1,976 matches
-
în fosta Iugoslavie la stabilirea soluțiilor de consolidare după dezastruosul cutremur din 1965, când a fost declarat cetățean de onoare al orașului Scopje. În anul 2003 a suferit un grav accident vascular. COJOCARU, ZENAIDA (1923-1988ă FARMACIST Distins dascăl și pasionat cercetător, prof.univ.dr. Zenaida Cojocaru a fost o personalitate în domeniul Chimiei Farmaceutice. S-a născut la 13 noiembrie 1923, la Bălți - Basarabia. A absolvit liceul Notre Dâme de Sion la Iași, în 1942. În perioada 19431953 a urmat cursurile Facultății de
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Cavaler cu spade și panglică de Virtutea militară. Profesorul Nicolai Colibaba a trecut la cele veșnice în ziua de 6 februarie 2000 și a fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. COMAROVSCHI, GHEORGHE (1928-1982ă INGINER AGRONOM Distins cadru didactic și cercetător, conf.univ.dr.ing. Gheorghe Comarovschi a slujit timp de trei decenii învățământul agronomic superior ieșean. S-a născut la 14 aprilie 1928, la Nisporeni, județul Lăpușna din Basarabia, întro familie de intelectuali. A urmat școala primară în localitatea natală și cursurile secundare
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
ani, fiind înhumat în cimitirul Eternitatea din Iași. GONȚA, ALEXANDRU (1918-1977ă ISTORIC Sunt oameni a căror existență este atât de bogată în evenimente și activități încât este foarte greu de rezumat biografia lor. Este cazul lui Alexandru Gonța, teolog, istoric, cercetător, specialist în explorarea trecutului național, vizionar lucid și militant pentru cauza neamului său. Personalitatea sa este reprezentativă pentru generația interbelică formată la școala românească din care zeci și sute de mii de vlăstare au fost supuse unor grele suferințe începând
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
de Neurologie și Neurochirurgie, din anul 1977. Pe plan extern, a fost membru al unor societăți de specialitate, precum: Societatea „Uniunea Medicală Balcanică” (1966ă, membru fondator al Societății de Psihoneuro-endocrinologie (1969ă, membru al Societății internaționale de neurologie (1968ă etc. Pasionat cercetător, devotat cadru didactic, prof.dr.doc. Gh. Pendefunda a fost și un mare clinician, un adevărat medic cu dragoste și compasiune pentru cei în suferință. Semnificativ este și faptul că sfârșitul vieții sale a survenit tot la patul bolnavului de la Spitalul de
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
activitatea de îndrumare a doctoranzilor și în cadrul activității didactice. A fost deosebit de atașat de studenți, pe care i-a îndrumat în cadrul cercurilor științifice studențești și în elaborarea lucrărilor de licență. Mulți dintre foștii săi studenți au devenit cadre didactice și cercetători și, ulterior, sau înscris pentru conducerea activității de doctorat la profesorul Prisacaru. A publicat și prezentat, în cadrul a numeroase sesiuni științifice din țară și străinătate peste 100 de lucrări personale sau în colectiv. Dintre acestea, unele au avut un deosebit
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Hârtie (1967-1997ă și la formarea și dezvoltarea școlii românești de celuloză, hârtie și fibre artificiale. Prof.dr.ing. Gh. Rozmarin s-a stins din viață la 7 martie 1997 și a fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea. RUSAN, VIORICA (1932-1992ă INGINER CHIMIST Talentat cercetător, dr.ing. Viorica Rusan a onorat cercetarea chimică ieșeană, timp de aproape trei decenii. S-a născut la 26 iulie 1932, în Bălți. A urmat studiile gimnaziale și liceale la Liceul Oltea Doamna din Iași. În iunie 1960 a absolvit, cu
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
numele binecinstitorului neam al moldovenilor” datorată Domnitorului Grigore Ghica (1852) și Împodobită de principele I. Constantin Basarab. Muntele Athos este bogat În documentele privind istoria țării noastre, biografii de domnitori, ctitori, evenimente de interes pentru cultura națională. Biblioteca atonită atrage cercetători teologi dar și laici dornici să cunoască ponderea contribuției românilor În sprijinul comunității creștine de la muntele Athos dar și din țările balcanice aflate sub ocupație otomană. Acum mai bine de un secol istoricul rus Porfirie Uspenschi În cartea „Istoria Athosului
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
fondatorului (1996). Relațiile cu specialiștii de la Southampton Oceanography Center au continuat și am reușit să trimitem cercetători și studenți în vederea specializării la acest institut. Astfel, de la Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” au făcut stagii de specializare la Southampton următorii cercetători: Victor Surugiu, Cristina Pălici, Ion Cojocaru și studenții Iulia Băra și Ștefan Zamfirescu. Am fost antrenați de către Paul Riddy în cadrul programelor INCO Copernicus și am primit o bibliotecă de specialitate cu cărți de biologie marină și reviste în serie completă
