180,202 matches
-
pe Nistorescu să scrie în continuare articole de opinie la ziarul peste care nu mai e director. Nu știu ce are de pierdut fostul director al Evenimentului, au scris un protest împotriva demiterii lui Cornel Nistorescu. Un protest prin care semnatarii le cereau proprietarilor să nu aducă pe cine știe cine la conducerea ziarului. Mă îndoiesc că protestul lor va avea vreun efect, dar ei și-au făcut datoria ca ziariști și față de propria lor conștiință, redactând acest protest pentru o cauză pierdută. Evenimentul zilei
Bulina Roșie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12438_a_13763]
-
la intrarea în UE. Astfel, prezentatoarea Andreea Bănică ne informează la un moment dat că îmbrăcații în superbe costume naționale - Maria Cârneci, Radu Ciordaș, Margareta Clipa, Nicoleta Voica, Dinu Iancu Sălăjanu și Florica Zaha (dacă am omis pe cineva, îmi cer scuze...) - se numesc în limbaj curent populăcioși. Respirăm fericiți: fătuca are dreptate: interpreți de muzică populară ni s-a părut dintr-odată o sintagmă greoaie, lungă, vetustă și chiar ridicolă. Pe când populăcioși este o definiție incomparabil mai explicită, mai concretă
Poetul C.Haralampy și Monstrul din Montreal by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12458_a_13783]
-
și frumusețea clipei trăite. Singurătatea și solitudinea sînt stări complexe ale codului nostru genetic. Mulți dintre noi nu le percepem bine travaliul, așa cum nu ne prea auzim nici inima. Amîndouă sînt însă depreciate în sistemul "jeune"-ismului actual, care îi cere chirurgiei estetice vechiul pact faustic. Trebuie să recunoaștem că trăim într-o epocă cel puțin bizară. Tot ceea ce secolele precedente au valorizat ca introspecțiune a individului pe verticala personalității sale, de obicei în solitudine și meditație, se vede depreciat de
De la interdicția de a fi trist la obligația de a fi singur by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/12462_a_13787]
-
întotdeauna interesantul interviu de pe ultima pagină genericul o plasează pe primul loc pe intervievatoare și în a doua poziție pe invitat, ca la copiii încă nedeprinși cu formulările politicoase, care spun "Eu cu ..." și nu "Cutare și cu mine", cum cere regula. Vechile reviste Dacă te uiți bine pe coperta VIEȚII ROMÂNEȘTI și știi să citești cifrele romane constați că revista a ajuns în anul al 99-lea de apariție (XCIX). La anul sărbătorește suta! Ce-i drept între revista fondată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]
-
autenticitatea. Responsabilitatea asupra veridicității textului este, astfel, pasată unei alte identități auctoriale, rămasă învăluită în mister. Autenticitatea este, prin urmare, asumată preventiv numai pe jumătate, ficțiunea fiind lăsată să se insinueze prin atributul hazardului. Acest tip de convenție narativă este cerut, până la urmă, și de subiectul foarte delicat. Să scrii pur și simplu un jurnal de narcoman trebuie să îți asumi mai întâi un statut psiho-social precar și apoi să suporți, inevitabil, oprobriul public. Motivele nu sunt de discutat aici. Pe
Câte un joint, joint. joint ... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12442_a_13767]
-
un statut psiho-social precar și apoi să suporți, inevitabil, oprobriul public. Motivele nu sunt de discutat aici. Pe de altă parte, să intri în rolul ficțiunii 100% scriind despre droguri, riști să fii acuzat că nu cunoști îndeajuns subiectul care cere neapărat experiență personală. O soluție rezonabilă, din acest punct de vedere, ar fi convenția aleasă de Dragoș Bucurenci, numai că între cele două motivații de mai sus, foarte puternice de altfel, acest cadru narativ funcționează destul de neconvingător.Și nu neapărat
Câte un joint, joint. joint ... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12442_a_13767]
-
unei statui a lui Eminescu (realizată de Vasile Gorduz) s-a transformat într-un mic scandal, cu concursul unor voci din public, strident-negativiste, ca și al unor ziariști care cred că se pricep la orice. Specialiștilor nu li s-a cerut părerea. Unul dintre cei mai cunoscuți critici de artă ai noștri, Andrei Pleșu, de exemplu, nu a fost consultat. În DILEMA (nr. 36/ 17-23 septembrie), Andrei Pleșu se pronunță, din proprie inițiativă, în această problemă, în binecunoscutul său stil, de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12481_a_13806]
-
risc să pun în pericol întregul. Câtă vreme voi putea gândi ca acum, nu știu. Și nici nu vreau să fac vreo presupunere. Deocamdată, cerul e senin, iar oțetarii din curtea vecină abia se clatină. Și nu am nimic de cerut destinului - dacă destinul este propriul nostru caracter - decât puterea de a crede că gândurile din această dimineață explică, în sfârșit, ceva.(p. 302-303) Metafora memoriei, care dă titlul cărții, este, doar la suprafață, aceea a unei oglinzi sparte care îi
