2,002 matches
-
gând curg șiroaie Vântul împletește-n păr arome de ploaie. Mi-a înghețat iarna nuferii la baltă La țărm naufragiez singură-n barcă, Îmi rătăcesc pașii în umbre uitate Printre frunze umede și moarte. În ochii mei se oglindesc izvoare Cerșesc clipe, zile inundate de soare În sinfonii de timp tânjesc după răsărit Cu sufletul în lacrimi, cu dor învelit. E iarnă-n ramuri de gând, pe pământ Pe tâmple, pe chipul înfiat de vânt, Eu aștept primăvara cu clar de
E IARNĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371049_a_372378]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > BRÂURI DE GER Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Strivit de gheață, lacul dormitează Și în adâncu-i umbre picotesc, Spre maluri trestii, ajutor cerșesc, Căldurii risipite de amiază. Le frânge vântul stând încătușate Cu taliile-n pojghiți prizoniere, Sau ciorile eterne vivandiere, Când aripi bat pe ele așezate. Dorindu-și libertatea parcă plâng, Imploră astrul cu o plecăciune, El le zâmbește, dar apoi apune
BRÂURI DE GER de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371065_a_372394]
-
stânga la dreapta, pentru toată contribuția voastră la prăpădul general. Vă consideram niște începători în ale politicii și niște bușteni în care încă nu a intrat meșterul cu dalta, să le dea forma. V-ați trădat familiile și prietenii, ca să cerșiți un loc mai în față la momentul împărțirii de scaune. Și dacă ați fost cinici și duri între voi, ce v-ar fi putut opri din opera de umilire și retrogradare a poporului român, căruia i-ați dat cu democrația
CE AVEŢI CU ACEASTĂ ŢARĂ? de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345008_a_346337]
-
argint. Nici de cizme îmblănite. Poezia este această regină în zdrențe care colindă din casă-n casă, din oraș în oraș, pe uliți, prin păduri și pe creste, se înalță cu zmeiele în azur, merge desculță pe ape. Și adesea, cerșește un coltuc de încredere de la oameni care, îndeobște, sunt atât de preocupați de varii interese, că uită că mai au și suflet, că trupul fără spirit e o fărâmă de lut nefolositoare. Aurica Istrate a găsit firișorul freatic care să
RUGUL DE LINIŞTE AL IERTĂRII. RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE TOAMNA CUVINTELOR DESCULŢE , EDITURA INFORAPART, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345983_a_347312]
-
Niculicea Publicat în: Ediția nr. 1214 din 28 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului - Iubite, iată că liliacul a înflorit! Când pe alee a pășit subit iubirea. Dorul din a mea cale nu s-a mai ferit Lacrimile mi-au tot cerșit fericirea. Pe inima obosită un fluture a poposit Când petalele spre cer mi s-au deschis. Iarba durerii cu lacrimi amare s-a cosit - Iubite, doar tu ești al primăverii vis! Se aude acum un cântec de vioară Cântat de
MĂCAR UN ANOTIMP de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347983_a_349312]
-
ieftine decât în România - cum poate un fermier mic să supraviețuiască? Multe dintre piețele de la sate, vor înceta să existe. De această situație vor profita negociatorii intermediari și întreprinderile mari. Va apărea o altă ”față a sărăciei”: pensionari care vor cerși (plini de rușine), după o viață întreagă petrecută numai cu munca, cu un cartonaș ținut în mâinile bătătorite, pe care stă scrisă rugămintea de a fi ajutați, pentru a-și plăti medicamentele scumpe, prescrise de medic... In contrast cu această
ROMÂNIA ÎN ”STERN” de DOINA THEISS în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347273_a_348602]
-
