5,264 matches
-
noi alt preț la piesă, pregătiri ulterioare și așa mai departe (IV: 337) Deci noi piesele pe care Ø am livrat pentru dumneavoastră sunt conforme cu contractul inițial și desenul inițial pe care Ø am primit (IV: 337). În corpusul cercetat am întâlnit și două exemple în care relativul în poziție de complement prepozițional nu mai este dublat printr-un pronume cu prepoziție. Astfel de construcții se apropie de construcțiile anacolutice cu care relator: Exact asta vroiam să discutăm. Pentru că ieu
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
titrări, crawluri) pentru care își asumă responsabilitatea redactorii și colaboratorii posturilor respective, nu și secvențele verbale aparținând invitaților în studio. Aceste condiții, impuse de beneficiarul cercetării, au asigurat o unificare avantajoasă pentru concluziile lingvistice, în măsura în care au limitat registrul de limbaj cercetat. Fenomenele înregistrate aparțin limbii standard și variantelor stilistice celor mai puțin marcate ale românei actuale (comunicare publică, limbaj publicistic); esențial este însă caracterul oral al comunicării. Mediul predominant oral produce fenomene sintactice caracteristice (discontinuități, ezitări, acord prin atracție etc.), fiind
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
2007, 26.XI.2007, la a bate: băteți-i, Kiss FM, 17.X.2007). Se constată așadar o foarte frecventă deplasare a accentului pe sufix (deci spre finala cuvântului) în prezența unui clitic postpus. 2.1.3. Sunt prezente, în materialul cercetat, și oscilațiile în conjugarea unor verbe cu sau fără sufixele -esc și -ez (reprezentând treceri între două subclase de conjugare)4. Exemplele confirmă în esență faptul că paradigma anumitor verbe este încă nefixată, în pofida normei academice. Au fost culese - ca
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
tipuri. Unele categorii de dezacorduri (din punct de vedere strict gramatical) pot fi totuși descrise ca reprezentând zone de dinamică a sistemului; interpretarea fenomenelor e însă dificilă, pentru că adesea la un (aparent) dezacord pot conduce mai multe cauze. În materialul cercetat sunt destul de rare cazurile în care dezacordul e cu mare probabilitate doar manifestarea normei dialectale muntenești, sancționate cu severitate de norma literară (folosirea formei de persoana a III-a singular omonime cu persoana a III-a plural, cf. GALR II
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
și minim, topica semiadverbului mai, folosirea lui decât în construcții afirmative etc.). Interesante sunt, prin frecvență, și fenomenele de reacție (hipercorectă sau doar analogică) la tendințele cunoscute: extinderea genitiv-dativului feminin în -ei sau a formelor de feminin ale numeralelor. Materialul cercetat a confirmat ideea că lipsa acordului la genitiv-dativ nu se produce decât extrem de rar la adjective, fiind însă aproape generalizată pentru participiile adjectivale. Corpusul oral a permis observarea unor tendințe manifestate mai puțin în scris, pentru că se datorează influenței registrului
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
facilitată și de lungimea silabică a formei, care, în prezența pronumelor neaccentuate enclitice, ajunge la o structură de trei, patru sau cinci silabe" (Pană Dindelegan 1987: 65). 4 Concurența între modelele de conjugare cu și fără sufix a fost mult cercetată: cf. Guțu Romalo (1972, în 2000: 97-100), Brâncuș (1975), Pană Dindelegan (1987: 72-89), Croitor (2002), Dragomirescu și Dediu (2006) etc. Vezi și Dragomirescu, în acest volum, p. 5 Pentru factorii care favorizează preferința pentru formele cu sau fără -ez sau
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
proceselor ce definesc comportamentul consumatorului, modul În care oamenii se comportă În plan economic nu reprezintă o Însumare de acte repetate mecanic, ci rezultatul acumulării unei experiențe de viată. Simpla Înregistrare și cuantificare a actelor consumatorului nu este suficientă, trebuie cercetate și procesele psiho fiziologice și sociale care determină aceste acte și explicată interdependența dintre ele. Studierea lor permite caracterizarea mai amplă și complexă a fenomenelor de piață, precum și elaborarea unor strategii de vânzare mai realiste și mai eficiente. Marele psiholog
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
LOCUȚIUNILE PRONOMINALE ALOCUTIVE UTILIZAREA ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ - MONICA VASILEANU În acest subcapitol voi avea în vedere câteva aspecte ale unei subclase de cuvinte mai puțin cercetate: locuțiunile pronominale alocutive. Voi observa specificul lor pragmatic, dificultățile de interpretare a statutului, particularitățile ortografice și caracteristicile sintactice, încercând să găsesc o explicație a tendințelor din limba actuală. 1. DEFINIREA SUBCLASEI - STATUTUL PRAGMATIC Locuțiunile pronominale alocutive se înscriu, prin funcția
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
