2,563 matches
-
generală - intelectual orbi și au nevoie de ochii învățatului. În realitate comparația șchioapătă. Societatea are tendența de-a-și crea organe tot mai multe și mai perfecte, pe când la-nceput singurul ei organ era informa gastrulă. [FUNCȚIA SOCIALĂ ORGANICĂ] [1] 2267 Cestiunea de căpetenie este acea pusă de bătrânul Menenius Agrippa: dacă cineva e un organ al vieții sociale, dacă munca care se transmite asupra lui e tradusă într-un echivalent de muncă proprie, care se reflectează asupra totalității, sau dacă e
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
poate preciza, deși e scris cu cerneală simpatetică; cam simți peste cât timp, dar preciza nu poți, căci dodată te pomenești c-a espirat, că nu mai are curs. {EminescuOpXV 84} CIRCULAȚIUNEA BANILOR 2267 Suma constantă fie, de ex., s. Cestiunea este de câte ori această sumă constantă se-nvestește din mînă-n mână pentru a plăti servicii făcute? Cu cât circulează mai repede cu atât mai multe mâni se pun în mișcare în unități de timp tot mai scurte și cu atât mai
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
acest plus al populațiunii. Cel mai mare păcat al oamenilor e frica, spaima de-a privi în față ș-a recunoaște adevărul. El e crud, acest adevăr, dar numai el folosește. Thiers, Gambetta, Faure au frică de a recunoaște îndreptățirea cestiunilor soțiale. Victor Hugo știa prea bine că acea mână a părinților întinsă din mormânt către fii e o frază. Împăratul a știut, [a] recunoscut, nu s-a speriat și, fără să confeseze profundele adevăruri ce treceau ca niște umbre prin
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
îneacă în undele sale adânci și fără răspuns simțirea adevărată și neputința de a fi realizată în asemenea stare de lucruri - desperarea! Înmulțirea sau mai bine numărul populațiunii și raportul dintre acesta // și suma mijloacelor de hrană, iată izvorul tuturor cestiunilor din viața publică. În mic: înmulțirea unei clase și suma de mijloace materiale destinată subzistenței lor (romînii și amploaiații). Însuși blazarea și corupțiunea simțirilor se naște din înmulțirea populațiunei. Oameni puțini pe un teren dat își pot susținea nevestele, rezultă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
istoriei romanilor. [MUNTELE ÎN ISTORIA ROMÎNILOR] 2275B Este muntele tată al râurilor și al poporului românesc. Aceasta e cumpăna lui, cântarul lui, cu care-și cântărește patimile și faptele, și acest cântar [î]i zice să fie drept. Oare e cestiunea principală la religie? Este ca ea să fie un adevărat absolut în privirea simbolurilor ei, în privirea formelor ei esterioară, sau să cuprinză înlăuntru-i o repartiție de idei astfel încît, asemenea cântarului, să arate totdeuna că răul este rău
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Roman al Răsăritului a fost sâmburul - sau mai bine-zis direcția de mișcare a grupului de popoare din triunghiul tracic și din Dacia. Grecii s-au substituit romanilor, grecilor li s-au substituit turcii, turcilor vor să li se substituie rușii. Cestiunea 89 {EminescuOpXV 90} e de a nu-i lăsa. Acea idee de unitate trebuie păstrată, trebuie întărită prin deșteptarea elementelor comune din popoare, fie acele elemente de conformațiune fizică, fie de conformațiune psihică, fie ele întemeiate pe identitatea radicalului rasei
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
va atârna [o] perdea roșie, acela interesează. 3 Cine pune pe bordel numele bordel spune adevărul și... dezgustă. ["TEORIA ECUAȚIUNII PENTRU PROTECȚIONISM... "] 2267 Teoria ecuațiunii pentru protecționism. Dai 100 fr. pentr-un ceasornic, care nu face decât 50 la Viena. Cestiunea este 100 = 100 - 50 ( [plus] 50? ) este termenul [plus] 50 echivalent c-o aptitudine oarecare de ceasornicărie câștigată în țara ta proprie? Atunci nu e nici o pierdere. "Teoria ecuațiunii universale". ["ARTA OMULUI DE STAT... "] 2255 [1] Între inecuațiunea favorabilă divizorului
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
popor în 300 de ani, dar din seul tău. ["CE E ROESLER?... 2275B Ce e Roesler? El caută a diminua valoarea lui x prin termeni în minus. VALOAREA POZITIVĂ ȘI NEGATIVĂ A IMIGRAȚIEI [STRĂINUL CA ACCELERARE SAU PIEDICĂ] 2275B [1] Cestiunea la orice concurs care ne vine de la un om ce nu e încă [de] naționalitatea noastră este simplă. Cultura noastră națională are, asemenea unui corp fizic, greutatea ei și direcțiunea ei de mișcare. Daca noua putere ce ni se asociază
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
rău (care-i numai o dejosire a altuia, spre propria sa înalțare, în fine nu esistă per primo: toate crimele și delictele oprite de legile civile, per secundo: niciunul din pacatele indicate de morală. Abstract: i s-a dat acestei cestiuni sociale [morale] do[u]ă soluțiuni cu totului diferite. Credința în viața după moarte a celor vechi i-a făcut să-i despăgubească pe cei [ce] muncesc viața lor prin o răsplătire după moarte și prin [o] disprețuire a averilor
