2,847 matches
-
pagini, nuvela Romanța Moldovei și piesa de teatru Bonete albe. Proza lui B., cu subiecte pseudoistorice, inspirate de studierea documentelor vechi, își îngăduie o tratare destul de dezinhibată a sursei originare. Informația de arhivă se regăsește îndeosebi în selecția detaliilor de ceremonial și de vestimentație. În pofida unei limbi ușor arhaizante, fantezistă și barocă, acțiunea, condusă cu mână sigură, este dinamică, povestirile sunt concise, lectura agreabilă și antrenantă. Autorul are capacitatea de a reține amănuntul revelator pentru firea personajului, care se definește prin
BAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285550_a_286879]
-
încă mărturisesc despre civilizațiile de odinioară), formează supratema rafinat-penetrantelor însemnări, a căror exaltare nu face decât să confere un plus de intensitate reflexiei și un spor de vrajă imaginarului oniric. Lumini și umbre, culori mirobolante, sonuri misterioase compun ambianța unui ceremonial descriptiv ritmat în cadențe ample, de poem. Livrescul, de reflex apolinic, se transfigurează romantic sub freamătul trăirilor călătorului care, în acele „ținuturi ale distrugerii”, unde timpul pare că s-a oprit, descoperă cu înfrigurare „ideograme ale veșniciei”. În „țara umbrelor
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
căsătorească cu un om care nu are altă avere decât mantaua și spada. Căsătoria propriu- zisă a avut loc în ziua următoare, în salonul primăriei. După ce a întârziat vreo două ceasuri bune, mirele s-a arătat foarte grăbit să încheie ceremonialul. Au mai fost și alte ciudățenii: unul din martori, fiind minor, nu avea acest drept, iar locțiitorul primarului nu avea dreptul să oficieze căsătoria; mirele a prezentat actul de naștere al fratelui său mai mare, iar mireasa pe al surorii
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
a mai rostit câteva cuvinte și l-a îmbrățișat pe împărat, spunând: „Vivat Imperator in aeternum!” Apoi, cu mâna pe Evanghelie, suveranul a rostit jurământul civil. Unul pe care era conștient că nu-l va putea respecta decât în parte. Ceremonialul s-a încheiat cu fraza rostită de maestrul de ceremonii: „Prea gloriosul și prea augustul Napoleon, împărat al francezilor, este una și întronat!” înfrângere și biruință Capul Trafalgar se află pe coasta Peninsulei Iberice, în Spania, și e scăldat de
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
care pescuiesc cu un cârlig de aur, a cărui pierdere îl va lăsa mult mai sărac, indiferent ce va prinde. Și într-un fel a avut dreptate... Vede un camillus apropiindu-se sfios de împărat și urmărește din nou atent ceremonialul sacrificiului. Băiețelul îi întinde Marelui Pon tif niște fructe. Augustus apucă platoul, dar rămâne cu el în aer când o fetiță se desprinde pe neașteptate de ceilalți copii și țâșnește în față, înainte ca cineva să o poată opri. Cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de două sute de ani, făcut de un cântăreț eunuc care jucase În piese de teatru la palatul regal. Când mureau, cei mai mulți eunuci, cu excepția celor de la vârful scării ierarhice a profesiei lor, aveau parte de Înmormântări dintre cele mai expeditive, fără ceremonial, din moment ce trupurile lor mutilate oricum nu puteau apărea În fața tăblițelor spiritelor 1 din temple. Odinioară, și oamenii bogați, și cei săraci se pregăteau pentru lumea de dincolo făcându-și coșciugul cu mult Înainte de a auzi pentru ultima oară cocoșul cântând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
comemorare a Creației este într-adevăr o reactualizare a actului cosmogonic ne-o dovedesc atât ritualurile, cât și formulele rostite în cursul ceremoniei. Lupta dintre Tiamat și Marduk era redată printr-o confruntare între două grupuri de personaje; regăsim același ceremonial la hitiți, tot în cadrul scenariului dramatic prilejuit de Anul Nou, la egipteni și în ținutul Ras Shamra. Lupta dintre cele două grupuri de personaje repeta trecerea de la Haos la Cosmos, actualizând cosmogonia. Evenimentul mitic redevenea prezent. "Să-l învingă mereu
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Nou, la egipteni și în ținutul Ras Shamra. Lupta dintre cele două grupuri de personaje repeta trecerea de la Haos la Cosmos, actualizând cosmogonia. Evenimentul mitic redevenea prezent. "Să-l învingă mereu pe Tiamat și să-i grăbească sfîrșitul!", striga conducătorul ceremonialului. Lupta, victoria și Creația aveau loc chiar în această clipă, hic et nunc. Deoarece Anul Nou este o reactualizare a cosmogoniei, el implică reluarea Timpului de la începuturile sale, adică refacerea Timpului primordial, a Timpului "pur", cel care exista în momentul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