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Testul s-a repetat de 3 ori, luânduse În considerare media măsurătorilor. Testul de anduranță statică pentru flexorii șoldului a constat din ridicarea membrelor inferioare, din decubit dorsal și cronometrarea timpului realizat. Relevanța acestor evaluări a fost testată de o cercetătoare suedeză, Chris Henriksson. Rezultatele testărilor pentru abductorii umărului au fost diferite În perioadele cu umiditate relativă crescută timpul realizat la testul de anduranță statică pentru umăr În jurul medianei de 210 (s) pentru 71 % din pacienți (Grafic 6.37., Tabel 6
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
totuși, în zona cea mai puțin promițătoare de surprize, aceea a mărturiilor celor ce l-au cunoscut pe poet, iată că ne vin știri noi, ce se adaugă celor strânse până acum de „eminescologi”. Doamna Ileana Ene, istoric literar și cercetător la Muzeul Literaturii Române, ne-a pus recent la dispoziție un „imprimat” de 14 file datorat unui poet și ziarist care l-a cunoscut pe Eminescu chiar în zilele cele mai tulburi ale chinuitei sale existențe. Broșura, intitulată „Eminescu (încercare
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
unul dintre autorii acestor rînduri, Liviu Antonesei, a participat. Prima cercetare evocată se referă la „Formarea și perfecționarea cadrelor didactice”, cealaltă la „Relația dintre evaluarea formativă și randamentul școlar”, ambele desfășurate spre sfîrșitul anilor ’80, pe cînd amintitul autor era cercetător la Laboratorul de Orientare Școlară și Profesională din cadrul Centrului de Științe Socioumane al Universității din Iași. fapte, iar ipoteza s-a născut de la sine. Este limpede că, împreună cu colegii din colectivul de cercetare, am procedat la o cercetare de tip
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
Munteanu de la Univesitatea de Vest din Timișoara și Ana Stoica Constantin de la Universitatea A.I.Cuza din Iași. Concluziile lor se situează pe poziții ușor diferite, datorate poziției feministe - a primeia, respectiv argumentării legate de particularitățile fizice și psihice a celeilaltei cercetătoare. Diminuarea potențialului creativ al fetelor își are o explicație istorică - opinie la care aderă ambele cercetătoare. Totul a început de la împărțirea responsabilităților pe sexe, dată de particularități ale sexelor: forța fizică pentru bărbați și maternitate pentru femei. Femeile se plafonează
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în brațe pe „N-a fost așa!” în trecutul mai depărtat sau mai apropiat, unii din aceștia din urmă nu s au dat în lături de la „replici” insultătoare și amenințări cu tribunalul. Detestabilă specie!... Ca publicist (cronicar literar și teatral, cercetător în domeniul istoriei literare, autor de note culturale și politice), am vorbit mai bine de patru decenii despre alții. Și încă o mai fac. îmi iau acum libertatea să spun ceva și despre mine. Nu sub formă de autobiografie, ci
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
neliniștește și mă indispune. Prefer deci să evadez, decît să mă macin în griji care s-ar putea - sper eu - să nu aibă temei. Uimitor ce le mai „nimeresc” comparatiștii noștri! într-un articol despre real și imaginar, Roxana Sorescu, cercetătoare la Institutul „G. Călinescu”, afirmă, între altele, că Lumea în două zile e o „replică expresă” la Pe strada Mîntuleasa și la Noaptea de Sînziene de Mircea Eliade. Deocamdată însă, din cîte știu, autorul Lumii în două zile n-a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Neamț și la Casa Sadoveanu.) Pînă dăunăzi nu știam, de pildă, că a făcut ultimele două clase de liceu la seral (iar acum strîmbă din nas cînd aude de seraliști), că a fost logodit cu o rusoaică, văduvă de aviator, cercetătoare în domeniul limbilor slave, sau că de la Moscova a ajuns la Cățălești! Biografia sa e o lungă serie de zigzaguri, de suișuri și coborîșuri, de elanuri și reculuri, de dorințe și dezgusturi, de disidențe și oportunisme etc. De lucruri pentru
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu știa că ori de unde a Împrumutat ceva Ticu Toporaș, n-a mai dat Înapoi. În aceeași situație vroia să mă pună și pe mine. Bine Înțeles, cu puțină diplomație, am refuzat să am vreun contact cu el. 920 pasionatul cercetător, folosește și răgazul cel parcimonios pentru noi descoperiri. Lucrările anti-unionistului N. Istrati nu sunt cunoscute; nici nu știam, că e și poet. Cât despre bogățiile „Astrei”, În editura cărei am publicat „Iphigenia În T.(aurida)” de Goethe - știu foarte bine
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
j. Timiș), poet și stilistician. Este fiul Ecaterinei (n. Ehlinger), muncitoare, și al lui Dimitrie Dascălu, publicist. A absolvit Liceul „Coriolan Brediceanu” din Lugoj (1959) și Facultatea de Filologie, secția română-germană, la Universitatea din Timișoara (1964). Imediat după absolvire devine cercetător la Sectorul de lingvistică din cadrul Bazei de Cercetări Științifice Timișoara a Academiei Române. Este doctor în filologie cu teza Limbajul poetic românesc. O analiză din perspectiva textualizării (1979). Funcționează ca director al Centrului de Științe Sociale din Timișoara între 1984 și