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
face din împ[ărăteasă] cerșetoare. Dar metal[ul] aur ea l-au tipărit în tipariul ei propriu și e azi al ei pentru * că toate poartă efigia ei neschimbată, neschimbabilă chiar. {EminescuOpXV 1074} {EminescuOpXV 1077} VOLUMUL X DIN "TIMPUL" ÎN CESTIUNEA BASARABIEI (p. 71) Primul București al "Romînului" de la 26 aprilie începe cu câteva monstruozități, dar cuprinde apoi multe indicațiuni prețioase, care confirmă drepturile Moldovei asupra Basarabiei. Astfel cele dintâi patru aliniate ale articolului cuprind atâtea neadevăruri directe sau prin reticență
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
să facă acest lucru cu mai multă știință și mai mult succes. Nu pretindem a avea nici un merit în privința cuprinsului acelor articole, căci a culege rezultate câștigate de alții nu este un merit. Dar pentru opinia noastră statornică în această cestiune seria noastră de articole e o profesiune de credință. De aceea ne uimim și nu știm cum să calificăm modul de a discuta a ziarului guvernamental, nu știm spre ce serie de caractere să le orânduim pe acelea cari sunt
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
o burghezie română cvasiabsentă, lipsită de fond, situație pe care Eminescu nu va ezita să o supună unei dezbateri publice, alături de alte subiecte de actualitate și interes general, cum ar fi situația din Ardeal, împământenirea evreilor, liberalii și liberalismul momentului, cestiunea Dunării, Războiul de Independență etc. sunt tratate cu profesionalismul unui gazetar minuțios documentat. În plus, frecventarea Junimii și afinitățile culturale și politice cu membrii acesteia amprentează substanțial conservatorismul in nuce al poetului. La Prelecțiunile publice din cadrul Junimii prezintă,prima dată
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
care au ca obiect anumite aspecte ale operei lui Caragiale și nu stabilirea conexiunilor acesteia cu manifestari literare ulterioare. De pildă, V. Mândra în Istoria literaturii dramatice românești de la începuturi până la 1890 conchidea sentențios: "Caragiale a legat atât de profund "cestiunile arzătoare la ordinea zilei" din viața publică de resorturile eterne ale condiției omenești, încât, după marea sa operă, drumul piesei comice românești a impus urmașilor responsabilităti uriașe"9. Cu acest exemplu, pătrundem și în domeniul destul de sărac al exegezelor centrate
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Nenea Iancu (vremea, politica, starea agriculturii, condiția scriitorului) într-un limbaj caragialesc inconfundabil, punctat de sintagme celebre (care va să zică, Rezon, scârța-scârța pe hârtie, neicusorule), agramatisme (significativ, absolutamente nifilist, etc.) și chiar savuroase paralogisme: Rezon! spuse el. Numai că, vezi mata, rămâne cestiunea țărănească, rămân o mie de griji... Văzuși la 88... Talpa țării, stimabile...Noi, cu acceleratul, ce știm... Mi-e frică de trădare... Știi că-mi placi, neicușorule? Adicătelea, ce-are a face acceleratul cu talpa dumitale? Dă-mi voie, cine
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
totul în stilul lapidar, expeditiv și cinematografic al autorului Momentelor. Un cert element de originalitate reiese din ramificarea hipotextelor: repetata replică a "coniței" "Ce bizar, ce straniu, ce coincidență!" trimite la scena amneziilor din Cântăreața cheală, iar dezbaterea serios-moftologică a "cestiunii țărănești", la romanul rebrearian Răscoala. Printr-o tehnică ingenioasă a ficțiunii din ficțiune holograma caragialiană este declanșată de atmosfera textuală muzicală. Titlul însuși este o aluzie intertextuală la Cvintetul complimentelor de Hayden. Pretextul nuvelei îl constituie articolul Ce este muzica
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Între timp se profila tot mai clar și pentru un viitor apropiat un conflict militar ruso-turc, și în curând evenimentele au evoluat, așa încât războiul nu mai putea fi evitat. Ziarul „Timpul“ de vineri, 6 august 1876, publica articolul: „Franția și cestiunea Sudo-Slavă“ „Supt acest titlu citim în jurnalul cel mai autorizat al Ungariei, Pesti Naplo, următorul articol, de mare interes politic, pe care-l reproducem în întregul lui coprins : „Este un vechiu principiu politic; „că trebuie să sperăm cel mai mare
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
