1,204 matches
-
importantă care nu i-a rămas străină lui E. Hodoș este ortografia cu litere latine a limbii. Ca și alți lingviști, a susținut că, până în secolul al XIX-lea, s-a folosit alfabetul chirilic care avea 43 de slove. Alfabetul chirilic este un "„vechi alfabet slav creat de de frații Chiril și Metodiu în sec. al IX-lea și întrebuințat la noi (oficial) până în 1860, care a servit drept bază pentru alfabetele folosite de popoarele slave ortodoxe”". Acest alfabet a fost
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
IX-lea și întrebuințat la noi (oficial) până în 1860, care a servit drept bază pentru alfabetele folosite de popoarele slave ortodoxe”". Acest alfabet a fost redus de Ion Heliade-Rădulescu. După 1850, s-a mai folosit un alfabet latin amestecat cu chirilice. E. Hodoș amintește că cea mai veche încercare de folosire a literelor latine a fost făcută de Luca Stroici, mare logofăt al Moldovei. Acesta, pe când se afla în exil în Polonia (1593), a scris cu litere latine rugăciunea "Tatăl nostru" pentru
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
se afla în exil în Polonia (1593), a scris cu litere latine rugăciunea "Tatăl nostru" pentru a-i arăta unui învățat polon un exemplu de limbă română. Cel care, prin multele sale scrieri și prin profundele cunostințe, a contribuit la înlăturarea chirilicelor a fost Timotei Cipariu. E. Hodoș îl consideră ca fiind părintele filologiei române, dat fiind faptul că a făcut cele mai valoroase cercetări asupra limbii române în timpul său și totodată a urmărit-o în dezvoltarea ei istorică. Probleme legate de
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
uniunea religioasă, perfectată formal în anii 1438-1439, era privită ca înfăptuită. Potrivit celeilalte opinii, biserica a fost încă de la început ortodoxă, lucru dovedit nu doar de picturile din sec al XIV-lea, cu un vădit caracter bizantin, sau de literele chirilice prezente în altar, ci și de nișa din peretele nordic al altarului, astăzi astupată, care servise, în vechime, ca proscomidiar. În ceea ce privește existența acelor cruci de consacrare, aparținătoare decorului provizoriu al bisericii, o ipoteză ar fi aceea ca acest strat a
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
fiecare latură și este împodobit cu un bulb de inspirație barocă. Pictura veche se mai păstrează doar în altar și pe bolta naosului. Ea a fost realizată de pictorul bănățean Gheorghe Diaconovici, după cum arată pisania din naos, scrisă în alfabet chirilic: „Zugrăvitu-sa aciastă Biserică în zilele împăratului Iosif alu ... cu blagoslovenia .. . Sfinției Sale Sofronie a Timișorii fiind protopreviter Petru Petrovici a lu Sarazului și a împodobit cu cheltuiala dumnealui Mihai Vasiescu și Jrateso Ianăș Vasiescu fiind întâi chinez Pătru Ursulescu apoi
Biserica de lemn din Bătești () [Corola-website/Science/316870_a_318199]
-
sa, petrecută în anul 1892. Din această perioadă au rămas numeroase portrete de tinere femei: al Anastasiei Rudeanu (1870), al sorei actorului Grigore Manolescu, al Carolinei Bergazoglu (1860) și nu în ultimul rând al femeii cu monogramul AR (AP în chirilic, aflat astăzi la Galeria Națională) care este cel puțin la fel de bun ca portretul realizat în 1861 al Anei Enescu. Desigur, într-o epocă în care în Principate erau artiști ca Nicolae Grigorescu și Theodor Aman care expuneau în galeriile bucureștene
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
salvarea ei, înainte de a fi prea târziu. Are hramul „Sfântul Nicolae” și figurează pe lista monumentelor istorice, . păstrează pe grinda de sprijin a bolții o inscripție de datare mai puțin obișnuită. Textul inscripției prezintă un amestec de grafie latină cu chirilică în limba maghiară. Limba maghiară și amestecul de grafii trimite la un fenomen istoric ce a marcat românitatea ardeleană pe parcursul secolului 17. În această perioadă unele comunități românești din zonă au fost puternic influențate de calvinism. Din această privință inscripția
Biserica de lemn din Almașu Mic () [Corola-website/Science/316981_a_318310]
-
Profeta. Exteriorul este realizat în stil clasicist, fațadele longitudinale fiind tratate îngrijit, cu arcade oarbe. Pictura a fot restaurată între anii 2000-2002 de pictorul profesor Tudor Popescu, respectându-se pictura inițială. În pronaos, deasupra ușii, este pisania. Scrisă cu litere chirilice, este o adevărată cronică privind edificarea monumentului: „La anul 1782, în zilele preaînălțatului Iosif al II-lea, s-au zidit această sfântă biserică din temelie, cu toată cheltuiala și ajutorul satului, fiind ocârmuitor și ajutor, jupânul Hagiu Constantin Pop și
Biserica Sfântul Nicolae din Mohu () [Corola-website/Science/325484_a_326813]
-
fosta Editură Minerva, specializată în valorificarea patrimoniului literaturii române, a publicat revista "Propășirea" din 1844, reprodusă într-o monumentală ediție facsimilată și transliterată (764 pagini), coordonată de Paul Cornea în colaborare cu Mariana și Petru Costinescu, textul original în alfabetul chirilic sau de tranziție aflându-se în paralel cu textul transliterat în alfabetul latin, cu respectarea riguroasă a rândurilor, până la exactitatea despărțirilor în silabe de la capetele de rând.