să salveze recoltele amenințate, să poarte cu succes un război ori să facă o călătorie pe mare. Recitarea rituală a mitului cosmogonic joacă un rol important mai ales în vindecări, care au drept scop regenerarea ființei omenești. În insulele Fidji, ceremonialul instalării unui nou suveran poartă numele de "Facerea Lumii", iar acest ceremonial se repetă și pentru salvarea recoltelor amenințate. Cea mai largă aplicație rituală a mitului cosmogonic se întîlnește probabil în Polinezia. Vorbele pe care Io le rostise in illo
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
facă o călătorie pe mare. Recitarea rituală a mitului cosmogonic joacă un rol important mai ales în vindecări, care au drept scop regenerarea ființei omenești. În insulele Fidji, ceremonialul instalării unui nou suveran poartă numele de "Facerea Lumii", iar acest ceremonial se repetă și pentru salvarea recoltelor amenințate. Cea mai largă aplicație rituală a mitului cosmogonic se întîlnește probabil în Polinezia. Vorbele pe care Io le rostise in illo tempore pentru a crea Lumea au devenit formule rituale. Oamenii le repetă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
să repete gesturile exemplare ale zeilor nu se deosebesc, în aparență, de activitățile firești: este vorba de repararea rituală a bărcilor, de rituri legate de cultivarea plantelor comestibile (yam, taro și altele), de refacerea sanctuarelor. În realitate, toate aceste activități ceremoniale se deosebesc de aceleași munci făcute în zilele obișnuite prin faptul că ele nu privesc decât anumite obiecte, care sânt într-un fel arhetipurile categoriilor respective, și prin aceea că se desfășoară într-o atmosferă impregnată de sacru. Într-adevăr
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
bărcilor sau cultivarea rituală a plantelor (yam, de pildă) nu mai seamănă cu aceleași munci desfășurate în afara perioadelor sacre. Ele sânt mai exacte, mai apropiate de modelele divine, și sânt în același timp rituale, fiind călăuzite de o intenție religioasă. Ceremonialul reparării unei bărci nu are nici o legătură cu faptul că barca trebuie reparată, ci arată că, în vremurile mitice, zeii le-au arătat oamenilor cum anume se repară bărcile. Nu mai este vorba de o operație empirică, ci de un
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
închinată recoltelor are și ea un model divin: hierogamia Zeului fecundator cu Pămîntul-Mamă.27 Fertilitatea agrară este stimulată cu ajutorul unei frenezii genezice neînfrînate. Dintr-un anumit punct de vedere, orgia amintește de nediferențierea de dinaintea Creației. Așa se explică de ce unele ceremoniale prilejuite de Anul Nou cuprind ritualuri orgiastice: "amestecul" social, libertinajul și saturnaliile simbolizează întoarcerea la starea amorfă care a precedat Facerea Lumii. Atunci când este vorba de o "creație" la nivelul vieții vegetale, scenariul cosmologico-ritual se repetă, pentru că noua recoltă echivalează
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
a Cosmosului se întemeiază importanța religioasă a primăverii. De altfel, în cultele vegetației, semnul prevestitor al tainei cosmice este mai important decât fenomenul natural al primăverii și al apariției vegetației. Grupuri de tineri merg pe la casele din sat, în cadrul unui ceremonial, ținând în mână o creangă înverzită, un buchet de flori, o pasăre.30 Este semnul iminentei reînvieri a vieții vegetale, care arată că taina s-a împlinit și că primăvara este aproape. Aceste rituri au loc în cea mai mare
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
sete de viață și o vioiciune a spiritului ce alcătuiau o combinație curioasă și intrigantă cu fizicul său încă proaspăt, de adolescentă. Fusese cucerită de el încă din primul moment și întreaga seară ea îl copleși cu întrebări legate de ceremoniale și felul în care își petreceau timpul cei de la curtea lui Valentinian. Interesul ei nu venea dintr-o superficialitate a caracterului, ci dintr-o cunoaștere a lucrurilor pe care și-o însușise temeinic, în ciuda vârstei fragede și a apartenenței la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de eșafodajul teoretic din Arca lui Noe, Adela devine pentru autorul lucrării Viata și opiniile personajelor un metaroman, o scriere modernă cu un personaj pentru care dragostea este o necesitate estetică. Seducător, nu?! Romanul fiind un joc al dragostei, un ceremonial artistic rafinat. Din punctul de vedere al istoriei literare, al psihologiei și concepției autorului, personajul nu putea fi construit în această manieră spectaculoasă. Sigur, opțiunea lui Codrescu, uneori exprimată, de a spiritualiza iubirea, repulsia lui față de vulgarizarea acesteia nu implică
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
