3,274 matches
-
rasă populară ca capacități lucrative și câine de expoziții și concursuri. Totuși, aceștia nu au avut un club al lor și nici nu le-a fost oferită o descriere standard. Cu simplitate, rasa a fost menținută de către fermieri și de către ciobanii care aveau nevoie de un paznic de încredere și de un câine care să lucreze. După cel de-al Doilea Război Mondial, G.O. Willison a fost cel care a început să pregătească rasa Bearded Collie pentru spectacole și pentru
Bearded Collie () [Corola-website/Science/334170_a_335499]
-
magnetice a mineralului sunt cunoscute deja în seccolul XI î.e.n.. Prima menționare a mineralului ca "magnetis" în Europa o face filozoful și naturalistul grec "Theophrastos din Eresos" (390-371 î.e.n.) ulterior este amintit de Plinius ca "magnes" mineral găsit de un cioban pe muntele Ida (azi pe teritoriul Turciei) piatră care rămâne lipită de vârful metalic al toiagului ciobanului. Plinius clasifică aceste pietre magnetice ca feminine sau masculine după felul cum se atrag sau resping între ele. Mineral cu aspect asemănător având
Magnetit () [Corola-website/Science/306205_a_307534]
-
Europa o face filozoful și naturalistul grec "Theophrastos din Eresos" (390-371 î.e.n.) ulterior este amintit de Plinius ca "magnes" mineral găsit de un cioban pe muntele Ida (azi pe teritoriul Turciei) piatră care rămâne lipită de vârful metalic al toiagului ciobanului. Plinius clasifică aceste pietre magnetice ca feminine sau masculine după felul cum se atrag sau resping între ele. Mineral cu aspect asemănător având însă culoarea albă, neavând proprietăți magnetice va fi numit [[carbonat de magneziu|Magnezit MgCO. Probabil de aici
Magnetit () [Corola-website/Science/306205_a_307534]
-
Literatura clasică abundă cu legende despre aventurile amoroase cu zei și bărbați și povești despre copiii rezultați din aceste idile. Poveștile despre Naiade pot lua forma unora cu scop moralizator, cu sfârșituri nefericite. Naiada Nomia s-a îndrăgostit de un cioban chipeș, pe nume Daphnis. El i-a răsplătit dragostea cu neloialitate, iar ea i-a răsplătit trădarea prin orbirea lui. Naiadele unui izvor din Bithynia s-au amorezat de Hylas (însoțitorul lui Heracles) și l-au atras în apele lor
Naiade () [Corola-website/Science/300165_a_301494]
-
din nordul Dunării. ("mavrovlahi" sau morlaci reprezintă un alt grup românesc balcanic, migrat spre coasta Dalmației. Resturi de populație "morlacă" "sunt" astăzi practic complet asimilate în populația croată.) O parte din turci și din albanezi îi numesc pe aromâni "čoban" („ciobani”) din cauza ocupației principale tradiționale a acestora. Limba maternă a aromânilor este limba aromână. După unii lingviști, limba aromână este o limbă aparte din grupul limbilor romanice, subgrupul limbilor romanice de est, alături de limbile română, meglenoromână și istroromână. Alți lingviști o
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
600 mm anual. Orașul Băicoi are încălzire bazată pe gaze naturale, este electrificat în întregime, iar rețeaua de apă și canalizare acoperă mai mult de 70% din suprafața sa. Numele localității se pare că derivă din "Bai" (de la "Baiu", un cioban coborât din Munții Baiului, aflați puțin mai la nord de Băicoi - probabil primul locuitor al satului) și "köy" (care în cumană și turcă înseamnă sat). Toponimul "Băicoi" poate avea deci semnificația „satul lui Baiu”. Baiu (ulterior Baicu) a fost familia
Băicoi () [Corola-website/Science/297014_a_298343]
-
creat special pentru a desemna definiendumul și nu depinde de relațiile anterioare de sinonimie. „[S]inonimia a două forme lingvistice constă simplu în intersubstituibilitatea lor în toate contextele fără schimbarea valorii de adevăr.” Contraexemple: "„Celibatar” are nouă litere." sau "Traista ciobanului nu este o traistă." Dar putem să ne referim doar la cuvânt în cazul sinonimiei cognitive, „în conformitate cu care orice enunț analitic se poate transforma într-un adevăr logic prin substituirea sinonimilor.” Dar celibatar și om necăsătorit sunt cognitiv sinonime ddacă
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
de război. El a închis porțile Constantinopolului și i-a aruncat în temniță pe toți turcii aflați înăuntru. Acțiune inutilă: după trei zile, i-a eliberat. Cronicarul turc Tursun bei spune o poveste oarecum similară, despre o încăierare între niște ciobani și un grup de oșteni turci. Cei din oraș au crezut că începuse războiul și au zăvorât porțile. Câțiva dintre comandanții sultanului, care merseseră într-o plimbare, s-au pomenit reținuți. Împăratul a constatat că fuseseră bine tratați și i-
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
