1,195 matches
-
3,2 p/st 9202 10 90 - - altele ............................................................. 3,2 - 9202 90 - altele: 9202 90 30 3,2 p/st 9202 90 80 - - altele ............................................................. 3,2 p/st [9203] [9204] 9205 Alte instrumente muzicale de suflat (de exemplu, clarinete, trompete, cimpoaie): 9205 10 00 - Instrumente numite "alămuri" .............................. 3,2 p/st 9205 90 - altele: (9205 90 10 - - Acordeoane și instrumente similare ..................................................... 3,7 p/st (9205 90 30 3,7 p/st (9205 90 50 - - Orgi cu tuburi și claviatură; armonii
32006R1549-ro () [Corola-website/Law/295524_a_296853]
-
3 p/st 9204 Acordeoane și instrumente similare; muzicuțe: 9204 10 00 - Acordeoane și instrumente similare 15 7,5 p/st 9204 20 00 - Muzicuțe 15 7,5 p/st 9205 Alte instrumente muzicale de suflat (de exemplu: clarinete, trompete, cimpoaie): 9205 10 00 - Instrumente de suflat din alamă 18 4,9 p/st 9205 90 - Altele: 9205 90 10 - - Clarinete 18 4,9 p/st 9205 90 90 - - Altele 18 4,9 - 9206 00 Instrumente muzicale de percuție (de exemplu
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
decât cele electronice, acționate cu arcuș, mandoline, ghitare, lăute înrudite, banjo, chitare havaiene, citere, balalaici, harpe, harpe eoliene, țambale 9209.92 S 36.30.18.95 Componente și accesorii de instrumente de suflat din alamă, instrumente de suflat din lemn, cimpoaie, fluiere bretone și oboi 9209.99.30 S 36.30.18.97 Alte componente și accesorii de instrumente muzicale n.c.a. 9209.99.7 S 36.30.92.00 Servicii de reparații și întreținere pentru instrumentele muzicale S NACE
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
printr-o perioadă de revigorare, începând din anii '70, și este intens popularizată în momentul de față. Pe lângă instrumente caracteristice, în general diverse tipuri de fluiere, au fost adăugate și alte instrumente des întâlnite în folclorul celtic ca harpa și cimpoiul. De asemenea, sunt întâlnite și vioara și clarinetul, instrumente venite prin filiera franceză. O tradiție populară se numește "Fest Noz" (festivalul nopții) și este un obicei reînviat începând cu anii '50. De asemenea, festivalele de muzică celtică sunt foarte populare
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
de dreapta și salută Declarația comună FPCD - PFD din 16 aprilie. Sfatul împuternicește Executivul FPCD să continue consultările în acest sens, cu celelalte formațiuni de dreapta. 19 iunie - În cadrul unei reuniuni a partidelor de orientare democratică, moderată de academicianul Mihai Cimpoi, este lansată Declarația de constituire a Convenției Democrate din Moldova (CDM), semnată, în aceeași zi de Iurie Roșca, Președinte FPCD, și Mircea Snegur, Președinte PRCM. 29 iunie - Sfatul FPCD aprobă Declarația de constituire a Convenției Democrate din Moldova și se
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]
-
atât pe sunete foarte distorsionate de chitară electrică, cât și pe folosirea tobelor live (cu Alan Wilder, care debutase ca baterist de studio la piesa "Clean" de pe Violator) și a sintetizatoarelor. La soundul general s-au adăugat instrumente cu coarde, cimpoaie și un cor feminin. Albumul a debutat direct pe locul 1 în Anglia și USA, imediat după lansarea piesei cu influențe blues și grunge "I Feel You". A urmat turneul mondial de 14 luni "Devotional", apoi un concert video cu
Depeche Mode () [Corola-website/Science/299105_a_300434]
-