cameră: numai el avea dreptul să păstreze și să manipuleze acest cuțit. Cum nimeni altcineva nu avea acest privilegiu să atingă acel cuțit, operațiunea de tăiere a pâinii În patru părți egale Îi revenea lui care o făcea cu un ceremonial deosebit. Pentru Început, tuna și fulgera lovind cu pumnii În cine se nimerea, apoi simula un atac aerian, obligând deținuții să se ascundă pe sub paturi, prin colțurile camerei lungiți pe burtă Într-o Învălmășeală de groază. Mai debita câteva Înjurături
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cu „cum îți așterni, așa dormi”. Vezi ce ciudat, caut trecutul, și el se încurcă al naibii printre coarnele prezentului. Mă întorc la copacii noștri. Eu nu am numai măr, am și cais! Mărul. Îmi amintesc difuz. Primăvara exista un ceremonial segregat pentru fete și băieți între 6 și 10 ani. Băieții de vârstă foarte apropiată se legau ca pentru un an să fie veri, iar fetele, „soațe”. Ceremonialul pentru fete era în jurul unui măr pe care un adult cresta o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
numai măr, am și cais! Mărul. Îmi amintesc difuz. Primăvara exista un ceremonial segregat pentru fete și băieți între 6 și 10 ani. Băieții de vârstă foarte apropiată se legau ca pentru un an să fie veri, iar fetele, „soațe”. Ceremonialul pentru fete era în jurul unui măr pe care un adult cresta o cruce. Noi făceam roată în jurul lui cântând „Soț cu tine, soț cu mine, soț cu bunul Dumnezeu”. Fiecare săruta pe rând crucea, ca să întărească legământul. Uite, acum mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Uite, acum mă gândesc că, în acea comunitate, femeile deveneau simbolic soațele altor femei. Ele se legau să fie solidare, să se sprijine, să nu-și trădeze micile secrete. Curios este că pentru mine povestea cu fetele se limita la ceremonial. În restul anului îmi petreceam vremea între băieți. Mă băteam cu ei, ne mai spărgeam capetele, mergeam cu oile împreună primăvara. Am aflat că nu am aceleași drepturi cu ei când aveam 5 ani. Am urcat toată gașca să tragem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
11,50, când mă întâlnesc cu Adriana în fața Muzeului de artă. Locul e superb, iar schimbările pomilor de pe o săptămână pe alta sunt un regal de culoare. Acum sunt roșii-sângerii. Apoi înotăm în tăcere, ne auzim gândurile. După înot începe ceremonialul de duș, de spălat pe păr, de uscat și de povestit: azi despre expoziția de artă alexandrină. Săptămâna trecută ne-a acompaniat și I. Era înaintea unei noi biopsii și după o nuntă pariziană. Am întrebat-o cum s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
unul pe altul chiar în clipa în care ea se ivi în încadratura ușii; se văzu, în străfulgerarea clipei, că încercam fiecare să ne aducem aminte de unde ne cunoaștem sau unde ne-am mai văzut. Când doamna Pavel, atentă la ceremonialul cuvenit, ne făcu prezentările ca între necunoscuți, totul se lumină, din apropiere, brusc și vădit pentru amândoi: era anonima călătoare ce se aflase lângă mine, vara, în trenul din care coborâserăm în gara municipală și cu care schimbasem, în compartiment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
lucru pe care cei de față nu scăpau prilejul să-l critice. Singurele care rezistau erau bocitoarele, care credeau că vor primi plată mai consistentă dacă se tânguiau mai tare. La patruzeci de zile de la deces, condoleanțele reîncepură după același ceremonial, vreme de trei zile. Săptămânile astea de doliu au fost prilejul nimerit pentru tatăl și unchiul meu ca să schimbe câteva vorbe de împăcare. Nu era încă o apropiere, departe de așa ceva, iar mama s-a ferit să-i iasă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
atingând podeaua, să adune cu mâna un pic de țărână și să și-o presare pe cap și pe umeri. Supușii principelui trebuie să facă la fel, dar numai atunci când i se adresează acestuia pentru prima oară; pentru întrevederile următoare ceremonialul se simplifică. Palatul nu e mare, dar aspectul lui este foarte armonios; a fost construit cu două veacuri în urmă de un arhitect andaluz cunoscut sub numele de Ișak din Granada. Deși este vasalul lui Askia Mohamed Ture, rege peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pentru filmele ce rulau la cele două cinematografe din centru: „Flamura păcii“ și „Partizanul liber“. Joia dimineața, când se schimba programul cinematografelor, maestrul Bulănică aducea și lipea personal noile afișe, vegheat de câțiva cinefili pasionați. Curva urmărea din cofetărie întreg ceremonialul oficiat de Bulănică, grav și radios, ca la vernisarea unei expoziții personale. În asfințit, curva ieșea în oraș. Dichisită, îmbrăcată elegant, cu o dâră de parfum înecăcios în urma ei. Era odicolon sovietic „Svistulika“, cel mai scump la parfumeria „Central“, ținută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]