1,185 matches
-
însuși progresul revoluției și construcției socialiste în România. Înfrânte și izolate pe arena vieții politice, rămase fără sprijin și influență în rândul maselor populare, unele elemente din fostele partide și organizații burghezo-moșierești, legionaro-fasciste, naționalist-iredentiste, ofițeri deblocați, foști moșieri, industriași și chiaburi, incitați de cercurile reacționare din străinătate și din ură nesăbuită față de mersul înainte al țării, au pus mâna pe arme și s-au constituit în bande de asasini și teroriști. Din munții în care își căutau adăpost, aceste bande au
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
frămîntîndu-și basca în mîini) Să trăiți...! Gh. P. unu: (își ia șapca de pe scaun și și-o pune pe cap) (în întîmpină) Mie să nu-mi spui să trăiți..., că... ce-s eu?, general..., colonel..., sau vreun ștab burghez..., sau chiabur...?! E!, da se poate! Da ce-s eu, popă?! Gh. P. doi: (e isteț, se lasă educat, adică, dar ceea ce spune nu are legătură cu ceea ce gîndește; ca tot românul, se adaptează) Nu, cum o să fiți popă?! Gh. P. unu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ai despărțit? Gh. P. doi: Păi nu?! Gh. P. unu: Pe mine mă întrebi?! Hm! Ia s-o luăm de la început... Va să zică; te-ai despărțit de soția ta? Bun! De ce? Gh. P. doi: (pe de rost) Pentru că era fiică de chiabur..., cu pămînturi multe..., prea multe..., cu vite numeroase..., cu moară..., cornute... și cal... și căruță, și roabă, și două lopeți... și-o greblă... Gh. P. unu: Și? Gh. P. doi: ...Și era dușman de clasă... adică ea... și-mi educa
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
legal, pînă cînd prin 1965-66 au Început să se Înmulțească plecările, obținute foarte greu, și totuși aprobate În cele din urmă, datorită politicii guvernului comunist, care Împingea fosta burghezie, intelectualii vechiului regim peste granițe. Fosta burghezie a orașelor, căci pentru chiaburi sau elementele anticomuniste de la sate nu exista nici o poartă de scăpare. Și totuși, după ’58, nu apare posibilitatea răscumpărării, după ce la Londra s-a Încheiat un aranjament Între Jakober, un controversat om de afaceri britanic, și șeful rezidenței României de la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
189) este acuzat de sabotaj. Această mărturie cutremurătoare ne face să privim mai cu detașare pedeapsa cu „cinci zile de izolare” pentru un deținut care a jucat „singur șah (construit din pîine)” (p. 357). Tragice erau și episoadele Împușcării unor chiaburi (pp. 212-228), În vreme ce alți țărani „predau cotele cu carele Încărcate, strigînd lozinci și cu fanfare” (p. 228). În luptele purtate În munți cu opozanții regimului (pp. 264-311) trupele aveau, uneori, o eficiență slabă: după o lună de misiuni au prins
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
conflict major de interese Între țărani deoarece aceștia aveau deziderate economice comune: să plătească impozite mici și să aibă acces la credite ieftine și garantate de stat. După 1945-1946 propaganda comunistă a susținut ideea existenței a trei tipuri de țărani: chiaburi, mijlocași și țărani săraci. Ideologia oficială Încuraja ultimele două categorii să fie Împotriva celei dintîi. Îndemnul nu prea și-a găsit corespondent În realitate, chiaburii fiind oameni respectați și luați ca model de ceilalți locuitori ai satului. Au existat chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de stat. După 1945-1946 propaganda comunistă a susținut ideea existenței a trei tipuri de țărani: chiaburi, mijlocași și țărani săraci. Ideologia oficială Încuraja ultimele două categorii să fie Împotriva celei dintîi. Îndemnul nu prea și-a găsit corespondent În realitate, chiaburii fiind oameni respectați și luați ca model de ceilalți locuitori ai satului. Au existat chiar sate În care persecutarea chiaburilor a atras simpatia locuitorilor care s-au solidarizat cu aceștia Împotriva autorităților. Astfel, programul partidului comunist de a crea În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Ideologia oficială Încuraja ultimele două categorii să fie Împotriva celei dintîi. Îndemnul nu prea și-a găsit corespondent În realitate, chiaburii fiind oameni respectați și luați ca model de ceilalți locuitori ai satului. Au existat chiar sate În care persecutarea chiaburilor a atras simpatia locuitorilor care s-au solidarizat cu aceștia Împotriva autorităților. Astfel, programul partidului comunist de a crea În acest fel un „conflict de clasă” În rîndul comunității rurale a eșuat. Însă, Într-o societate În care puterea Încurajează
