1,452 matches
-
intră să se odihnească într-o cofetărie. Alteori începea să-i studieze cu mare curiozitate pe trecători; dar cel mai adesea nu-i remarca nici pe trecători, nici nu-și dădea seama unde anume se duce. Era într-o stare chinuitoare de încordare și neliniște și în același timp resimțea o neobișnuită nevoie de izolare. Voia să fie singur și să se lase cu totul în voia acestei încordări dureroase la modul absolut pasiv, fără să caute nici cea mai mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Negreșit că a plecat la Pavlovsk, altfel Kolea ar fi lăsat ceva la «Balanța», după cum ne-a fost înțelegerea.“ Deci, dacă se ducea acum, n-o făcea câtuși de puțin cu intenția de a o vedea. O altă curiozitate sumbră, chinuitoare îl tenta. Îi trecuse prin cap o altă idee, nouă, subită... Însă pentru el era prea de-ajuns că s-a pornit și că știa unde se duce: peste câteva clipe se îndepărtase deja de grădină și mergea, aproape fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
clipe se îndepărtase deja de grădină și mergea, aproape fără să-și dea seama pe unde merge. Imediat simți un dezgust îngrozitor și se gândi că îi e aproape imposibil să-și ducă mai departe „ideea subită“. Cu o atenție chinuitor de încordată privea tot ce-i cădea sub ochi, se uita la cer, la Neva. Dădu să intre în vorbă cu un băiețel care venea din direcția opusă. Poate că starea epileptică i se amplifica din ce în ce mai mult. Furtuna părea într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
decât simpla senzualitate. Și parcă numai senzualitate sugerează chipul lui? Și oare acest chip poate sugera numai senzualitate? De fapt, acum chiar și acest chip mai poate sugera patimă? Sugerează suferință, îți pătrunde în suflet, e... și o amintire năprasnică, chinuitoare trecu dintr-odată prin inima prințului. Da, chinuitoare. Își aduse aminte cum, doar cu puțin timp în urmă, se chinuise când pentru prima oară începuse să observe la ea semne de nebunie. Atunci ajunsese aproape la disperare. Și cum putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
chipul lui? Și oare acest chip poate sugera numai senzualitate? De fapt, acum chiar și acest chip mai poate sugera patimă? Sugerează suferință, îți pătrunde în suflet, e... și o amintire năprasnică, chinuitoare trecu dintr-odată prin inima prințului. Da, chinuitoare. Își aduse aminte cum, doar cu puțin timp în urmă, se chinuise când pentru prima oară începuse să observe la ea semne de nebunie. Atunci ajunsese aproape la disperare. Și cum putea s-o oprească atunci când fugise de la el la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
om suferă mult. Spune că “îi place să privească acest tablou“; deci, nu-i place, ci simte nevoia. Rogojin nu înseamnă numai sufletul lui pătimaș; e, totuși, un luptător; vrea să-și readucă înapoi cu forța credința pierdută. Are acum chinuitor de mult nevoie de ea... Da! să creadă în ceva! să creadă în cineva! Și totuși, ce ciudat e tabloul ăsta al lui Holbein!... A, asta-i strada! Uite, asta trebuie să fie casa, chiar așa, e numărul 16, „casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
necinstit! repeta el cu mânie și cu roșeață în obraji, cu ce ochi o să-l mai privesc de-acum toată viața pe acest om? O, ce zi! O, Doamne, ce coșmar! Existase un moment, la capătul acestui drum lung și chinuitor din cartierul Petersburgskaia Storona, când prințul fu stăpânit brusc de o dorință irezistibilă: să se ducă chiar acum acasă la Rogojin, să-l aștepte, să-l îmbrățișeze și, cu rușine, cu lacrimi, să-i spună totul și să termine totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a fost o fantezie... Se vedea că se înviora în rafale, din delirul aproape veritabil își revenea brusc, pentru câteva clipe, își amintea deodată pe deplin conștient și rostea, cel mai adesea fragmentar, idei la care, poate, meditase mult și chinuitor în lungile, anostele ceasuri ale bolii, în pat, în singurătate, în insomnie. — Adio! spuse el brusc, tăios. Credeți că mi-e ușor să vă zic: adio? Ha-ha! râse el cu ciudă de întrebarea sa penibilă și deodată, parcă înrăit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
apăsătoare. Luna petrecută în provincie, când se vedea cu ea aproape în fiecare zi, fusese îngrozitoare pentru el, atât de îngrozitoare, încât uneori prințul alunga până și amintirea acestei perioade recente. Însuși chipul acestei femei avea întotdeauna pentru el ceva chinuitor; discutând cu Rogojin, prințul tradusese această senzație prin sentimentul de milă nemărginită, și acesta era adevărul: încă din portret, acest chip chemase din inima lui întreaga suferință a milei; senzația de compătimire și chiar de suferință pentru această ființă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
