2,509 matches
-
puțină pâine și unt. am lucrat toată ziua la depozitarea alimentelor pentru divizie. la ora 12 ni s-a dat aceeași ciorbă de pește Împuțită. a doua zi, dimineața, ceai de izmă cu marmeladă, la prânz ciorbă de pește, seara ciorbă de pește și puțin unt. patru zile am lucrat la depozitarea alimentelor și În tot acest timp n-am mâncat mai nimic. abia mă mai țineam pe picioare și În a cincea zi ne-am dus pe malul fluviului să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ca să arate mai bine? Plecă în bucătărie de unde se întoarse cu punga cu fidea; scoase un colac de fidea și-l sfărâmă în tuci, dar tuciul era mare, iar mâncarea cam multă... mai sfărâmă unul, și încă unul, să iasă ciorba gustoasă. Ei, acum parcă mai semăna cu ciorba pe care o pregatea mama. Simți în sufletul ei așa, ca o mulțumire, că se descurcase bine în prima ei încercare de gospodină. Dar, parcă se făcuse cald afară și era năduf
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
se întoarse cu punga cu fidea; scoase un colac de fidea și-l sfărâmă în tuci, dar tuciul era mare, iar mâncarea cam multă... mai sfărâmă unul, și încă unul, să iasă ciorba gustoasă. Ei, acum parcă mai semăna cu ciorba pe care o pregatea mama. Simți în sufletul ei așa, ca o mulțumire, că se descurcase bine în prima ei încercare de gospodină. Dar, parcă se făcuse cald afară și era năduf. Ia să-i facă ea și tatei o
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
de așteptare fără sobă, cu ușa trîntită mereu de vînt, și o baracă alăturată de tractoriști, nu aveam de ales. Am fost primiți în baraca cu paturi suprapuse, chior luminată de un bec. Cineva ne-a adus un castron cu ciorbă sleită și un dărăb de mămăligă, puse de-a dreptul pe scîndura împuțită a mesei. Groasă, în dormitor plutea duhoare de picioare, de subțiori nespălate și de alte produse ale dezintegrării omenești. Brusc mi s-a relevat preferința de a
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
tăind lemne în pădurile siberiene. Despre asta însă nu i plăcea să-și amintească. - Au trecut... dădea el din mînă cu lehamite. În lagăr, cu dălți pe care și le făurea din cuie, sculpta chipuri de îngeri pe oasele din ciorbă; toți semănau cu doamna Tomulescu. M-au ispitit de unde vin, ce carte am... Aflînd că sînt licențiat, bătrîna zîmbi timid. - Nu știu cum ai să te simți la noi. Pînă acum școala din Dobrina n-a mai avut titrați. - Adică? - Sînt doar
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Sifoanele de la el se Încărcau și tot el mijlocea tocmelile cu taraful de țigani. Bucătar nu putea fi decât el Însuși, pe un preț bun, altfel nu pupai cort și toate celelalte. Avea tuciuri mari În care fierbeau sarmalele și ciorba, cuțitoaie Îndemânatice, satâre, o mașină enormă și bine ascuțită pentru tocat carne. În calitate de bucătar, el nu punea mâna pe nimic, În afară de o lingură cu care gusta. Stătea În mijlocul bătăturii, că acolo se improviza bucătăria cu asemenea prilejuri, și dădea ordine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
le primea Înapoi și cerea de la gazdă alte femei, mai ascultătoare. Și i se dădea dreptate: ce s-ar fi Întâmplat dacă fiecare ar fi venit cu gărgăunii ei de acasă? Balamuc! Ar fi ieșit sarmalele pătrate, prăjiturile fără zahăr, ciorba fără borș și leuștean. De aceea bărbații celor atinse cu linguroiul nu se supărau, ba le mai trăgeau și ei câte o palmă după ceafă ori un pumn În spinare, că-i făcuseră de râs călcând rânduielile pe acolo. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În iarbă - mai departe de profesorime. Anul trecut, Jivinoiu - Directorul, cum ar veni (adică tac’-tu, Ectorașe, zise către Blond) - a vrut să fie cât mai bun la suflet cu putință și ne-a chemat și pe noi, elevii, la ciorba de pește și la pește fript. Ne-am Înghesuit doi la o lingură și patru la un castron - că nu erau de ajuns. Dar nu ne păsa. Înghițeam zeama cu bucățoaiele de mămăligă. Ne frigeam la dește și plescăiam ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