forurilor internaționale. Încercările lui Vasile Stați de a denigra limba română literară au rămas în van, întrucat „limba moldoveneasca” este o altă denumire neoficială a limbii române, lucru consfințit mai târziu și de organele de stat din Republică Moldova. Mihai Cimpoi: Așa-numitul "Dicționar moldovenesc-românesc" al lui Vasile Stați, renumit criminal al culturii noastre, plastograf și plagiator de cea mai josnica speță, este o monstruozitate care nu ar merita nici o atenție dacă nu ar reprezenta o mentalitate ce ține de moldovenismul
Vasile Stati () [Corola-website/Science/299820_a_301149]
-
sa poetul și preotul Antonie Luțcan i-a dedicat un emoționant poem. Opera: Referințe: Pillat Ion, în vol. [[Poeți basarabeni]], Buc., [[1936]]; Luțcan Vasile, , în rev. [[Viața Basarabiei]], nr. 3-4, Ch., [[1937]]; Haneș P.V., în vol. [[Scriitori basarabeni]], Buc., 1942; Cimpoi Mihai, [[O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia]], Ch., [[1997]]; Matei Claudia, [[Poezia lui Tudose Roman]], in rev. [[Philologia]], nr.2, Ch., 2011 [[Categorie:Poeți români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Români basarabeni]] [[Categorie:Nașteri în 1887]] [[Categorie
Tudose Roman () [Corola-website/Science/307657_a_308986]
-
pe o pasăre Phőnix, ca pe o arenă pe care Viața se logodește cu Moartea, într-un limbaj descătușat, beneficiind de prozaisme. Poetul stăruie într-un spațiu unde se uită de viață, dar nu se știe încă de neființă. - Mihai Cimpoi Filigrane încântătoare sunt anotimpurile lui Leo Bordeianu (acuarelă, toamna), inscripții concise precum cea intitulată stare în spiritul unui Bacovia postmodern la care dicțiunea în contratimp atinge virtuozitatea. - Constantin Ciopraga Nu ideea abisului îl interesează pe poet, nici imaginea sclipitoare confecționată
Leo Bordeianu () [Corola-website/Science/307770_a_309099]
-
și Literatură al Academiei de Științe a Republicii Moldova și activează în calitate de colaborator. În anul 1977, este consemnată apariția primei plachete de versuri a lui Ion Hadârcă, "Zilele" (în colecția "Debut", sub numărul 19/1979), în prefața căreia criticul literar Mihai Cimpoi remarca: Nu poetul alege temele, ci temele îl aleg pe poet, după cum nu poetul are de căutat dimensiunea temporală, cărei este predestinat, ci Prezentul l-a încadrat organic în sine"". Pentru acest volum, i-a fost decernat Premiul "Boris Glăvan
Ion Hadârcă () [Corola-website/Science/307966_a_309295]
-
Catherine, Tony Coe, Pepper Adams), melodii (pentru Nana Mouskouri, Mărie Laforêt, Richard Sanderson, Diane Dufresne, Herbert Léonard, Mireille Mathieu, Nicole Croisille, Lara Fabian, Guy Marchand etc.), lucrări de inspirație folclorica (pentru Gheorghe Zamfir, Stanciu Simion „Syrinx”-nai, Liam O’Flynn- cimpoi, Române- chitară) precum și formele clasice („Concertul Berlinului pentru vioară și orchestră”, „Concertul pentru eufoniu și orchestră”, „Concertul iberic pentru trompeta și orchestră”, „Scurtmetraje pentru cvintete de alămuri”) și în 2006, a dirijat, în premieră mondială, creația „Divertisment pentru narator și
Vladimir Cosma () [Corola-website/Science/308411_a_309740]
-
Uniunea Social-Liberală "Forța Moldovei" (USLFM) și Partidul Național Țărănesc Creștin-Democrat (PNȚCD), au fuzionat la 24 martie 2002, creând Partidul Liberal. Din conducerea noului partid au făcut parte: Mircea Snegur - ca președinte de onoare, Valeriu Muravschi, Vlad Ciobanu, Mircea Rusu, Mihai Cimpoi și mai mult de 30 de deputați care în 1991 au votat Declarația de Independență a Republicii Moldova. Președinte al Partidului Liberal a fost ales la 27 octombrie 2002. La 19 iulie 2003 prin fuziunea Alianței Social-Democrate din Moldova, Partidului Liberal
Mircea Snegur () [Corola-website/Science/302112_a_303441]
-