încă mai era cu totul ca un idiot, nici măcar nu putea vorbi bine, uneori nu putea înțelege ce i se cerea. Odată a urcat în munți, într-o zi senină, cu soare, și a umblat mult timp cu un gând chinuitor, dar care nicidecum nu-și găsea întruchiparea. În fața lui era cerul strălucitor, jos - lacul, îl înconjura orizontul senin și infinit, care n-are nici început, nici sfârșit. A privit îndelung, zbuciumându-se. Acum își aminti cum își întindea mâinile în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
trei plicuri, iarăși avu un vis apăsător și iarăși veni la el aceeași „criminală“. Ea îl privi iarăși cu lacrimile scânteindu-i pe genele lungi, iar îl chemă cu ea și el se trezi iarăși, ca mai înainte, amintindu-și chinuitor chipul ei. Ar fi vrut să plece pe loc la ea, dar nu putu; în sfârșit, aproape disperat, desfăcu scrisorile și începu să citească. Și aceste scrisori semănau cu un vis. Uneori ai vise ciudate, imposibile și nefirești; trezindu-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și pe aruncat priviri la ceas, dorind ca seara să vină cât mai repede. Dar dezlegarea misterului surveni cu mult timp înaintea serii și tot sub forma unei noi vizite, dezlegare care apăru și ea sub forma unei enigme noi, chinuitoare: exact la o jumătate de oră după plecarea doamnelor Epancin, apăru la el Ippolit, atât de ostenit și sleit de puteri, încât, intrând și nescoțând măcar un cuvânt, se prăbuși literalmente, ca leșinat, într-un fotoliu și fulgerător fu zguduit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
auzise povestea cu lumânarea și degetul, râsese atât de tare, încât chiar îl uimise pe Ippolit; apoi începuse brusc să tremure și să plângă... În general, pe durata acestor zile era extrem de agitat, îl stăpânea o tulburare neobișnuită, confuză și chinuitoare. Ippolit susținea de-a dreptul că nu-l crede în toate mințile; dar acest lucru încă nu putea fi nicidecum spus cu certitudine. Prezentând toate aceste fapte și renunțând să le explicăm, nu dorim câtuși de puțin să-l justificăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și abia mai târziu își dădu seama că nu-l obligase nimeni să mănânce și că putea să plece lăsând gustarea neatinsă. O senzație ciudată puse stăpânire pe el în acest coridor prost iluminat și neaerisit, o senzație care tindea chinuitor să se transforme într-o idee; dar tot nu putea ghici în ce consta această nouă idee care îi dădea târcoale. Până la urmă ieși din hotel, nefiind deloc în apele lui; capul i se învârtea, dar unde să se ducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
bizară curiozitate era privit. De data aceasta nu mai reuși să-l găsească pe portar. Ca și mai înainte, trecu pe trotuarul de peste drum, privi ferestrele și se plimbă vreo jumătate de oră, dacă nu și mai mult, prin arșița chinuitoare; acum nu se clinti nici un colț de perdea; ferestrele nu se deschideau, storurile albe erau nemișcate. Se opri definitiv la ideea că mai înainte i se năzărise, că, după cum se vedea, ferestrele erau întunecate și nespălate de mult, încât cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
sclav ori dacă e liber, ci la toate Întrebările răspundea În limba latină 165 : «sunt creștină. În loc de nume de oraș, de țară și de orice altceva păgânii n‑au putut auzi de la el nimic. De aceea, atât guvernatorul cât și chinuitorii s‑au Înver‑ șunat foarte Împotriva lui Încât, nemaiavând ce să‑i mai facă, i‑au lipit de părțile cele mai plăpânde ale trupului plăci de aramă Înroșite. Carnea sfârâia, dar el rămânea neînduplecat, neînfrânt și statornic În mărturisirea lui
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lor, nu cârteau, ci, prin răbdarea lor, Își lucrau propria mântuire. Crucea lui Hristos trebuie să fie modelul nostru În suferință, amin‑ tindu‑ne cum Dumnezeu a putut dirija un episod care, naturii umane păcătoase, i‑a apărut ca un episod chinuitor, umilitor, și să‑l transforme În ceva bun. Astfel, nu ne vom mărgini doar la suportarea durerii, lăsând‑o să se reverse asupra noastră, nu vom pretinde că această experiență nu ne va 172 Suferința și creșterea spirituală schimba În nici un
