duchesse de Langeais, scris în perioada "pierderii iluziilor" pe care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
doamnele pariziene le-au adunat pentru orfani, doar două sute douăzeci vor reveni destinatarilor este tot ce a rămas după recepția în cinstea acestui eveniment: "Leș dames patronnesses avaient recueilli plus de trois mille francs. Îl resta, tous frais payés, deux cent vingt francs pour leș orphelins du sixième arrondissement" [Maupassant, Bel-Ami, p.207]. Prințesa Oriviedo este singura figură de excepție în această filiație, implicându-se cu toată sinceritatea în slujba celor săraci, asemănându-se cu un contabil, o bursă, o bancă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
gâchis de l'argent de poche: vingt mille francs chez le modiste, trențe mille chez la lingère, douze mille chez le bottier; son écurie lui en mangeait cinquante mille; en six mois, elle eut chez son couturier une note de cent vingt mille francs" [Zola, Nana, p.408]. În Aux Bonheur des Dames este vorba despre o gigantică întreprindere în serviciul femeii. Comerțul cu noutăți aduce în atenție o nouă figură cea a femeii-întreprinzătoare de succes (Caroline Hédouin și Denise Baudu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
époque, que des bouleversements. On démolit de toutes parts le vieux temple de l'opinion, qu'on appelle celui de l'erreur. On bouleverse la physique, la chimie, l'histoire naturelle, le système newtonien, la politique; et ce qui est cent fois plus absurde et plus téméraire, la forme sacrée de la tragédie française" [Mercier, 1990, p.260]. 10 Sunt capitale observațiile lui H.-R. Patapievici despre faptul că "modernitatea este o evoluție în funcție de progres și nu de calitate" [p.139] și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
princesse, et par là étendit șes relations avec une grande rapidité dans le monde diplomatique et dans l'aristocratie la plus choisie" [Maupassant, Notre coeur, p.185]; "să grande réputation venait de ce que l'empereur lui avait payé une nuit cent mille francs, sans compter la décoration pour son mari, un homme correct qui n'avait d'autre situation que ce rôle d'être le mari de șa femme" [Zola, L'Argent, p.252]. 56 "Le mythe est aussi le moyen
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fondé, à la Villette, la Crèche Sainte-Marie, avec des berceaux blancs pour leș tout-petits, des lits bleus pour leș plus grands, une vaste et clăire installation que fréquentaient déjà trois cents enfants; un orphelinat à Saint-Mandé, l'Orphelinat Saint-Joseph, où cent garçons et cent filles recevaient une éducation et une instruction, telles qu'on leș donne dans leș familles bourgeoises; enfin, un asile pour leș vieillards à Châtillon, pouvant admettre cinquante hommes et cinquante femmes, et un hôpital de deux cents
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Villette, la Crèche Sainte-Marie, avec des berceaux blancs pour leș tout-petits, des lits bleus pour leș plus grands, une vaste et clăire installation que fréquentaient déjà trois cents enfants; un orphelinat à Saint-Mandé, l'Orphelinat Saint-Joseph, où cent garçons et cent filles recevaient une éducation et une instruction, telles qu'on leș donne dans leș familles bourgeoises; enfin, un asile pour leș vieillards à Châtillon, pouvant admettre cinquante hommes et cinquante femmes, et un hôpital de deux cents lits dans un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
seulement d'ouvrir leș salles. Mais son œuvre préférée, celle qui absorbait en ce moment tout son cœur, était l'Oeuvre du Travail, une création à elle, une maison qui devait remplacer la maison de correction, où trois cents enfants, cent cinquante filles et cent cinquante garçons, ramassés sur le pavé de Paris, dans la débauche et dans le crime, étaient régénérés par de bons soins et par l'apprentissage d'un métier. Ces diverses fondations, des dons considérables, une prodigalité
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
salles. Mais son œuvre préférée, celle qui absorbait en ce moment tout son cœur, était l'Oeuvre du Travail, une création à elle, une maison qui devait remplacer la maison de correction, où trois cents enfants, cent cinquante filles et cent cinquante garçons, ramassés sur le pavé de Paris, dans la débauche et dans le crime, étaient régénérés par de bons soins et par l'apprentissage d'un métier. Ces diverses fondations, des dons considérables, une prodigalité folle dans la charité
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pavé de Paris, dans la débauche et dans le crime, étaient régénérés par de bons soins et par l'apprentissage d'un métier. Ces diverses fondations, des dons considérables, une prodigalité folle dans la charité, lui avaient dévoré près de cent millions en cinq ans" [Zola, L'Argent, pp.52-53]. 277 "Chaque mardi, Hélène avait à dîner M.Rabaud et l'abbé Jouve. (...) Puis, ces dîners du mardi étaient devenus une véritable institution. Leș convives s'y retorouvaient, comme à un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
suspension de tout l'être, singulière situation du corps et de l'esprit, où le coeur ne bat plus, où la respiration halite comme la pensée, où leș gestes, leș phrases restent inachevées, où tout attend. Leș poètes l'ont cent fois décrite, cette angoisse douloureuse de l'amant qui écoute le roulement d'une voiture dans la rue déserte, un pas furtif montant l'escalier" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.181]. 327 Visul de plecare definitivă cu Rodolphe