Instrumentele sunt și la indieni foarte variate, iar prețuirea de care se bucură artă sunetelor a generat un anumit tip de profesionalism atât în ce priveste cantul vocal, cât și cel instrumental. Se menționează "harpa, flautul" în mai multe variante ,"cimpoiul", diferite tipuri de "gonguri, darabane, castagnete" etc. Cu elemente care se întrepătrund, dar și altele specifice unei anumite culturi, s-a dezvoltat artă muzicală la popoarele "asiro-babiloniene", la "evrei" sau la "egiptenii lumii antice". Muzică aparținând fastului de cult la
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
ajunge pe aceste meleaguri unice, binecuvântate de zei, un adevărat Parnas al muzelor... SPRE FANTASTICA SCOȚIE Părăsim castelele și universitățile engleze pentru marea aventură scoțiană, cu cețuri, fantome, monștri subacvatici, nisipuri mișcătoare, vânturi reci, ziduri bătrâne, tradiții unice, kilturi și cimpoaie. Continuăm drumul spre Liverpool prin Birmingham, centru industrial din secolul al XVIII-lea, produs al revoluției industriale, cu puternice rădăcini muncitorești și patimi fotbalistice, cu un important Muzeu de Artă (Museum and Art Gallery) ce adăpostește colecția pictorilor prerafaeliți. Autocarul
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
în lista celor mai vizionate apariții de televiziune a tuturor timpurilor. Părăsim orașul, mergând spre nord în Scoția cu peisaje sălbatice, turnuri și ziduri ruinate, cu biserici, castele și fantome, pe care locuitorii le păstrează cu sfințenie, cu kilturi și cimpoaie, paradisul gurmanzilor și jucătorilor de golf, a degustătorilor de whisky. Scoția este delimitată de trei regiuni: Ținutul de Sus, Ținuturile Joase, Ținuturile Înalte, cu munți care-și ascund piscurile în ceață. Scoțienii își păstrează identitatea chiar dacă s-au unit cu
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
apărare, structura actuală datând din secolul al XVI-lea, cu unele consolidări din secolul al XVIII-lea, ceea ce a permis rezistența în fața numeroaselor atacuri. Surpriza serii o reprezintă parada militară, cu tradiționalele costume scoțiene, în ritmuri infernale de tobe și cimpoaie atât de specifice locului. Curtea castelului s-a umplut de turiști, dar și localnici doritori să asiste la celebrul Festival Tattoo, un nou prilej de a-și exprima mândria națională. După ce am ieșit din castel, am mai hoinărit pe străzile
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
veselie, speranță. Edin-burgh-ul este gazda numeroaselor festivaluri naționale și interna-ționale de jazz, teatru, film, muzică simfonică, folk, operă, târguri de carte etc. În curtea castelului se desfășoară Tattoo, impresionantă paradă militară cu tradiționale costume scoțiene, în ritmurile de tobe și cimpoaie specifice locului. Este de-a dreptul fascinantă măreția și siguranța cu care pășesc scoțienii, veselia pe care o răspândesc la un pahar de whisky, îndărătnicia cu care își apără tradiția. Sălile de concerte, de teatru, de cinema, discotecile sunt pline
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Cultivă cu succes interviul, cronica literară, eseul, semnând numeroase materiale (inclusiv prefețe și postfețe) consacrate unor personalități marcante ale spiritualității naționale (M. Eminescu, N. Iorga, M. Sadoveanu, Mircea Vulcănescu, Marin Preda, N. Stănescu, A. Busuioc, Ion Druță, Igor Crețu, M. Cimpoi; lingviștii Sextil Pușcariu, E. Coseriu, Mioara Avram, S. Berejan; oamenii de artă C. Brâncuși, Maria Tănase, Maria Cebotari, G. Enescu, Eugen Doga ș.a.) și ale celei universale (Dostoievski, K.-M. Ciurlionis, Lilli Promet, K. Paustovski, A. Camus, Ivo Andric, G.