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pustie. În mai, au fugit din izba lor, fără să știe prea bine unde să se ducă. Mergeau pe un drum îmbibat încă de umezeala primăverii și se aplecau din când în când ca să culeagă mlădițe firave de măcriș. Un chiabur le-a primit ca ziliere în gospodăria lui. Era un siberian vânjos și uscățiv, cu fața pe jumătate ascunsă de o barbă prin care răzbăteau câteva rare cuvinte scurte și apăsate. - N-am să vă plătesc nimic, a spus el
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
viața povestită de ea nu era decât un destin tragic de femeie în plus, unul dintre destinele tragice de pe vremea lui Stalin, care ne răscoleau când eram tineri și a căror durere se tocise de atunci. Femeia aceea, fiica unui chiabur, cunoscuse încă de copil exilul în mlaștinile Siberiei occidentale. Apoi, după război, acuzată de „propagandă anti-colhoznică”, se pomenise într-un lagăr. Parcurgeam paginile acelea ca pe ale unei cărți știute pe de rost. Lagărul, cedrii pe care îi doborau prizonierii
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
astfel disociat de gratuitate, pretinzându-i-se eficiență în noua pragmatică politică. S-a impus oficial abandonarea ironiei sau a zeflemelei ușoare în favoarea modului sarcastic, pentru optima expresie de respingere și nimicire a vechilor și noilor "dușmani ai poporului" "burghezo-moșierimea", chiaburii și "imperialiștii" prin utilizarea imperativă a invectivei, apostrofei, polemicii incisive. Ca urmare, au fost recomandate forme și specii literare precum pamfletul în versuri sau proză, foiletonul, fabula, caricatura, fotomontajul, schița, comedia satirică. Și parodiei i s-au marcat granițe: istoria
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ajuns de acuma era seară». Ceea ce miră și mai mult este că expresii împotriva gramaticii și sensului firesc al vorbirii apar și în lucrarea unui scriitor talentat, a cărui exprimare este de obicei de un înalt nivel artistic: astfel, în Chiaburul e dușmanul păcii de Mihu Dragomir se pot întâlni exemple ca acesta: «fulgi amari de baltă» sau «când și când umblau prin case vorbe șui și viermănoase» (...)”. POEZIA - APARIȚII EDITORIALE Și în acest an avansul editorial al prozei este mult
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ici și colo și care ar voi să indice că noi ducem, totuși, o luptă împotriva chiaburimii. Dar strofele acestea în loc să aibă efectul dorit, minimalizează lupta noastră. Iată cum apare în două versuri dușmanul de clasă în poemul Revederea: Doar chiaburii stau acriți în tindă Ori își fac de lucru prin căruți. Atât. De altfel nici colectiviștii din poem nu-i bagă în seamă pe chiaburi. E o ignorare reciprocă, ce traduce în fond o concepție greșită a poetului despre realitățile
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lupta noastră. Iată cum apare în două versuri dușmanul de clasă în poemul Revederea: Doar chiaburii stau acriți în tindă Ori își fac de lucru prin căruți. Atât. De altfel nici colectiviștii din poem nu-i bagă în seamă pe chiaburi. E o ignorare reciprocă, ce traduce în fond o concepție greșită a poetului despre realitățile patriei noastre și o așezare a poeziei în afara vieții, în afara obiectivelor de luptă ale partidului nostru (...). Sunt poeme din Zile slăvite care conțin mostre de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
asemenea, apare clară în această scenă cruzimea, lipsa de omenie a exploatatorului care rostește brutal condamnarea la moarte a muncitorului: «Nu-mi mai trebuie. Svârle-l înapoi în baltă» (...). Pescarii sunt jecmăniți nu numai de negustori, de cherhanagii ci și de chiaburi ca Grozuță și fiul său Macarie. Chiaburii închiriază oamenilor scule de pescuit și-i țin astfel legați de nu se mai plătesc de datorii o viață întreagă, iar pe «recalcitranți» îi năpăstuiesc denunțându-i ca «bolșevici» și dându-i pe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lipsa de omenie a exploatatorului care rostește brutal condamnarea la moarte a muncitorului: «Nu-mi mai trebuie. Svârle-l înapoi în baltă» (...). Pescarii sunt jecmăniți nu numai de negustori, de cherhanagii ci și de chiaburi ca Grozuță și fiul său Macarie. Chiaburii închiriază oamenilor scule de pescuit și-i țin astfel legați de nu se mai plătesc de datorii o viață întreagă, iar pe «recalcitranți» îi năpăstuiesc denunțându-i ca «bolșevici» și dându-i pe mâna autorităților (...). În prezentarea acestei lupte dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