Articolele Autorului Hai să ne unim cu toții Să spargem iar zidul sorții De’i blestem sau e urgie, Moare Sfănta Românie. Ard pe jar de foc și pară Viața noastră care’i chioară. Nepăsare’n țară crește Biet românul, iar cerșește. După atătea consultații, Ei vorbesc tot de inflații Leul ce căndva vestit, Azi e mic și pricăjit. Dau cu vorbele într-una Mama lor, parcă e ura. Pietrele lovesc mereu, Plănge Bunul Dumnezeu. Hai să ne unim odată Că e
HAI SĂ NE UNIM CU TOŢII! de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347352_a_348681]
-
mă-ntreb de ce oare N-am pe cine-altcineva să-ntreb în continuare. Păi de ce mă doare, de ce mă schimbă Adieri de emoții și dulce-amar de nimfă. În vremuri ce sunt și în spații ce ești, Cheia deschide când lângă clanță cerșești. N-ai înțeles? Ei bine, nici eu, Dac-aș fi înțeles aș fi fost doar ecou, M-ar fi luat, mestecat și în cele din urmă N-ar mai fi legea firii, ci doar o secundă. O trăsură cu boi
FIERBE STRIDENT de ADRIAN RĂZVAN BARBU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347440_a_348769]
-
fost vândut de Ceaușescu la licitație în Zürich și cumpărat de Banca Angliei. Cele 14, nu care romane ci milioane de români din afara României înțeleg și simt acum, mai bine ca niciodată, sensul versurilor transilvane “Munții noștri aur poartă, Noi cerșim din poartă-n poartă!” În aceeași ordine de idei, Imperiul Bizantin, care a durat mai mult de 1.000 de ani (330-1453), în timp ce Europa de Vest dormea sub jugul Bisericii Romane și a analfabetismului, este complet necunoscut pe aceste meleaguri. Cultură și
PUNCT DE VEDERE: ISTORIA ADEVĂRATĂ A DESCENDENŢEI NOASTRE de MARIA LUMINIŢA ROLLE în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348820_a_350149]
-
vieții! Și el îmi dete ochii să văd lumina zilei, Și inima-mi umplut-au cu farmecele milei, În vuietul de vânturi auzit-am al lui mers Și-n glas purtat de cântec simții duiosu-i viers, Și tot pe lângă-acestea cerșesc înc-un adaos: Să-ngăduie intrarea-mi în vecinicul repaos! Să blesteme pe-oricine de mine-o avea milă, Să binecuvânteze pe cel ce ma împila, S-asculte orice gură, ce-ar vrea ca să mă râdă, Puteri să puie-n brațul
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
vieții! Și el îmi dete ochii să văd lumina zilei, Și inima-mi umplut-au cu farmecele milei, În vuietul de vânturi auzit-am al lui mers Și-n glas purtat de cântec simții duiosu-i viers, Și tot pe lângă-acestea cerșesc înc-un adaos: Să-ngăduie intrarea-mi în vecinicul repaos! Să blesteme pe-oricine de mine-o avea milă, Să binecuvânteze pe cel ce ma împila, S-asculte orice gură, ce-ar vrea ca să mă râdă, Puteri să puie-n brațul
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
intimitatea patriei, și mulți alți artiști originali, fiecare cu drama sa originală, căpătau cu totul alte forme de înțelegere sau comparație, prin faptul că patria începea să însemne mai mult decât regimul statal, exact cum, mai târziu au confirmat Pasternak cerșindu-și rămânerea și Soljenițin clamându-și inadaptabilitatea la exil. Fedin, Șolohov, Leonov, Kuprin, Paustovski, Fadeev, cu toate aparențele unor prezențe editoriale consecvent triumfătoare, nu pot să nu pună întrebări demonstrând ezitări și retrageri grave, prin care le tot descrește opera. Chiar
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
ea - spășită și gravă în labirint zeii din urmă clipelor toarnă în cupe de argint picuri de otravă... ... du-mă în noapte cât mai departe de fericiri ispititoare trăite cu semnul apusului în sânge primăverile s-au strâns laolaltă florile cerșindu-mi îndurare o șansă să le dau la rodire ... zăvoarele se închid- zgomot prelung,necruțător înserările-și spală mâinile în uitare și apele sting focul ultimului gând... ... du-mă în noapte departe cât mai departe cupele sunt pline solemnă și