formă simplă, se întâlnește în limba vorbită și forma ălea15: N-a mai prea fost la antrenamentele ălea (CLR). Pronumele *ăl, *a, *ăi, *ale, precum și formele flexionate ale acestora, *ălui, *ălei, ălor*, sunt regionale și nu se întâlnesc în corpusul cercetat. În utilizarea adjectivelor compuse, se preferă în general variantele poziționale antepuse acel, acea, acele celor postpuse acela, aceea, acelea. În cazul formelor de masculin, plural acei/aceia, raportul este invers în analiza de față (0/3 ocurențe), dar nu permite
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
plural singular plural N = AC celălalt = 5 ceilalți = 3 cealaltă = 8 celelalte = 8 G = D celuilalt = 0 celorlalți = 0 celeilalte = 1 celorlalte = 0 Adjectivul demonstrativ de diferențiere prezintă aceleași forme în antepoziție și în postpoziție. Totuși, contextele întâlnite în corpusul cercetat demonstrează preferința vorbitorilor pentru topica antepusă, când adjectivul este urmat de un substantiv nedeterminat: Să ne axăm pe câteva domenii, zic eu, în care simțim că putem deveni competitivi în raport cu celelalte piețe (CLR); Anul ăsta sunt în curs de acreditare
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
nu numai că și disponibilitatea dislocării lui sub forma [nu + verb + numai]. 2.1.2.1. Dacă unitățile sintactice corelate sunt predicate ale enunțării 11, primul component al structurii poate fi nu numai că. Fenomenul este slab reprezentat. În corpusul cercetat au fost înregistrate doar 46 de ocurențe cu primul component având formantul că. Variantele se repartizează diferit în funcție de tipul (afirmativ/negativ) al celor două predicate aflate în raport gramatical de coordonare. Astfel, dacă relația se stabilește între un predicat negativ
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
comunism, ci, din contra, îmbrățișează o atitudine ce variază între simpatie și susținere deschisă față de ideile și miturile acestuia (22). 2.1.3.2. Ambele variante ale structurii corelative permit omiterea adverbului inclusiv, deși fenomenul nu este frecvent. În corpusul cercetat am înregistrat doar 61 de ocurențe fără intensivul și sau fără un modalizator. Dintre acestea 24 sunt structuri de tipul nu numai..., ci și 37, structuri de tipul nu numai..., dar. De remarcat și faptul că 26 dintre construcțiile cu
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
în acest volum, p. ) Totuși, așa cum se poate constata prin ilustrarea numărului de ocurențe înregistrate, structura nu doar..., ci/dar și este mai puțin folosită (vezi Tabelul 3: compară coloanele 1 cu 4). Luând în considerare datele oferite de corpusul cercetat, remarcăm faptul că, spre deosebire de perechea corelativă nu numai..., ci (și) dar (și), structura nu doar..., ci (și)/dar (și) prezintă o distribuție mai limitată în raport cu tipul de text și anumite trăsături de comportament sintactic care ilustrează o flexibilitate mai redusă
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
evocă cele două fațete ale unei probleme, având citirea: "într-o privință...în cealaltă privință", "dintr-un punct de vedere... din alt punct de vedere", "dintr-o perspectivă... din cealaltă perspectivă". Această semnificație reiese din toate textele oferite de corpusul cercetat: Există, pe de o parte, "lumea sensibilă", "lumea de aici", la care avem acces prin percepție senzorială, pe de altă parte, "lumea de dincolo", "cerul" suprem al Inteligenței, obiect al Intelectului pur, iar între ele, în intervalul rămas liber, o
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
La baza obținerii ultrasunetelor stau două efecte: 1) Efectul magnetostrictiv 2) Efectul piezoelectriv Nu ne vom ocupa aici de metodele de obținere a ultrasunetelor ci doar de efectele si utilizările acestora în medicină și biologie. Efectele ultrasunetelor au fost intens cercetate și ele sunt de mai multe categorii • Efecte mecanice: cavitația, omogenizarea • Efecte optice: modificarea indicelui de refracție • Efecte chimice: mărirea vitezei de reacție • Efecte termice: produc încălzirea locală • Efecte biologice care sunt produse în funcție de intensitatea lor: < 0,5 W/m2
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
bazează pe acumularea substanțelor radioactive în țesutul animal care se analizează fotografic ♦ scintigrafie, care folosește o sondă de scintilație ce baleiază cu o anumită viteză deasupra organului animalului înregistrând o imagine topografică în funcție de concentrarea izotopului în anumite zone ale organului cercetat ♦ autohistografie care este o autoradiografie la scară redusă pentru anumite secțiuni histologice Facem observația că utilizarea radioizotopilor ca trasori pentru diagnostic este total diferită de cea pentru tratament (doza expunerii la radiații pentru diagnostic este de un milion de ori
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ar fi observația, focus grupul etc. Într-o clasificare înrudită, aceste cercetări mai sînt numite și de tip observațional, în sensul că nu intervin efectiv în desfășurarea fenomenului investigat. Cercetarea experimentală urmărește verificarea unor relații cauzale între fenomenele și aspectele cercetate, descoperirea unor legi care guvernează procesul educațional, testarea unor teorii privind explicarea și predicția aspectelor analizate și se realizează de obicei prin metoda experimentului. Iar experimentul înseamnă, de la bun început, intervenția în desfășurarea fenomenului investigat urmată de măsurarea efectelor respectivei