Propășirea () [Corola-website/Science/324421_a_325750]
-
pe lemn și motivele inspirate de obiceiurile locale. Printre cele prezente în colecția din Sibiel se remarcă „Fecioara cu Pruncul” și „Sfântul Nicolae”, ambele de Sandu Popa: fondul aurit și o oarecare monumentalitate în reprezentarea personajelor amintesc, împreună cu folosirea caracterelor chirilice, de stilul icoanelor clasice pe lemn. Zona Făgărașului În zona Făgărașului și pe Valea Mijlocie a Oltului, pictura de icoane pe sticlă atinge culmile sale artistice, susținută fiind de un mare interes pentru folclor și pentru arta populară. Originari din
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
au început să funcționeze în anul 1508, anul editării la Mănăstirea Dealu a unui Liturghier, la inițiativa voievodului Radu cel Mare (1495-1508). Tipograful acestui Liturgher a fost Macarie, călugăr care lucrase la Veneția în perioada incunabulară, de unde adusese și literele chirilice pentru tipografia de la Dealu. După Cracovia și Veneția, tipografia de la Dealu a fost cea de-a treia tipografie din Europa ce a folosit caractere chirilice.
Tipografie () [Corola-website/Science/324467_a_325796]
-
a fost Macarie, călugăr care lucrase la Veneția în perioada incunabulară, de unde adusese și literele chirilice pentru tipografia de la Dealu. După Cracovia și Veneția, tipografia de la Dealu a fost cea de-a treia tipografie din Europa ce a folosit caractere chirilice.
Tipografie () [Corola-website/Science/324467_a_325796]
-
care se află Crist copil. In dreptul capului Cristului este reprezentat mielul mistic, pocalul, stiletul, totul profilându-se pe crucea de Malta, încadrată de un cerc. Pe stratul de pictură din sec. XIV sunt incripții în limba română, cu litere chirilice, datând din anii 1601, 1610 când a venit un protopop sau când a murit și alte însemnări. Pictura a avut și suprapuneri din sec. XV și XVIII. Pe arcul triumfal apare „Judecata de Apoi". În navă mai avem urme ale
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324485_a_325814]
-
Elemente aritmetice arătate firești - tocmita după Aritmatica italianului Alessandro Conți, cu menționarea unităților de măsură folosite în Moldova.( Un singur exemplar se mai păstrează la Academia Roamana, Filiala Iași, are 15/20 cm. și 168 de pagini tipărite cu alfabet chirilic). Toate cele trei lucrări au apărut la Iași, în anul 1795. - Gramatică fizicii - lucrare de științele naturii, nu a mai putut fi publicată în timpul vieții autorului, raminind în manuscris. (se află la Academie Române, Filiala Iași, ms. 1627, editata în
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
fost predate în custodie pe termen nelimitat Episcopiei Aradului cele mai valoroase bunuri din colecție: 55 cărți vechi de cult, datând din perioada 1723-1850 și o icoană din secolul XVIII. În colecție se mai află o singură evanghelie cu litere chirilice, din anul 1776 și o listă a Prochimenelor săptămânale datând din anul 1797. Icoanele vechi ce fac parte din colecție sunt: 4 icoane pe lemn din anul 1809, șapte icoane pe pânză, în ulei, pictate de pictorul Ioan Demetrovici din
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
Paštrovićii (Alfabetul chirilic sârbesc: Паштровићи) a fost un clan sârbesc de coastă în Muntenegru. Oamenii și teritoriul Paštrovićilor au fost menționate pentru prima oara în 1355, cănd împăratul sârb Ștefan Uroš IV Dušan a Șerbiei (Dušan cel puternic) a trimis un nobil, pe
Pastrovici () [Corola-website/Science/327022_a_328351]
-
40 de filme animate de scurt metraj și câteva filme de lung metraj. El a mai fost un ilustrator popular, pictor, artist grafic și caricaturist. Următoarele sunt câteva din filmele de animație regizate de Dinov. Titlurile au fost transliterate din chirilică în latină și, în paranteză, s-a dat traducerea lor aproximativă în limba română:
Todor Dinov () [Corola-website/Science/323708_a_325037]
-
petrecută până la anul 1800, a constituit-o supraînălțarea zidurilor naosului, extinderea spațiului cu un pronaos și dotarea cu bolți în leagăn. Ea s-a prelungit și în anii 1802-1804, când cu ajutorul parohului Petru și a unor localnici (numiți de inscripții chirilice pe latura nordică a navei), s-a intenționat decorarea întregului lăcaș cu pictură murală. În primul rând s-a reușit pictarea naosului până la nașterea bolții și probabil spațiul altarului, prin mâna pictorului Ioan de Poplaca, pictor format la Pășinari, care