DU-MĂ DEPARTE, ÎN NOAPTE ... (ÎN MEMORIA UNUI ARTIST) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348927_a_350256]
-
raze Pată în soare Monogramă Pe luciul gheții Cu undița la copcă Volbură de lin Inechități Talger mincinos: Cu toți suntem egali Scădem sufletul... Polifonie Song la vioară Caleidoscop pe note Harababură Criză Ce de rateuri Pe piața muncii șomer Cerșind o pâine Bruiaj Sălcii pletoase La marginea lacului Babe clevetind Referință Bibliografică: Poli(a)fonie... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 417, Anul II, 21 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile
POLI(A)FONIE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346807_a_348136]
-
expresie, mișcându-se cu dezinvoltură printre răsărituri și apusuri, trăirile poetei trec de la starea de liniște, calm aparent... la starea de angoasă, măcinare lăuntrică, neliniște, înfrângere , singurătare apăsătoare... acestea căpătând valențe grave, profunde - străbătute de intensitatea fiorului liric. „ Vai ,mie!, // cerșesc azur // și mistuit de sete, // mușc brazda caldă... pe țărmul unde iele - // în seva mea se scaldă!”// O, sfânt giuvaier // ți-e ruga în zadar... // și-azurul stins, // în ochi viclean de cer” ( Cerșesc azur). Din „culorile luminii” într-un
BIANCA MARCOVICI CRONICĂ LITERARĂ LA VOLUMUL VALENTINEI BECART DOUĂ LACRIMI DE CER , EDITURA ALFA, IAŞI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346840_a_348169]
-
de intensitatea fiorului liric. „ Vai ,mie!, // cerșesc azur // și mistuit de sete, // mușc brazda caldă... pe țărmul unde iele - // în seva mea se scaldă!”// O, sfânt giuvaier // ți-e ruga în zadar... // și-azurul stins, // în ochi viclean de cer” ( Cerșesc azur). Din „culorile luminii” într-un elan al naivității și încrederii în orizonturi ondulatorii... împletește versuri suave, luminoase pentru a fi „Cu un pas mai aproape de cer”. Această stare de beatitudine nu durează - este ca un fulger ce despică întunericul
BIANCA MARCOVICI CRONICĂ LITERARĂ LA VOLUMUL VALENTINEI BECART DOUĂ LACRIMI DE CER , EDITURA ALFA, IAŞI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346840_a_348169]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > APOCALIPSA Autor: Cătălin Varga Publicat în: Ediția nr. 428 din 03 martie 2012 Toate Articolele Autorului Apocalipsa I ...Întâiul gong sunase, ce crudă-a fost trezirea Când măștile căzura din ochii tuturor, Când mâinile ’nălțate cerșindu-și izbăvirea Strângeau în palme moartea împrăștiată-n zbor. Un glas apocaliptic ca prevestind pieirea Dezlănțuise iadul pecetluit cu sânge, Și luase foc pământul și ramurile-n tei Și iarba ofilită, îngenunchiat se strânge În ropot de travaliu se-nfășură
APOCALIPSA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346927_a_348256]
-
sorții. O dâră de mizerii în urma lor purtând, Mai negri ca disprețul pe săbii lunecând. VI Încet își încordase penultimul străjer Trompeta cea de groază împrăștiind sentința, Sub dealurile-n zbucium, dorm spaima și fiorul Cu moartea-n fruntea oștii cerșindu-și biruința; Eu mă-nfior privindu-i, tresar la orice semn Ce liber i-ar sloboade din gropile păgâne Cu miile de-a rândul legați de-un sfânt blestem. Dar iată-i strânși în tropot - și pare că etern Deschisă-i
APOCALIPSA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346927_a_348256]
-
am lămurit! GATA! Alții, fără neveste, tătici, cuscri, verișoare, rețele mafiote... După ce au distrus o țară, tupeiștii ies, din nou, la cerșit voturi! Nu mă mai duc la vot!” (Mesaj de la Lelea Safta) Chiar așa, ce obraz poți avea să cerșești voturi pentru propria nevastă, amantă, fiică sau nepoată sau invers, soț, amant, tată... Nu au pic de rușine „curvele politice” (sic!), fără pic de bun simț, onoare sau ceva demnitate! Lipsesc Rudotel și Becali ca formația să fie completă. UDMR