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
al problemei studiate va fi inclus în unul sau două capitole, astfel încît să nu depășească 50% din numărul de pagini al lucrării. Această parte a lucrării trebuie să includă o evaluare critică a literaturii de specialitate, relevantă pentru tema cercetată. Prin conținutul său, partea teoretică a lucrării trebuie să se centreze pe fundamentarea ipotezelor avansate și să demonstreze capacitatea de a selecta cele mai relevante surse bibliografice, de a le analiza critic și de a formula un punct de vedere
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
și particular, dând sociologiei lui nu doar trăsătura plierii la realitate, ci și caracteristica actualității. Impresia de gânditor al zilelor noastre derivă din aproape toată opera lui și se regăsește de obicei numai la creatorii care acced la esența problemelor cercetate”<ref id=”1”>Dumitru Stan, „Studiu introductiv”, în Petre Andrei, Sociologie generală, ediția a V-a, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 2010, p. 25.</ref>. Lecturarea textelor sale oferă cititorului imaginea societății interbelice, dar pe de altă parte și
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
nu își propun distrugerea foulingului biologic - încercare nefericită, căci Viața nu poate fi ucisă, ca ultimă și cea mai perfecționată formă a evoluției manifestărilor materiale -, ci compromisul cu aceasta. Se pot, și pe aceasta o considerăm soluția ultimă a problemei cercetate, împăca exigențele tehnico economice legate de procesul de producție propriu-zis cu cerințele referitoare la combaterea foulingului biologic - „căzând la învoială“ cu acesta - dacă circuitul de apă de răcire este separat în două bucle: una închisă la nivelul instalației deservite, alta
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
al elevilor în învățare: - descoperire dirijată și independentă (redescoperire), când elevul îmbină efortul personal cu îndrumarea profesorului sau când elevul realizează prin efort propriu descoperirea adevărului. - descoperire creativă - când elevul aduce ceva nou sub raport teoretic sau aplicativ, în domeniul cercetat. b) în funcție de raportul dintre achizițiile anterioare și cele la care se ajunge prin descoperire: - descoperire inductivă - când elevul folosind raționamente inductive poate să ajungă, independent la formularea unor definiții, reguli, principii. Ea acționează de la concret la abstract, de la particular la
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
cu tulburări de spectru autist ( TSA ). Dezvoltata cu scopul de a ajuta copiii cu TSA să atingă potențialul lor maxim de dezvoltare prin formarea abilitaților de invitare, construirea gândirii critice, dezvoltarea comunicării verbale și nonverbale, terapia ABA a fost permanent cercetată și îmbunătățită în ultimii 50 de ani,. Terapia ABA a fost introdusa ca metoda de tratament în autism de către Ole Ivar Lovaas, profesor la University of California din Los Angeles ( UCLA ). Terapia promovata de acesta își are originea in behaviorism
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
din epocile arătate. Neoliticul (5500- 2oo ani î.e.n.) aparține unei tehnici mai evoluate de prelucrare a pietrei prin șlefuire sau perforare din care s+a păstrat până astăzi printre alte mărturii un cuțit de silex. În decursul timpului pe teritoriul cercetat s-au succedat următoarele culturi materiale: cultura Criș și cea a ceramicii lineare din neoliticul inferior (mileniul V î.e.n.); cultura Precucuteni din neoliticul mediu; cultura Cucuteni din neoliticul superior (mileniile IV-III î.e.n.): cultura Costișa și Monteoru din epoca medie și
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
ti (jud. Botoș ani), Bâtca Doamnei (Piatra Neamț), Bradu și Răcătău (jud. Bacău), Poiana (jud. Galați), și "Castellum Carporum" (nelocalizat clar). Ultima cetate antică, la fel ca și Utidava sau Zargidava, ar putea fi localizată mult mai aproape desau chiar înzona cercetată, având în vedere amplasarea eronată a cetății Zargidava la Brad (vest de Siret), când de fapt Ptolemeu a descris o la răsărit de acest râu. Pe un alt plan, existența cetăților și a palăncilor din cadrul fortificațiilor limesului de podiș este
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
arheologic, cât și mai ales, din punct de vedere documentar. Arheologii au identificat în această zonă o serie de așezări din Evul Mediu timpuriu până în secolele al XVIIlea și al XVIIIlea. Astfel, Dumeștii Vechi, dar și Popeștii din nordul zonei cercetate, prezintă o continuitate de locuire remarcabilă între secolele VI XIII, cuprinzând în această evoluție chiar și cimitirele. În timpul îndelungatei perioade a migrațiilor, pe teritoriul comunei Țibănești ca de altfel în Întreg geosistemul carpatopontic, comunitățile româneș ti și-au păstrat organizarea
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]