de zeci de ori balada, fără să găsesc pretextul central al lucrării, până ce mi-a atras atenția (versul) «Că l-apus de soare...». Și așa am ajuns să mă decid asupra imaginii fântânii. Nimeni n-a băgat de seamă că ciobanii mei se află pemanent pe un fond negru, iar numai păstorul cu mioara este făcut alb pe alb; el rămâne de aceeași puritate și după apusul soarelui, aureolat de lumina lui interioară. (...) Și astfel păstorul meu a devenit personaj solar
Motivul mioritic reflectat în opere artistice culte () [Corola-website/Science/314223_a_315552]
-
apocaliptică. Printre puținii supraviețiutori ai cataclismului se află și doi păstori. Aceștia, spre a-și fortifica speranța și credința că “omenirea își poate relua firul vieții din capătul uitat al civilizației”, se îmbărbătează cântându-și unul altuia “cântece bătrânești”. Primul cioban - din străvechea Indie - reproduce “ două hime vedice”, iar al doilea - din legendara Dacie - “tragănă melodios Miorița”. Iar forța semnificației e totală: lumea nu se sfârșește cu Miorița, ci lumea o poate lua de la început cu ajutorul ei. Este, printre altele, o
Motivul mioritic reflectat în opere artistice culte () [Corola-website/Science/314223_a_315552]
-
animalele seara și dimineața, iar apoi coborau în sat. În lunile iunie - iulie, cca. 3 - 6 săptămâni, atât turmele de oi cât și vacile, boii, caii, erau urcate pe muntele Dealul Mare, sub vârful Tulișa, deasupra localității Uricani. Acolo rămâneau ciobani la „stâne" și împreună cu unii membri ai familiilor proprietare ale animalelor. Ciobanii plătiți sau proprietarii, care făceau de serviciu cu rândul, păzeau oile care se adunau în 3-4 „strungi" (turme) între 100-200 de capete. Proprietarii de oi participau la operațiile
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
iulie, cca. 3 - 6 săptămâni, atât turmele de oi cât și vacile, boii, caii, erau urcate pe muntele Dealul Mare, sub vârful Tulișa, deasupra localității Uricani. Acolo rămâneau ciobani la „stâne" și împreună cu unii membri ai familiilor proprietare ale animalelor. Ciobanii plătiți sau proprietarii, care făceau de serviciu cu rândul, păzeau oile care se adunau în 3-4 „strungi" (turme) între 100-200 de capete. Proprietarii de oi participau la operațiile de adunat a laptelui și la prepararea („facerii") brânzei telemea, oile fiind
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
rezultatul obținut a fost un melanj între duritatea realistă a lui Băncilă și idilicul reprezentării lui Nicolae Grigorescu. Majoritatea picturilor care fac obiectul tematicii țărănești, înfățișează felurite aspecte ale muncii pe ogoare. A pictat sute de pânze în care apar ciobani cu oile prin luminișurile pădurilor sau pe câmp, țărani secerând și culegând recolta, țărani care ară și seamănă țarina, țărani cu căruțe cărând lemne și vreascuri din pădure. Apar deasemenea femei care spală rufe, care torc fuioare, femei care aduc
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
de țigănci făcute tot în acea perioadă. Octav Băncilă își făcea vacanțele la Broșteni în casa sorei lui, Elena, căsătorită cu pedagogul Ion Teodorescu. La Broșteni, pe valea Bistriței, a pictat o mulțime de pânze cu peisaje cu oameni muncind, ciobani și ciobănițe de pe muntele Grințieșu și de pe dealurile Broștenilor, plutași pe Bistrița, peisaje cu priveliști din muntele Pleșele Holdei, Grințieșu sau Căboile. A pictat și hore de prin satele de la poalele Ceahlăului (1937). Dintre lucrările pe care le-a făcut
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
și a răscoalelor țărănimii din România s-au suprapus ca o mănușă pe idealurile sale de viață și implicit în pictură. Majoritatea picturilor lui Băncilă înfățișează felurite aspecte ale muncii pe ogoare. A pictat sute de pânze în care apar ciobani cu oile prin luminișurile pădurilor sau pe câmp, țărani secerând și culegând recolta, țărani care ară și seamănă țarina, țărani cu căruțe cărând lemne și vreascuri din pădure. Apar deasemenea femei care spală rufe, care torc fuioare, femei care aduc
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
locuri se afla o pădure nesfârșită de fag. Doar două trei poiene, pe de o parte și pe alta a văii, făceau loc soarelui să străpungă această întunecime sălbatică. În aceste poiene, fugiți de lume, se adăpostiseră de mult doi ciobani, cu nume luate din pădure. Lupu, pe o parte a văii, unde astăzi este așezat un sătuc, numit ca și pârâiașul ce-l străbate, Larga, și Ursu, pe cealaltă parte, ce se înfundă între Coasta Teleki și Curmătura Runcului. Acești
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]
-
cu nume luate din pădure. Lupu, pe o parte a văii, unde astăzi este așezat un sătuc, numit ca și pârâiașul ce-l străbate, Larga, și Ursu, pe cealaltă parte, ce se înfundă între Coasta Teleki și Curmătura Runcului. Acești ciobani erau tulburați de oamenii din lume doar de două ori pe an: toamna când venea alaiul domnesc la vânătoare și primăvara când veneau doi-trei călugări să le sfințească stâna. Domnii de la Gurghiu invitau în aceste locuri unice, vânători vestiți, de la