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
Roșiori de Vede (1944-1952), urmează Facultatea de Filologie la Universitatea din București (1952-1957). Este mai întâi profesor la școlile din Crângeni și Băcălești, din județul Teleorman, apoi redactor la Editura pentru Literatură (1963-1969) și Editura Minerva (1963-1994). Din 1994 e cercetător la Institutul de Filosofie al Academiei Române și apoi la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. A făcut parte din comisia de coordonare și revizie a Dicționarului general al literaturii române. Este doctor în filologie cu teza Balada românească
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
a Universității din București (1960-1965). A devenit doctor în teatrologie cu teza Condiția umană în dramaturgia postbelică (2002). Redactor și șef de secție la ziarul „Înainte” din Craiova (1966-1974), redactor și redactor-șef adjunct la „Ramuri” (1974-2003). Din 2002 este cercetător la Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” și profesor la Facultatea de Filologie, secția teatru, din Craiova. A debutat publicistic în „Viața studențească” în 1963 și editorial în 1976, cu volumul de reportaje Timpul din ziduri. A colaborat la
DIACONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286746_a_288075]
-
Nu În ultimul rând, mulțumesc echipei redacționale a Editurii Polirom pentru contribuția la definitivarea textului final al volumului. Florin Bondar București, ianuarie 2007 Lista autorilortc "Lista autorilor" Echipa care a elaborat studiile cuprinse În acest volum este formată din tineri cercetători În domeniul științelor politice și din practicieni implicați În activitatea de consultanță sau În cea a administrației publice centrale. În continuare, sunt prezentate o serie de informații cu privire la preocupările și profilul profesional al autorilor. Florin Bondar (coord.) este absolvent al
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Istorie literară și Folclor (azi, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”) al Filialei Iași a Academiei Române, se impune curând ca un bun specialist în domeniul istoriei literare. Din 1994, devine coresponsabil al Departamentului de istorie literară, iar din 2002 este cercetător în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București. În publicistică, s-a manifestat cu oarecare parcimonie, dar niciodată fără relief. Cu studii, articole, cronici și recenzii a colaborat la „Anuar de lingvistică și istorie literară” (unde debutează
DRAGOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
fi redactat în formă finală un tratat despre verbul grec, cea mai grea categorie a morfologiei grecești, în cadrul căreia obținusem și teoretic și practic rezultate înnoitoare” - va mărturisi într-un Memoriu de activitate, publicat postum. Între 1971 și 1975 este cercetător la Institutul de Filosofie din București, cu speranța de a duce la capăt, împreună cu C. Noica, traducerea integrală a operelor lui Platon în limba română. După epurarea din 1975 a institutelor de cercetare, devine cercetător la Muzeul Literaturii Române, unde
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
Între 1971 și 1975 este cercetător la Institutul de Filosofie din București, cu speranța de a duce la capăt, împreună cu C. Noica, traducerea integrală a operelor lui Platon în limba română. După epurarea din 1975 a institutelor de cercetare, devine cercetător la Muzeul Literaturii Române, unde, împreună cu D. Vatamaniuc și un colectiv de cercetători, va continua ediția critică a operelor lui Mihai Eminescu, începută de Perpessicius. Din 1993 este pensionar și, prin cumul, director onorific și cercetător principal la Centrul Național
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
o rubrică permanentă de document literar. În „Tribuna”, îi apar schițele Bărbosul și Melchior (1967), opțiune abandonată în favoarea istoriei literare. Debutul său editorial (1972) îl reprezintă volumul Corespondența lui Alexandru Papiu Ilarian (în colaborare cu Iosif Pervain). În 1985 devine cercetător la Institutul de Istorie „George Bariț” din Cluj-Napoca, unde își poate exercita vocația pentru valorificarea textului literar inedit. Editează, în publicații de specialitate și în volume, un mare număr de opere rămase în manuscris sau scrieri mai puțin cunoscute ale
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
de câteva ori și eliberat din „lipsă de probe”, C. este obligat să se întrețină, între 1948 și 1959, din expediente sau ca muncitor zilier (zidar, caloriferist, figurant teatral), preocupările literare reducându-le numai la câteva încercări de sertar. Angajat cercetător în 1960 de G. Oprescu la Institutul de Istoria Artei al Academiei, în cadrul secției medievale, C. se specializează în acest domeniu, în care realizează de altfel studii și lucrări notabile: Din cetățile de scaun ale Țării Românești (1974), De la Negru
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]