să ne pregătim și pentru cel mai mare rău“. Urmând acest principiu n-ar fi lucru rezonabil să închidem ochii dinaintea pericolului care ar putea să amenințe pe cea a Europei, la caz când Rusia, în opera regulării apropiate a cestiunei sudo-slave, s-ar prezenta cu niscai pretențiuni de a cele, a căror satisfacere ar fi de natură să jignească nu numai poziția de putere mare a Turciei, dară și interesele noastre opuse aspirațiunilor panslave. În cazul unei asemenea eventualități probabile
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ca text, cîntecile de la urmă cereau un avânt eroic, care putea culmina apoi în acorduri religioase. Dar avântul a lipsit, ceea ce însă nu ne oprește de a recunoaște pe deplin frumusețea muzicei, deși caracterul ei nu era propriu scenei în cestiune. [12 noiembrie 1877] [""ROMÎNUL" DEAPĂNĂ DIN NOU... "] Romînul" deapănă din nou cuvinte ca să dovedească că "Presa" ar fi dovedit că avem nevoie de război cu turcii ca de apă și că mari lucruri a trebăluit d-nealor până acuma. Pe noi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și generos suveran. Asemenea cunosc guvernul rusesc ca guvernul unei puteri amice. Însă nimic mai mult. Ei n-au nimic a face nici cu o personalitate prea înaltă ca să fie pusă în joc și a[l] cărui nume în aceste cestiuni ne-a silit să-l pronunțăm numai fățărnicia care nu respectă nimic a d-lui C. A. Rosetti. Asemenea românii n-au nici o vorbă cu guvernul rusesc care este, credem, însărcinat cu interesele Imperiului și ale poporului rusesc, iar nicidecum
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
căci altfel n-o putem numi - de a vorbi despre reluarea Basarabiei, pe atâta vreme am ignorat glasul unei prese care știam prea bine că n-are nici o însemnătate și este liberă a se ocupa în mod platonic de toate cestiunile pe cari le permite poliția de a fi discutate, fără de a-i crește cuiva prin aceasta peri albi. Dar astăzi nu mai este presa rusească care vorbește, ci guvernul, care acolo este tot. {EminescuOpX 41} Astfel dar am pierdut 15000
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai este atunci între popor, ca personalitate juridică, și niște bande neorganizate? Dacă am făcut odată greșala de a încheia convenție cu ea, n-am încheiat-o pentru a servi politica rusească în special. însărcinată de Europa de a regula cestiuni ce nu ne privesc pe noi, nu i-am cerut decât să ne garanteze ea în special ceea ce toate puterile ne-au garantat {EminescuOpX 42} prin Tratatul de la Paris: integritatea și neatârnarea teritoriului nostru actual. Poate să fie în alte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
rânduri tributul admirațiunei noastre, ne simțim datori totodată a-i cere iertare dacă pe dânsul, care n-a așteptat și n-avea nevoie ca "indignarea să-l facă poet", îl coborâm astăzi la prozaica meserie de prim-bucureștar. [9 februarie 1878] ["CESTIUNEA RETROCEDĂRII... Cestiunea retrocedării Basarabiei cu încetul ajunge a fi o cestiune de existență pentru poporul român. Puternicul împărat Alexandru II stăruiește să câștige cu orice preț stăpânirea asupra acestei părți din cea mai prețioasă parte a vetrei noastre strămoșești. Ințelegem
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
admirațiunei noastre, ne simțim datori totodată a-i cere iertare dacă pe dânsul, care n-a așteptat și n-avea nevoie ca "indignarea să-l facă poet", îl coborâm astăzi la prozaica meserie de prim-bucureștar. [9 februarie 1878] ["CESTIUNEA RETROCEDĂRII... Cestiunea retrocedării Basarabiei cu încetul ajunge a fi o cestiune de existență pentru poporul român. Puternicul împărat Alexandru II stăruiește să câștige cu orice preț stăpânirea asupra acestei părți din cea mai prețioasă parte a vetrei noastre strămoșești. Ințelegem pe deplin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
iertare dacă pe dânsul, care n-a așteptat și n-avea nevoie ca "indignarea să-l facă poet", îl coborâm astăzi la prozaica meserie de prim-bucureștar. [9 februarie 1878] ["CESTIUNEA RETROCEDĂRII... Cestiunea retrocedării Basarabiei cu încetul ajunge a fi o cestiune de existență pentru poporul român. Puternicul împărat Alexandru II stăruiește să câștige cu orice preț stăpânirea asupra acestei părți din cea mai prețioasă parte a vetrei noastre strămoșești. Ințelegem pe deplin această stăruință, deoarece, la urma urmelor, pentru interesele sale
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cât și în popoarele mari ale Apusului, credința în trăinicia poporului român. Rusia voiește să ia Basarabia cu orice preț: noi nu primim nici un preț. Primind un preț, am vinde; și noi nu vindem nimic! Guvernul rusesc însuși a pus cestiunea astfel încît românii sânt datori a rămânea până în sfârșit consecuenți moțiunilor votate de către Corpurile legiuitoare; nu dăm nimic și nu primim nimic. Românul care ar cuteza să atingă acest principiu, ar fi un vânzător. [10 februarie 1878 ] {EminescuOpX 47} ["FIINDCĂ
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]