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
meritelor generației în vârstă, a celor realizate de ea în trecut, faptul că noua Moldovă își făurește drumul său bazându-se și pe înfăptuirile noastre”". Decorarea sa a provocat protestul Consiliului Uniunii Scriitorilor din Moldova, iar patru scriitori moldoveni (Mihai Cimpoi, Vasile Vasilache, Vladimir Beșleagă și Ion Hadârcă) au renunțat la "Ordinul Republicii" în semn de protest . Ivan Bodiul a decedat la 27 ianuarie 2013, în vârstă de 95 de ani, la Moscova, unde se stabilise din 1985.
Ivan Bodiul () [Corola-website/Science/311961_a_313290]
-
lumină spre întuneric; numai în acest chip istovitor, trăind / cunoscând profund marea vieții, se naște veritabila poezie, pura poezie, asemenea transparentelor meduze ivindu-se dintr-o foșnire mătăsoasă a clorurii de sodiu. În "Timbru", se continuă "ars poetica parnasiano-hermetică barbiană;" "cimpoiul" și "fluierul" (metonimie / sinecdocă: "Poet / Poezie") sunt instrumentele specifice rapsozilor pelasgo-daco-thraci / valahi (dacoromâni-arhaici), întregului neam al orfeicilor; "misia Poetului / Poeziei" este de a cânta «durerea divizată», durerea lumii întregi din fiecare "ens / ins" al ei; dar nu numai omul este
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
Marcel Ștefăneț, care mânuiește cu măiestrie vioară și violă, poiectul reunește o echipă complexă de instrumentiști cu experiență: Codruț Farcaș, Geta Ciuiu, Anișoara Dabija, Natalia Proca (soliști); Andrii Ciorda și Igor Cuciuc (strigături); Cezar Cazanoi (flaut, fluier, caval); Valentin Boghean (cimpoi, fluier, caval); Radu Daud (clarinet, saxofon-sopran); Adam Stingă (trompeta); Valeriu Cașcaval (țambal); Igor Iachimciuc (chitară); Mihai Socodei (baș); Sergiu Diaconu (cobza); Leonid Koida (percuție); Petru Moiseev și Tudor Stânga (tobe).
Transbalkanica () [Corola-website/Science/309289_a_310618]
-
sărbători creștine.. Față de această descriere, în general diferă numele grupului de colindători, numele conducătorilor acestuia, precum și ordinea celor colindați. Colindele sunt interpretate prin cântarea în grup, la unison, ori în două grupe, antifonic. Uneori, ceata se acompaniază cu instrumente (fluier, cimpoi sau dobă mică). Ritualurile care implică ființe animaliere („Capra”, „Ursul”) se caracterizează prin existența anumitor roluri: animalul (un flăcău costumat, care face zgomote caracteristice: clămpănit/mormăit și dansează), și un „moș” sau doi. O antologie sonoră de colinde a fost
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
împreună cu tovărășii de drum. Acesta se așază la foc și povestește despre drumurile sale din Germania. Un orb, vrând să ajungă la Iași, la sf. Paraschiva, poposește la un Hanul Ancuței unde este invitat de comisul Ioniță să cânte din cimpoi. Primul cântec pe care acesta îl cântă este foarte trist și spune că ciobănii care l-au învățat acest cântec "l-au și legat cu blastam să nu-l uite niciodată și, de câte ori a sună din cimpoi, să-l zică
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
să cânte din cimpoi. Primul cântec pe care acesta îl cântă este foarte trist și spune că ciobănii care l-au învățat acest cântec "l-au și legat cu blastam să nu-l uite niciodată și, de câte ori a sună din cimpoi, să-l zică mai întâi pe acestă". Le povestește apoi despre peregrinările lui prin lume în tovărășia unor cerșetori și despre dorința lui de a se întoarce pe meleagurile natale după mulți ani. Nemaigăsind pe nimeni dintre neamurile și cunoscuții
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
mai trist poet din Europa” și pe care îl cunoaștem și ca poet al confesiunii sincere, dure, sentențioase, chiar teribiliste, „goliardice”, [...], iese din cochilia tristeții lui existențiale în strada unde se solidarizează cu mișcările ce vor să instaureze adevărul." (Mihai Cimpoi).
Eugen Cioclea () [Corola-website/Science/304815_a_306144]