3,731 matches
-
națională și alte afaceri criminale; (g) luând în considerație că în actuala situație internă și internațională România nu mai are nimic de pierdut și că trebuie să iasă în stradă pentru a impune democratic o noua conducere care să fie cinstită și să țină la această națiune și la demnitatea ei de țară liberă și suverană; (h) atenționând asupra faptului ca România a suferit mai multe pagube și a pierdut mai mult sub N.A.T.O. și U.E. decât sub ocupația turcă
COMUNICAT NR.19 DIN 23 AUGUST 2012 de GEO STROE în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355261_a_356590]
-
constatând că pe mapamond există state, ca de exemplu China - miracolul lumii, care realmente au ajutat sincer România în momente cum au fost 1968 și 1989, când era în joc însăși independența și suveranitatea noastră, precum și alte state emergente care cinstesc demnitatea noastră națională; (j) dând glas voinței de independență și eliberare națională de sub controlul de tip colonial al U.E. (care pare mai degrabă un fel de uniune sovietică occidentală) și S.U.A., precum și a unor evrei mafioți și lacomi care râvnesc
COMUNICAT NR.19 DIN 23 AUGUST 2012 de GEO STROE în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355261_a_356590]
-
sânge, credință și cultură a românilor de pretitutindeni, prin propusa, încă din anul 2007 a SĂRBĂTORII NAȚIONALE A LIMBII ROMÂNE! Da, încă din anul 2007, luând pildă de la frații noștri basarabeni care au o asemenea mare sărbătoare (și și-o cinstesc an de an în ciuda unor opresiuni bolșevice exercitate mult mai direct, mult mai brutal și chiar dușmănos față de românism, blestem care la noi nu are cum se manifesta decât atunci când un președinte demis se bucură de sprijinul dușmanilor din afară
ZIUA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE SAU ELIBERAREA MINŢII PARLAMENTARILOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355311_a_356640]
-
a crea ecou în toată românimea. Primari patrioți și Consilii locale au organizat propriile lor manifestări în orașe și comune, în școli sătești cu învățători care n-au uitat trăirea simțirii românești a înaintașilor întrunind ca pe vremuri clasele și cinstind sărbătoarea în careul școlii, în cântec și joc, spre bucuria părinților și, mai ales a bunicilor care-și aminteau ce trăire patriotică existase cândva între pereții modești unde înflorea educația fiilor de țărani. A fost un început plin de entuziasm
ZIUA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE SAU ELIBERAREA MINŢII PARLAMENTARILOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355311_a_356640]
-
care au ocupat timpul parlamentarilor au făcut legislatura respectivă să se încheie în anul 2009 fără ca Legea să ajungă la promulgare, cu toate că, în acel an, și mai multe localități, și mai multe organizații ale românilor din țară și străinătate au cinstit sărbătoarea pe plan local. În anul 2010, de asemenea, propusa Sărbătoare Națională a Limbii Române a fost însușită și onorată de tot mai multe comunități românești, în tot mai multe localități, în publicații, în instituții de cultură, în așa fel
ZIUA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE SAU ELIBERAREA MINŢII PARLAMENTARILOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355311_a_356640]
-
Unica sărbătoare care i-ar reprezenta pe toți românii, din toate țările colțurile lumii, nu pe criteriul dacă sunt înscriși sau nu sunt înscriși în listele electorale, ci prin limba, tradițiile și cultura păstrate-n bătaia inimii. Tot mai numeroși, cinstim această sărbătoare aducându-i din plin prinosul. Dar umbra mâhnirii nu este suficientă ca să ne ascundă neliniștea privind dreptul nostru la afirmare, câtă vreme Europa, cultivând cu precădere interesele magnaților ei, cochetează cu o asemenea categorie de vânzători de țară
ZIUA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE SAU ELIBERAREA MINŢII PARLAMENTARILOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355311_a_356640]
-
Despre Părintele Profesor Dumitru Stăniloae - Teologul (1903-1993) și relația sa cu Preacuviosul Părinte Arsenie Boca Ieromonahul (1910 - 1989)... Iată că de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinței creștine, suntem capabili să ne cinstim și să ne omagiem eroii istoriei sau martirii credinței precum și personalitățile marcante, universale și naționale, care au amprentat istoria, veacurile și locurile cu activitatea, cu viața și cu învățăturile ori scrierile lor mult folositoare!... Anul acesta - 2012 prăznuim împlinirea a
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