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]
-
districtului bistrițean au fost recolonizați în jurul Rodnei, în schimbul populației germane și maghiare, care locuia aici. În următorii ani a avut loc o nouă colonizare de populație română la Aldorf. Acești noi locuitori au lucrat ca personal de serviciu și ca ciobani comunali. În anul 1944, după evacuarea populației germane din Aldorf, gospodăriile părăsite de aceștia au fost ocupate de coloniști români. De atunci, românii reprezintă aici majoritatea populației. Înainte de 1848, numai în anumite localități ardelene le era permis evreilor să-și
Unirea, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300900_a_302229]
-
noi, se pare că au fost două mișcări ale maselor în 1212 în Franța, respectiv în Germania. Asemănările dintre cronicile celor două evenimente au făcut ca ele să fie considerate relatarea unei singure întâmplări. În cazul evenimentelor din Germania, un cioban pe nume Nicholas a condus un grup de pelerini peste Munții Alpi în Italia la începutul primăverii anului 1212. Aproximativ 7.000 de oameni au ajuns la sfârșitul lunii august în Genova. Grupul s-a destrămat în momentul în care
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
Ermite. Faptul că nu și-ar fi atins ținta a fost interpretat ca o dovadă a soartei lor tragice (scalvie sau naufragiu). Conform mărturiei lui Matthew Paris, unul dintre liderii cruciadei copiilor a devenit "Le Maître de Hongrie," conducătorul cruciadei ciobanilor din 1251. În conformitate cu cercetările lui Raedts există în jur de 50 de surse din perioada începutului secolului al XIII-lea care amintesc de cruciada copiilor, care variază de la câteva fraze până la o jumatate de pagină. Raedts clasifică aceste surse în
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
din piatră nu era ridicată. Probabil ei țineau slujbile într-o casă pe care și o numeau biserică Sf. Nicolai (ANRM f. 134 inv. 2 dos. 108): Faptele date șunt mărturisite și de legendă referitoare la anul 1852, cînd un cioban din satul Nihoreni se mută cu traiul la Sturdzeni, cu scopul de a construi o stîna. Începînd construcția a dat de un ulcior cu galbeni. Ciobanul, care se numea Gheorghe Gîjdea a venit cu ulciorul la Ion Românaș, care era
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
108): Faptele date șunt mărturisite și de legendă referitoare la anul 1852, cînd un cioban din satul Nihoreni se mută cu traiul la Sturdzeni, cu scopul de a construi o stîna. Începînd construcția a dat de un ulcior cu galbeni. Ciobanul, care se numea Gheorghe Gîjdea a venit cu ulciorul la Ion Românaș, care era starostele satului, cerînd un sfat, ce să facă cu averea găsită. Au presupus că ulciorul cu galbeni a rămas de la turci și au hotărît să construiască
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
lui Mihai Viteazul, care pentru vitejia lui și a oștenilor lui secui au fost împroprietariți in această zonă. Prezența voievodului în această zonă este reală deoarece a construit o biserică în satul vecin Bărbuleț. Mihai Viteazul a dăruit moșii familiei ciobanului Ploaie întemeind orașul Ploiești. Cercetătorul dr. Mailat a consemnat într-un articol că rădăcina Puch, conform unui dicționar german înseamnă scobitură sau găvan, deci Pucheni este o așezare situată într-o scobitură. Primul munte de lângă Pucheni se numește Găvana, de la
Comuna Pucheni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301186_a_302515]
-
originează cu cuvântul „Mândra" care are intr-adevăr o semnificație curentă în limba română și în timp prin simplificarea scrierii și vorbirii a devenit Mandra. Iar numele satului Tirișneag vine de la denumirea unui eleșteu sau după alții de la numele unui cioban Neagu Târâș care își avea turma pe malul acestui eleșteu. Între anii 1659 și 1817 satul Văleni era foarte mic,format din colibe și cu populație mică. Cifra populației Vălenilor,dată de recensământul din 1859-1860 nu s-a putut găsi
Văleni, Olt () [Corola-website/Science/325122_a_326451]
-
exploatările forestiere de pe Domeniile Coroanei și ale Societății Aicler. În 1951 a început construirea hidrocentralei de la Bicaz, ceea ce a determinat schimbări profunde în structura populației din comună. Odată cu ridicarea fabricii de ciment de la Bicaz (1950) și, mai târziu, la Tașca, ciobanii de odinioară, muncitorii forestieri și o parte din tineret au învățat meserii noi pentru a deveni electricieni, strungari, forjori etc. Astăzi locuitorii comunei au următoarele ocupații:
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]