Drum prin memorie by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12490_a_13815]
-
ascezei monahale, vitalitatea alcătuiește acum sîmburele din care, sub amenințarea bolii, irumpe o necumințenie fățișă, "în ofensivă". Inconformismul latent (căci "biata cumințenie" era asumată cu o vădită autopersiflare) trece într-un inconformism manifest: "N-ar avea/ nici un rost să-mi cer/ ca pe vremuri, scuze/ pentru cutare surprinzătoare/ comparație" (Oră). Programatic, poetul nu mai acceptă convențiile, denunțîndu-le însă cu o revoltă specifică, surdinizată, în sensul că mai păstrează o tentă academică. Sfărîmarea ordinii date, a prescripțiilor de tot felul ce decurg
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
în sperieți superbele chipuri de bărbați care mă atrăgeau. Să nu povestești nimănui ce-ți spun, Miquel. - Te iubesc, unchiule. - Și-a trecut un înger. Tăcerea ne-a-ngăduit s-auzim cum ceartă sergent Samanta un bătrân care se udase fără să ceară voie. Ca să nu se-ntristeze, Miquel a privit în ochii vii ai unchiului care-avea iar douăzeci de ani. - Băiatul ăsta are fire de artist - a hotărât într-o zi străbunicul tău Maur II. - Da? - Da. Am putea face din el
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
implicit adus de autoare mentorului ei literar, Peter Bichsel, sub forma unei gîlcevi între Herr P și Dumnezeu - un fel de testament literar și în același timp o "geneză" ŕ rebours: fiindcă în a 7-a zi, Dumnezeu, tîrîndu-se, își cere iertare. Blasfemie sau premoniție? în poemul Die Sonderlinge (termen greu traductibil, echivalabil prin românescul singuraticii, solitarii, ființe excepționale sau chiar bizare), o mulțime de astfel de făpturi înoată spre America! Hotărîte să fie... geniale, talentate, pline de har. Și ajung
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
necazul, prin mângâierea cu care noi înșine suntem mângâiați de Dumnezeu. Că precum prisosesc pătimirile lui Hristos întru noi, așa prisosește prin Hristos și mângâierea noastră”. (II Cor. 1, 3-5). Mântuitorul nu doar că nu refuză pe nimeni care-I cere ajutorul, ci îl oferă chiar El întâi. La întâlnirea cu cortegiul funerar și cu văduva din cetatea Nain, care-și plângea pe unicul său fiu mort și-l conducea către mormânt, I s-a făcut milă de ea și i-
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
și chinul. Cuvântul „simpatic”2 are în mare același înțeles, dar provine din greacă. Hristos este Arhiereul „simpatic”3 al creștinilor, Care suferă cu noi în slăbiciunile noastre (Evr. 4, 15). A trecut prin toate cele prin care ni se cere să trecem. Știind aceasta, ne putem apropia de El cu încredere. De ce? Pentru că ne înțelege starea. Într-adevăr, și El a trecut prin ea și a creat astfel o legătură puternică de „simpatie” între El și noi. Acest gând ne
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
din gesturile pline de compasiune ale creștinului este prezent Hristos Însuși. După o exprimare hrisostomică, creștinul milostiv devine mâinile și picioarele lui Hristos Care răspunde, prin el, rugăciunilor celor neajutorați, strâmtorați, cuprinși de boală sau de oarece suferință, care au cerut cu ardoare lui Dumnezeu să-i ajute. Însă Același Hristos Se ascunde cum numai El știe sub chipul celui flămând, însetat, străin, gol, bolnav, în temniță etc. (Mt. 25, 34-45). Deci, pe de o parte, Hristos Domnul este Tămăduitorul Care
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
dar oare cel ce-l vede pe fratele său primejduindu-se în cele necesare și nu-i întinde mâna de ajutor, oare nu va pătimi mai mult decât acela, după cum paguba a fost în lucruri mai mari?”18. Mântuitorul ne cere să ne punem sufletul unul pentru altul, slujindu-ne ca și cum L-am sluji pe El Însuși (Efes. 6, 5-7). Întreaga activitate pământească a Mântuitorului, de la nașterea Sa smerită în staulul din Betleem și până la jertfa supremă de pe crucea Golgotei, poartă
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Sfântului Botez, dar și ca pe un frate al nostru; căci cel mai urgisit dintre oameni este totuși „un frate mai mic” al lui Hristos (Mt. 25); slujindu-i lui, slujim deci lui Hristos. De aceea, Sfântul Apostol Pavel ne cere ca „orice faceți, din suflet să faceți, ca Domnului” (Col. 3, 23). În viziunea patristică, cel de lângă noi este un alt eu; așa se explică de ce îi și numim frați pe cei care au fost renăscuți prin Același Cuvânt, în
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