CUM A AJUNS CASA POPORULUI – CASA HOŢILOR ! (1) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/347000_a_348329]
-
n-am rezistat ispitei/ de a mușca din măr/ să văd măcar o dată-n viață/ cum ar putea să guste/ veșnicia.”, Spovedania lui Flory) și se „proiectează” într-o viziune la Cina cea de Taină, între „pescarii aleși”, îndrăznind să cerșească lui Iisus „o fărămătură” din pâinea frântă și pentru „flămânda și sărăcuța de afară” (Epicleză). Și încă mai dinapoi, din miezul genetic al omului, acesta este înscris pe trasul liturgic - oricât s-ar rătăci în uitare - și este chemat să
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
martie 2012 Toate Articolele Autorului artist: Tompos Opra Agota titlu tablou: Toresvonalakmenten (Pe lângă linii rupte) las cuvintele așternute între piatra și nisipul țărmului zvârcolit de furtuni. verdele sună a singurătate. treptele cerului se ascund pe faleza zborului negândit. o răsuflare cerșesc, cu palma întinsă spre litere aștept resemnată încă un anotimp. încă o trecere de valuri. aleg unul și-l las să-mi atingă umărul cu tristețea lui. îl ascult. nimic. înșiră mărgele aspre din perlele neșlefuite. îl cred. a rătăcit
ÎNTRE VAL ŞI ŢĂRM, NIMIC de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346405_a_347734]
-
19 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului VERSURI venerdì 19 ottobre 2012 France N-avînd ce îi da lumii - Ca iederea sireacă - Ce în noianul vieții, Amară, se înneacă, Eu am privit spre luna Ce a-ncolțit, cățeaua, Și mi-a rănit lumina Cerșită-n van din steaua, Care răsare ziua Și noaptea se scufundă, În ochii unei fete, Strînsă în păr, sub fundă ! Toate aceste gînduri Se adîncesc și pier, La cumpăna amiezii, În crudul ei mister ! Pe frunza verde de arțar Mai
IN OCHII UNEI FETE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346439_a_347768]
-
dulce ca orice păcat... Ioan LILA VERSURI venerdì 19 ottobre 2012 France N-avînd ce îi da lumii - Ca iederea sireacă - Ce în noianul vieții, Amară, se înneacă, Eu am privit spre luna Ce a-ncolțit, cățeaua, Și mi-a rănit lumina Cerșită-n van din steaua, Care răsare ziua Și noaptea se scufundă, În ochii unei fete, Strînsă în păr, sub fundă ! Toate aceste gînduri Se adîncesc și pier, La cumpăna amiezii, În crudul ei mister ! & Pe frunza verde de arțar Mai
IN OCHII UNEI FETE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346439_a_347768]
-
publicat articolul „Ce vrem?”, semnat de 14 intelectuali bucovineni, care cuprindea aspirațiile tuturor românilor aflați sub dominația austriacă: „Vrem să rămânem români pe pământul nostru strămoșesc și să ne ocârmuim singuri, precum o cer interesele noastre românești. Nu vrem să cerșim de la nimeni drepturile care ni se cuvin”. Cotidianul „Glasul Bucovinei” a fost editat de Partidul Democrat al Unirii din Bucovina în perioada 1918-1923. Publicația era difuzată în Vechiul Regat, în Transilvania și în Basarabia. Scriem ca să nu se uite! Țara
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
știu și ce îmi place, Modest cârpaci de vorbe și iubire. Un gând buimac într-un ungher îmi zace Și nu-i găsesc firava limpezire. Mă prinde-n gestul lui de-mpotrivire Și mă aruncă-n lumile oA Trec voci cerșind cărarea neumblata, Dar altele, urlând, ademenesc Cu zarea lor etern împurpuraAA Când verbe-n cuget tainic mă sfințesc, Nu-mi amintesc de mine niciodată. E semn profund că-ncep să mă trezesc.ADRIAN -MUNTEANU Scriu un sonet. deplină amăgire Că
SONETISTUL ROMAN ADRIAN MUNTEANU-LA MILANO VOI FI SINGUR ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346447_a_347776]