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
dédaigneux de l'école byronienne a fait son temps" [Girardin, 1843, p.92]. 404 Zola însoțește fastuoasele toalete ale Parizienelor cu notă de plată a renumitului creator de modă, la fel de impresionantă că și rochia: "une note de Worms, montant à cent trente-six mille francs, un chiffre" [Zola, La Сurée, p.220]. Costul toaletelor atinge proporțiile unei averi: "Elle porta des chemises et des peignoirs d'un prix fou" [ibidem, p.272]. "L'hiver suivant, lorsque Renée mourut d'une méningite aigue
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Elle porta des chemises et des peignoirs d'un prix fou" [ibidem, p.272]. "L'hiver suivant, lorsque Renée mourut d'une méningite aigue, ce fut son père qui paya șes dettes. La note de Worms se montait à deux cent cinquante-sept mille francs" [ibidem, p.434]. Creșterea notelor de plată este paralelă descreșterii situației materiale: "Elle se trouvait bien autrement effrayée par să dette chez Worms, qui montait maintenant à près de deux cent mille francs. Le tailleur exigeait un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de Worms se montait à deux cent cinquante-sept mille francs" [ibidem, p.434]. Creșterea notelor de plată este paralelă descreșterii situației materiale: "Elle se trouvait bien autrement effrayée par să dette chez Worms, qui montait maintenant à près de deux cent mille francs. Le tailleur exigeait un acompte, en menaçant de suspendre tout crédit. Elle avait de brusques frissons quand elle songeait au scandale d'un procès, et surtout à une fâcherie avec l'illustre couturier. Puis îl lui fallait de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
au bouț de quelques mois, avait déjà de gros besoin d'argent. Le mari n'intervient que pour autoriser să femme à vendre. (...) cinquante mille francs, qui allaient disparaître en dentelles et en bijoux, devaient lui rapporter, à lui, le cent pour cent" [ibidem, p.117]. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Pariziana romanesca: mit și modernitate 2 1 Capitol Cuprins Introducere Personaje emblematice ale modernității: Pariziana Mitopo(i)etică aparentei: femeia pariziana Adnotare Adnotare Concluzii Bibliografie selectivă Capitol
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de quelques mois, avait déjà de gros besoin d'argent. Le mari n'intervient que pour autoriser să femme à vendre. (...) cinquante mille francs, qui allaient disparaître en dentelles et en bijoux, devaient lui rapporter, à lui, le cent pour cent" [ibidem, p.117]. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Pariziana romanesca: mit și modernitate 2 1 Capitol Cuprins Introducere Personaje emblematice ale modernității: Pariziana Mitopo(i)etică aparentei: femeia pariziana Adnotare Adnotare Concluzii Bibliografie selectivă Capitol
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
său științific, viața sa derulându- se în liniștea casei sale din strada Radu Calomfirescu nr. 15 (casa cu geamuri bombate, foto pg. 27 jos), în laboratorul său de la facultate, în amfiteatrul în care își ținea cursurile, în policlinica Saint Vin cent de Paul cu micul său staționar (Bethleem) construit cu ajutorul bisericii catolice franceze și la „giamia din Constanța”, o mică casă de vacanță situată pe litoral unde își petrecea vacanțele de vară scriind și elaborându-și studiile. În această arie își
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Samuel Taylor Coleridge, Lyrical Ballads: Wordsworth and Coleridge, R. L. Brett și A. R. Jones (eds.), Routledge, Londra, 1991. Worms, Frédéric, "L'art et le temps chez Bergson: Une problème philosophique au cœur d'un moment historique", în Mil neuf cent. Revue d'histoire intellectuelle, 1, nr. 21, 2003. Worms, Frédéric, Le vocabulaire de Bergson, Ellipse Editions Marketing SĂ, Paris, 2000. Indice de nume și termeni A acțiune, 41, 72, 79, 88, 112, 159, 169, 170 actualizare, 98 Aderca, Felix, 63
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
but was also. The mind of mân cannot imagine what is not. This latter point may be demonstrated". 91 Worms, Frédéric, "L'art et le temps chez Bergson: Une problème philosophique au cœur d'un moment historique", în Mil neuf cent. Revue d'histoire intelelctuelle, 2003 /1 nr. 21, p. 164: "L'art participe toujours à l'essence de l'être: mais comme cette essence n'est pas une chose à contempler, mais un acte à prolonger, îl n'y participe
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
dintr-un procent al costurilor echipamentelor; • valoarea pierderilor din furturi se poate estima cam la opt zecimi dintr-un procent al valorii activelor fixe ale unității. Costul pierderilor din compromiterea informațiilor importante se poate preconiza a fi următorul: • aproximativ un cent și jumătate pentru fiecare înregistrare cu restricții de utilizare la nivel de unitate; • trei cenți pentru fiecare înregistrare privată sau confidențială; • șapte cenți pentru fiecare înregistrare confidențială (secretă) la nivel de firmă. Atragem atenția că toate valorile de mai sus
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]