patriei noastre, cu avântul său spre mai bine, cu visurile îndreptate către viitor. E ajutat de AchM, mijlocașul, și alți pescari cinstiți (...). Autorul a izbutit să creeze câteva tipuri de neuitat. Așa sunt, de pildă, bătrânul Păruș (...) sau Macamol (...). Macarie, chiaburul, prezentat când mieros, căutând să câștige încrederea oamenilor, când în prada unor scene de disperare cumplită (...) are darul să câștige toată ura cititorului. Bine construit e și Kerciulescu, cu toate că nu apare decât la începutul și sfârșitul romanului (...). Dar dacă autorul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să atace, în timp ce forțele progresului n-au alt rol decât acela de a se apăra, (cum face Petru Dumitriu în Drum fără pulbere, de pildă), în romanul lui Dumitru Mircea întâlnim cealaltă extremă. Aici, dușmanul de clasă, reprezentat în persoana chiaburului Corlea, nu face altceva decât să spere, să stea docil, în așteptarea atacurilor date de partid (...). La capătul acestei discuții asupra personajelor romanului Pâine albă, am vrea să semnalăm autorului un pericol de care este pândit, acela de a se
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
primul rând cei patru tractoriști ai brigăzii a șaptea - Traian Buciu, Marin Oproiu, Mircea Guju și Ionel Pitcoace - în frunte cu șeful brigăzii, Mihai Zaharia (...). Țărănimea muncitoare care folosește mașinile și tractoarele S.M.T. nu mai este nevoită să meargă la chiaburi pentru procurarea de unelte sau vite (Gh. Gheorghiu-Dej, Articole și cuvântări. Ed. PMR, 1951, p. 274) (...). În mare măsură claritatea romanului, faptul că acțiunea e atât de închegată, se datoresc clarității și consecvenței cu care Mihai Zaharia, ca un adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de modul confuz și adesea greșit cum este zugrăvit în romanul Ogoare noi lupta de clasă la țară (...). O altă problemă, care apare de asemenea în roman și care se desfășoară în condițiile luptei de clasă, este aceea a însămânțărilor: chiaburii caută să saboteze muncile de primăvară, ei nu ies la arat, vor să întârzie arătura; când sunt siliți să iasă, pleacă fără cele necesare, opăresc sămânța (...). În realitate lupta de clasă e un proces mult mai complex și are ca
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pentru îngrădirea chiaburimii». În continuare, tov. Gh. Gheorghiu-Dej arată că această sarcină «de îngrădire a chiaburimii, de limitare a puterii sale economice și a influenței sale politice», se îndeplinește: prin apărarea intereselor proletariatului agricol, ale țăranului sărac și mijlocaș față de chiabur, chiar în problemele cele mai mărunte; printr-o politică fiscală de clasă, care să ușureze situația țăranului sărac și mijlocaș, pe de o parte, și să apese pe chiabur, pe de altă parte. Trebuie să spunem că aceste aspecte importante
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
prin apărarea intereselor proletariatului agricol, ale țăranului sărac și mijlocaș față de chiabur, chiar în problemele cele mai mărunte; printr-o politică fiscală de clasă, care să ușureze situația țăranului sărac și mijlocaș, pe de o parte, și să apese pe chiabur, pe de altă parte. Trebuie să spunem că aceste aspecte importante ale luptei de clasă la țară apar foarte puțin în romanul Ogoare noi (...). Tot dintr-o înțelegere neaprofundată a luptei de clasă decurge și un alt neajuns al romanului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ale luptei de clasă la țară apar foarte puțin în romanul Ogoare noi (...). Tot dintr-o înțelegere neaprofundată a luptei de clasă decurge și un alt neajuns al romanului. În finalul cărții Filică este prins, uneltele sale lichidate. Velicu, celălalt chiabur, e pe cale de a fi arestat și el. În felul acesta s-ar părea că în satul Podeni lupta de clasă a fost lichidată în primăvara anului 1950, prin aceea că dușmanul de clasă nu mai există. Cum de s-
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din 3-5 martie 1949, potrivit datelor statistice aproximative de care dispunem, a rezultat că numărul gospodăriilor chiaburești este de circa 150.000 (15,5% din totalul gospodăriilor țărănești)». Înseamnă că în satele noastre, care au în medie 300-500 gospodării, numărul chiaburilor se ridică la 15-25 (...). Romanul Ogoare noi - și trebuie să spunem că afirmația este valabilă și pentru alte lucrări ale literaturii noastre - arată că în sat sunt numai doi chiaburi; arestarea acestora, în finalul romanului, crează impresia greșită că lupta
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în satele noastre, care au în medie 300-500 gospodării, numărul chiaburilor se ridică la 15-25 (...). Romanul Ogoare noi - și trebuie să spunem că afirmația este valabilă și pentru alte lucrări ale literaturii noastre - arată că în sat sunt numai doi chiaburi; arestarea acestora, în finalul romanului, crează impresia greșită că lupta de clasă a fost terminată, iar chiaburimea a fost lichidată ca clasă (...). Un alt aspect al luptei de clasă la țară, care nu apare în toată complexitatea lui în Ogoare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]