meu” sau „părintele tău”, ori „părintele spiritual al unui grup de teologi entuziaști”, ar fi o adevărată nedreptate. El este pentru totdeauna „părintele nostru” - „Părintele Bisericii Universale”. Cu alte cuvinte, așadar, nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, sunt convins de faptul că ce este nobil
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
prostii din patericuri, povești, așa ceva nu se poate face”. Dar să spunem: „Eu nu pot face, dar fericiți cei care au făcut. Rugați-vă pentru mine, sfinților Macarie, Arsenie, care puteați să stați în stările astea. Eu nu pot”. Dar cinstește pe Sfinții lui Dumnezeu. Nu da cu piciorul, așa încât ajungi pe la facultate și sunt profesori care spun că patericurile astea-s invenții. „Cum nu poate face așa? Ce-s cu proștii ăia că or stat în Lavra la Pecerska și
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
și pustniciile celor vechi, care trăind într-un oarecare confort bisericesc erau păziți de episcopii care făceau sinoade în care luau niște hotărâri bune, în care erau atâția sfinți adunați la o grămadă în toate pustiile, pe care noi îi cinstim acuma. Și îi cinstim: cei 20.000 de mucenici. Mă gândesc acum să vină o prigoană, de unde scoatem noi 20.000 de mii de mucenici? Vă dați seama ce vremuri. Nu zic că erau mai bune, dar se vede că
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
care trăind într-un oarecare confort bisericesc erau păziți de episcopii care făceau sinoade în care luau niște hotărâri bune, în care erau atâția sfinți adunați la o grămadă în toate pustiile, pe care noi îi cinstim acuma. Și îi cinstim: cei 20.000 de mucenici. Mă gândesc acum să vină o prigoană, de unde scoatem noi 20.000 de mii de mucenici? Vă dați seama ce vremuri. Nu zic că erau mai bune, dar se vede că era altă atmosferă. Nu
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
mulți sfinți poate și-ar fi dorit-o și de aceea socotesc că trăim un timp care nu este lipsit de sfinți. Avem mulți sfinți pe care nu-i cunoaștem, tocmai pentru că trăim în vremea în care sfinții nu sunt cinstiți, pentru că dacă Sfântul Simeon Noul Teologul și l-a cinstit deodată, încă nu murise bine părintele lui duhovnicesc, Simeon a și început să-i facă slujba. Noi astăzi avem mulți sfinți printre noi și moaștele de acuma le știm, și
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
aceea socotesc că trăim un timp care nu este lipsit de sfinți. Avem mulți sfinți pe care nu-i cunoaștem, tocmai pentru că trăim în vremea în care sfinții nu sunt cinstiți, pentru că dacă Sfântul Simeon Noul Teologul și l-a cinstit deodată, încă nu murise bine părintele lui duhovnicesc, Simeon a și început să-i facă slujba. Noi astăzi avem mulți sfinți printre noi și moaștele de acuma le știm, și totuși nu cinstim și spunem: „Numai nu sfinți la noi
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
Sfântul Simeon Noul Teologul și l-a cinstit deodată, încă nu murise bine părintele lui duhovnicesc, Simeon a și început să-i facă slujba. Noi astăzi avem mulți sfinți printre noi și moaștele de acuma le știm, și totuși nu cinstim și spunem: „Numai nu sfinți la noi astăzi, noi suntem cei mai mari sfinți. Cutare, cutare și cutare. Noi vă arătăm etalonul sfințeniei... domn profesor și așa mai departe”. Așa că este un timp în care trebuie mare nevoință în care
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
vom găsi. Pentru că a fost iubit și a iubit pe Iisus Hristos. Și pe Ioan Gură de Aur pentru Liturghie și pentru că este în același duh și de același legământ și prietenie cu Pavel, pentru că-i avem și împreună îi cinstesc pentru Liturghie și pentru dragoste, și pentru pogorământul și înțelepciunea cu care au lucrat cu păcătoșii, care reieșea din dragostea pe care-o aveau și dragostea era de la Iisus Hristos, care a venit să ne mântuiască pe noi, pentru jertfa
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
Alexie, Andrei cel Nebun, toți sfinții ăștia, Moise Arapul, toți sfinții ăștia mari, am o mulțime, mai ales din cei care de multe ori, stau și mă gândesc, lumea îi lasă la o parte, pentru că pe Sfântul Ioan puțini îl cinstesc, deși merg la Liturghia lui. Tocmai pentru că ne-am ferit de Liturghie îl pomenim dar nu știm cine a fost și ce-a făcut. Sfântul Apostol Pavel, da Sfinții Apostoli Petru și Pavel îi prăsnuim vara și atunci mergem la
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
greși, dimpotrivă bine va face și dacă va lua cuvântul lui ca din gura lui Dumnezeu. De aceea o zic cu toată dragostea și că asta mi-i părintele unul dintre sfinții care trăiesc astăzi și pe care eu îl cinstesc și mulțumesc lui Dumnezeu de binecuvântarea de a mi-l fi dat în cale și cel mai mare dintre toate darurile care mi le-o dat Dumnezeu este că mi l-a dat pe părintele Selafiil care să mă binecuvinteze