acestuia: fiecare să socotească drept cel mai mare câștig folosul pe care-l aduce aproapelui său, căci în folosul aproapelui stă folosul nostru. În Patericul egiptean, ni se istorisește că undeva trăia un bătrân pe nume Apollo. Ori de câte ori cineva îi cerea un ajutor el mergea cu bucurie, zicând: „Cu Hristos am astăzi lucrez pentru sufletul meu, căci aceasta este plata sufletului”23. Această aplecare smerită și iubitoare spre celălalt este înscrisă ontologic în noi: „nimic nu este mai propriu naturii noastre
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Paisie de la Neamț († 1794), care avea o grijă deosebită și pentru cei bolnavi. „În Mănăstirea Neamț zidi spital pentru bolnavi și case de oaspeți. Starețul rânduia pe cei bătrâni și bolnavi la spital, încredințându-i fratelui Onosie, bolnicerul mănăstirii. El cerea îngrijitorilor să slujească bolnavilor ca lui Dumnezeu, să le dea de mâncare cât mai bună, pâine albă și vin, să-i spele săptămânal și să le mențină curățenie exemplară în bolniță. Starețul primea la spital și bărbați mireni care sufereau
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
-l ia din viața aceasta, ca să se slobozească de puțina osteneală ce ar fi făcut-o slujind pe bolnav. Într-o zi, în timp ce îl ruga din nou pe Sfântul Pantelimon, i-a apărut Sfântul și i-a spus: - De ce îmi ceri aceasta? Nu vezi că ești gol de virtuți? Pentru îngrijirea fratelui tău vei primi puțină plată de la Dumnezeu. Cuvintele acestea ale Sfântului Pantelimon l-au cutremurat pe fratele slujitor. De atunci l-a slujit cu multă râvnă pe bolnav și
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
tânăr mult decât mine, dacă nu este anevoios să treci dintr-un regim în celălalt și câtă flexibilitate interioară presupune o asemenea traversare de timpuri. M.I.: Și care a fost răspunsul? B.E. : I-am spus că nu atât flexibilitate se cere, mai exact putere de a îndura - pentru că asta a fost, ca să spun așa, condiția supraviețuirii mele, în timpul regimului comunist - ci, mai cu seamă, păstrarea intactă a resurselor de scepticism. M.I.: Cum erați când s-a terminat războiul? B.E.: Când s-
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
al Operei din Odessa. Notam numerele mașinilor germane dând astfel indicații, importante pentru aliați, privind mișcările de trupe, cartografiam diferite zone în care erau amplasate piesele de artilerie. Am fost, de altminteri, prins, arestat de către autoritățile române. Gestapo-ul a cerut să fiu predat, dar, dat fiind că tatăl meu a fost senator liberal și avea foarte multe relații cu mediile puterii, cu mediile autorității din România acelor ani, am scăpat doar bine bătut, închis la Malmaison. n-am fost predat
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
fost limitat. Mă tipăreau doar cei de la ,Gazeta literară" fiindcă Paul Georgescu se Ťbăteať pentru mine. Adevărul e că reacția la volumul Anatole France s-a lăsat așteptată, dar cartea a provocat o furie nemaipomenită. ŤForurileť - am auzit ulterior - au cerut imediata mea înlăturare, însă Răutu s-a opus: ŤSă fie dat afară, dar nu pe loc, nu imediat.ť Deznodământul s-a produs în iulie 1958. Am fost convocat la Ministerul Culturii, unde subsecretarul de stat mi-a comunicat sec
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
niciodată. Pe scurt, mărturisesc c-am vârât la iuțeală în servietă toate edițiile ,Lettre" pe care le expusese pe masă Antonin Liehm. În pauza care a urmat conferinței și înainte de a se deschide discuțiile, Liehm a constatat lipsa revistelor. A cerut să fie restituite. Aș fi putut să tac chitic. De ce să mă dau de gol? Totuși le-am scos din servietă. Cinste tardivă? Nevoia de a mă pedepsi? Se spune: după faptă și răsplată. Din experiență afirm că nu-i
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
cules dintr-un mediu puțin cercetat, specific argoului. Cine se așteaptă însă la un pitoresc lingvistic masiv, în genul memorialisticii voit argotice, va fi dezamăgit: deținuții intervievați nu recurg decît sporadic la argou, în primul rînd pentru că nu le-o cere situația de comunicare: dialogul cu un reporter cult, pe teme în genere grave, care îi implică existențial. Argoul nu e o limbă maternă unică, ci un cod suplimentar și alternativ, utilizat de preferință între argotizanți, care sînt conștienți de caracterul
Limbajul de pe Rahova by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11435_a_12760]
-
sa, survenită prematur în 1744, când nu avea decât 36 de ani. Maria îl informează ritmic despre schimbările de la curtea imperială, chiar dacă nu știe cu precizie care dintre înalții demnitari au mai multă influență (p. 223). Plutind în incertitudini, Antioh cere deslușiri: ,De aceea vă rog cu stăruință să aflați de la domnii miniștri ce presupuneri se fac și să mi le comunicați cât mai amănunțit" (p. 217). Maria fuge frecvent de la Moscova la Petersburg, în funcție de locul unde se afla reședința suveranului
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]