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cu r]d]cini mai profunde în caracterul ființei. Darwin s-a gandit c] regulile alese ar tinde s] arbitreze în favoarea motivelor mai slabe, dar persistente, fiindc] violarea lor ar duce, mai tarziu, la remușc]ri mai profunde și mai chinuitoare. C]utând, apoi, forța deosebit] pe care o posed] „imperiosul cuvânt datorie” (Darwin, 1859, p. 92), el a recurs la ciocnirea dintre aceste atașamente sociale și motivele puternice, dar temporare care li se opun adesea. Ființele inteligente, a concluzionat el
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
suflet, însă, hotărât, tânărul o luă înapoi și, după o scurtă codire, intră din nou în curte și în anticameră și trase de blestematul clopoțel, care răsună pe sus ca un vas de sticlă sfărâmat pe podele. După o așteptare chinuitoare, scara începu să scârțâie greu, și bătrânul spân apăru din nou cu ochii mirați. - Ce e? întrebă el în șoaptă, ca și când nu l-ar fi văzut pe băiat. Glasul acestuia pieri de emoție și inima-i zvâcni cu violență în
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
îi pune în față hidoasa sărăcie, pe de o parte, mizeria morală, pe de alta, și totuși sălășluiește în mine puternică credința în victoria lui finală. Nu există însă nici bucurie spirituală, nici victorie socială fără muncă serioasă, fără studiu chinuitor, care să absoarbă toate puterile noastre sufletești”<ref id=”3”>Petre Andrei, Sociologie generală ..., p. 56.</ref>. Cu alte cuvinte, dintre ideile exprimate de Petre Andrei cu decenii în urmă, le reținem în mod special pe acelea care reprezintă un
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
mai scăzut (trăiesc amplificat anumite zgomote, de exemplu), de unde și sentimentul copleșitor de agresiune informațională. Toate acestea îi fac să fie marginalizați de copiii de aceeași vârstă, respinși sau luați peste picior și să experimenteze interacțiunea socială ca pe una chinuitoare, energofagă. Mulți copii cu SA devin depresivi la vârsta adolescenței și există un risc suicidal. Așadar, există caracteristici comune tuturor tulburărilor de spectru autist, un așa-zis „miez autist”, dar spectrul acoperă o serie de diferențe individuale în ceea ce privește: cantitatea și
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
anevrismelor posttraumatice sunt dominate de simptome locale care pot fi: funcționale și fizice. Semnele funcționale sunt reduse la început dar pe măsura creșterii în volum a anevrismului pot să apară dureri sub formă de claudicație intermitentă sau dureri nevrotice persistente, chinuitoare. Semnele obiective permit un diagnostic relativ ușor. La inspecție se constată prezența unei tumefacții pulsatile cu atât mai evidentă cu cât este mai superficială. Palparea atestă prezența unei formațiuni de consistență moale, parțial reductibilă care-și modifică volumul la fiecare
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
păsărilor, aurispicii au cercetat măruntaiele vitelor jertfite - iar magii au citit în stele ca într-o carte deschisă. Dacă nu găsim în preajmă oameni înțelepți, viitorul poate fi aflat în felurite chipuri. Se scriau pe frunze rupte din smochin întrebările chinuitoare. Frunza care rămânea la urmă verde ascundea răspunsul (Sycomancie). Se picura ulei pe fața apei dintr-un anumit vas. Formele ivite, care se mișcau și se schimbau, anunțau viitorul celor care credeau și înțelegeau semnele (Lecanomancie). Dacă o armată era
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
caietul albastru de dictando - în cabina de probe a unui magazin de confecții în care intră însoțit de sora lui, Octavia, pentru a-și cumpăra un costum nou. Pierderea jurnalului reprezintă începutul unui lung drum al fricii și al unor chinuitoare remușcări. După ce este convocat de către securitate și după ce începe ancheta, Chiril nu mai rezistă presiunii și se spânzură. Romanul își construiește rețeaua de simboluri și în jurul unui tablou din pictura flamandă a secolului XVII, Plata dijmei, creație a pictorului Pieter
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de războiul mondial care a zguduit lumea. Tânărul Victor Ion Popa a fost trimis pe front, în prima linie, a participat la încleștările sângeroase de la Mărășești și Oituz și a fost grav rănit. Se înapoiază acasă, după o lungă și chinuitoare spitalizare într-un spital de campanie, la părinții săi de la Bârlad. În acest târg al refugiului, unde veniseră de la București: Alexandru Vlahuță, Vasile Voiculescu, I Gr. Oprișan, G.M. Vlădescu, Mihail Lungeanu, Iuliu Săvescu, D. Iov, ia parte și Victor Ion
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]