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
lăsat Botezul fără duhovnic și duhovnicii fără botez. De aceea asta zic și mulțumesc lui Dumnezeu. Și alții am văzut, am știut, dar lumea se smintește să audă de sfinți printre noi. Dar mai sunt alții pe care eu îi cinstesc, dar despre care încă, poate nu pot spune. - Preacuvioase Părinte Savatie, acum, la finalul dialogului nostru, pentru care vă mulțumesc in mod deosebit, dorindu-vă să aveți în continuare perte de mult spor și de multe împliniri duhovnicești, aș vrea
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
când ieși, prostuțule! a continuat ea repede ca să nu‑l sperie. Nu se speria el numai dintr‑atâta. Trecuse prin multe necazuri. Viața l‑a învățat să reziste, să nu dea înapoi, să nu‑și piardă speranța și să fie cinstit oriunde s‑ar afla și în orice împrejurare. Cinstea era, din punctul său de vedere, cel mai bun avocat. A privit‑o pe fată senin, în ochi, înainte de a ieși. Ar fi vrut să‑i mai spună că trec repede
CHEMAREA DESTINULUI (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356879_a_358208]
-
mai scoată un ban, asta e relitatea, nu cifrele creșterii zero, și Vascodagama, din dreapta lui Grigore, o strîngea pe Afrodita de mînă, ca să n-o sperie, și striga, vesel-prefăcut-indignat: luați, bă, de mîncați, să se bucure oamenii ăștia că le cinstim bucatele și nu le mai duceți grija umflaților! Mancuse se întorsese spre mine și mă stîrnea la vorbă: Bă, voi, ăștia, scriitorii, ce pandișpanu' lu' Grigore Țăranu nu luați și voi atitudine?! Uite, domnule, la Caragiale ... le-a zis-o
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
fața locului, a fost faptul că amintirea lui era mai vie ca oricând, deși trecuseră peste 10 ani de la dispariția lui fizică (7 mai 2001), și că toți cei care l-au iubit și respectat, îi perpetuează amintirea și-i cinstesc memoria, fiind într-un fel mândri că localitatea lor pescărească de la malul Dunării a dat lumii un artist viguros, sensibil și talentat care le-a dus faima peste mări și țări. Pe un perete era prins tricoul lui de lucru
PORŢI SPRE ETERNITATE. COMEMORAREA ARTISTULUI PLASTIC IONUŢ-CĂTĂLIN FLOREA ÎN LOCALITATEA NATALĂ I.C.BRĂTIANU (ARTICOL DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 201 [Corola-blog/BlogPost/356908_a_358237]
-
a fost învăluit într-o lumină de toamnă blândă și într-o atmosferă de pietate și dragoste negrăite. Duhul Sfânt lucrează prin oameni de suflet care știu ce înseamnă o pomenire. Și Marcela Mărgărit este o astfel de persoană care cinstește memoria celor plecați dintre noi. Am admirat „Portretul toamnei” - văzut prin ochii lui Ionuț-Cătălin Florea, într-o paletă coloristică vie dar blândă, așa cum e cu adevărat acest anotimp îmbelșugat. Sensibilitatea artistului și-a pus amprenta în tablourile sale florale sau
PORŢI SPRE ETERNITATE. COMEMORAREA ARTISTULUI PLASTIC IONUŢ-CĂTĂLIN FLOREA ÎN LOCALITATEA NATALĂ I.C.BRĂTIANU (ARTICOL DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 201 [Corola-blog/BlogPost/356908_a_358237]
-
De recompense pe ales Și tot strecoară un eres Frământăturii de făină Ci pentru călcători: osândă Mustrări, pedepse la tot pasul Aicea li se-nmoaie glasul Și stau cu ochii-nchiși la pândă Garvriil trimis de Dumnezeu Pe Maica Domnului cinstește: Cu ce atunci vă osebește Purtarea voastră de-un ateu?! Ar scoate-un demon printr-o slugă Din Cartea Sfântă ce nu-i place Dar fuge când a prins să toace La mănăstire pentru rugă! Căci mântuirea e-n biserici
MAI MULTĂ ZARVĂ DECÂT ZESTRE de ION UNTARU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356954_a_358283]
-
multe. Oi avea tu timp pe urmă de toate. După ce ai munca ta cinstită și banii tăi. Să nu te lăcomești la nimic. Lăcomia te distruge. Și să nu-l mânii pe Dumnezeu, orice greutăți ai întâmpina vreodată. Să fii cinstit... - Nu fac eu prostii, știi matale că eu... - Știu ce am crescut și cred în tine. Să nu mă faci de râs. Neam de neamul meu nu a cunoscut rușine de vreun fel. Am fost săraci, știi bine. Dar cinstiți
ISPITA (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356493_a_357822]
-
ce-aduce lumină. Aur, smirna și tămâie Domnului în dar să-i fie Și duc vestea mai departe Din cetate în cetate Noi v-aducem bucuria Cum că s-a născut Mesia, Vestea bună de-o găsiți Rugăm gazde ne cinstiți. Referință Bibliografica: Cinstiți gazde vestea bună... / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 292, Anul I, 19 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamâș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CINSTIŢI GAZDE VESTEA BUNA... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356580_a_357909]