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Gura Râului () [Corola-website/Science/323815_a_325144]
-
în secolul 18 și renovarea ei în vremea revoluției pașoptiste, vorbește pisania din interiorul bisericii. Pisania se află pe un panou de lemn, fixat într-o grindă tirant, pe locul peretelui despărțitor dintre tindă și naos. Ea este scrisă în chirilice și transmite următoarele date și fapte: "„Aciăst sfânt lăcaș ce să prăznuește hramul sf[ântului] erah Nicolae și al prapodomni[i] Parascheva, s-au făcut de lemn la leat 1778 în zilele luminatului d[o]mn Alecsandru Ion Ipsilat voivod
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
fost adusă cu căruțele în Merișani, fost Călugărița sau Jarcaleți, din satul Vultureștii de Jos, zona Muscelului. Inscripția din dosul ușii de la intrare stă mărturie prețioasă asupra vechimii lăcașului. Inscripția se păstrează în întregime iar textul în română, scris cu chirilice, se poate citi astfel: "„ Anul 7317 luna martie ziua 18, de diaconul Constandin i Vasile, sub înalta cârmuire a preasfințitului mitropolit Dosoftei”". Anul erei bizantine 7317 corespunde anului 1809 după nașterea lui Christos, în anul păstoriei mitropolitului Dositei Filitti. Inscripția
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
alt doilea hram, așa cum a fost documentat în pragul secolului 19. Iconostasul bisericii, datat pe icoanele împărătești din anul 1849, a fost atunci doar repictat. O inscripție zgăriată pe dosul icoanei Sf Maria cu Pruncul reține următorul text în alfabet chirilic: "„leat 7288 Ene grămăticu”". Anul erei bizantine corespunde anilor 1779-1780 ai erei noastre, iar grămăticul Ene a fost un cântăreț-dascăl la biserică, care și-a semnat probabil donația, după vechiul obicei de marcare a faptelor ctitoricești. Din memoria unei bătrâne
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
preotul Dimitrie Brăilean. În anul 1887, biserica a fost restaurată. Cu acest prilej s-au efectuat următoarele lucrări: Lângă intrarea de pe latura sudică a fost amplasată o cruce de piatră cu postament pe care se află următoarea inscripție cu caractere chirilice: "„Această cruce au făcut Ion Marmurac din Sloboziea 1888”". Preotul satului avea un rol important în comunitate, el impulsionând dezvoltarea localității. Astfel, preotul Vasile de Volcinschi și cantorul bisericesc Meftodie Ionașcu au înființat în anul 1902 Banca poporală din Dănila
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
în 1796 s-a construit în centrul satului o altă biserică de lemn cu hramul "Sf. Nicolae". Ea a fost ctitorită de Vasile Badale, Lupașcu Luncan și de comună , fiind înălțată de meșterul Derhet Matei după cum consemnează pisania cu caractere chirilice aflată la parea superioară a ancadramentului ușii de intrare. Textul pisaniei este următorul: ""Luna iunie anul 1796 această biserică o au făcut Derhet Matei"". Odată cu trecerea timpului, biserica de lemn a devenit neîncăpătoare. Ea a fost desfăcută și reconstruită în
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
fost sfințită în anul 1896 de mitropolitul Arcadie Ciupercovici al Bucovinei și Dalmației, primind hramul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Lângă peretele sudic al bisericii se află o cruce de piatră cu următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: Această sfîntă cruce o făcuto Vasîle a lui Ion Blarniuc cu soția sa [...] numai amîndoi anu 1891"". Primul paroh a fost preotul Ilarie Bădăluță (ortografiat în actele germane Hilarion Badalutza), născut la 1 iulie 1856 în satul Părhăuți. Acesta a
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
fost consolidată în anul 1988. Biserica adăpostește valoroase obiecte de cult, printre care menționăm o evanghelie argintată, un chivot de argint și o dveră plușată despre care se spune că ar fi donația Doamnei Elena Cuza, cărți vechi cu litere chirilice (legate în piele), veșminte din mătase naturală. În anul 1988, sub păstoria preotului paroh Ionel Ogrinji, cu sprijinul enoriașilor din Solești s-au început lucrările de reparații capitale ale bisericii, împodobindu-se și cu pictură nouă, în tehnica frescă, de către
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]