am Înghesuit doi la o lingură și patru la un castron - că nu erau de ajuns. Dar nu ne păsa. Înghițeam zeama cu bucățoaiele de mămăligă. Ne frigeam la dește și plescăiam ca porcii. Foiște stătea la masă și sorbecăia ciorba la repezeală, cu ochii la tuciul de pe pirostrii. De obicei, la țuică, băga În el două și chiar trei castroane de borș. De data asta, Însă, din pricina copiilor ce nu fuseseră puși la socoteală de la Început, ceaunul se golise mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ceaunul se golise mai repede. Când Foiște se repezise să-și umple a doua oară castronul, nu mai avea cu ce. S-a Întors cuminte la locul lui, a văzut că domnișoara Lori, care stătea lângă el, nu-și Începuse ciorba, s-a scărpinat În lațe, s-a mângâiat, așa, pe coate, și s-a uitat la cer. Toata lumea știa că se gătise cu apă din Dunăre și toți ziceau că e mult mai bun decât cu apă curată din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
păstreze. Așa că s-au așezat aici și n-au mai plecat. Sângele lor s-a transmis din urmaș În urmaș până astăzi și câteva globule roșii din venele Întemeietorului s-or fi rătăcit și pe sub pieile unora dintre voi, În ciorba de nații și popoare pe care o pompează inimile voastre. Ia ridică-te În două picioare, Comane, tâmpitule! Când nu te zgâiești pe geam, mâzgălești banca cu creionul, te scobești În urechi și-n nas, după care bagi deștu-n gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
printre magaziile de tablă. Camioanele verzi se arătau de tot pașnice, așa cum zăceau tăcute pe platformă și Își Încălzeau străvechea tăblărie la acel soare pașnic și binevoitor. De soldați nu se sinchisea nimeni, În afară de bucătăreasă, care asuda deasupra oalei de ciorbă și a crătițoiului cu orez, În care azvârlise și câteva felii de slănină ce Începuse să râncezească. După câteva zile, pe Înserat, soldații sătui de somn - leneviseră toată ziua - văzură cum, pe furiș, din magazie În bucătărie erau cărate coșuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
personaje de prin partea Moldovei de Sus, nu departe de Humuleștii lui Creangă. În primul rând, își păcălește frații și chiar pe bunul său părinte, când n-a manifestat nici cel mai mic semn că s-ar fi fript cu ciorba fierbinte, lăsându-i pe fiecare să treacă prin propria experiență. Vrând să plece în lume pentru menirea hărăzită de Creator, Păcală cere sfatul și binecuvântarea părintească, iar acesta, ca orice tată al copiilor săi dragi, îl sfătuiește, atenționându-l de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Domnului. Vedeți ce iarnă grea s-a lăsat afară? Ia uitați-vă pe fereastră și spuneți-mi și mie, păcătosului, nu-i așa că vedeți cum popi cu mânecile suflecate, cu bărboaiele date pe după umeri, mestecă de zor, în cazanele de ciorbă caldă pentru nevoiașii acestei țări? Nu ați văzut așa ceva, ci doar popi cu burta umflată, de stă să le crape anteriul și cu mâna veșnic întinsă. O fi vreo boală popească, așa că ar trebui miluiți săracii de ei, că or
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
tot încercase să-l înduplece, să-l cumpere, să-l amâne. Dar Dida Voinov nu-și mai intercepta gândurile. O statuie carbonizată, cuvintele muriseră. Un mic grup de personaje, o mică istorie fierbând în cazanele mult încinse ale Istoriei, în ciorba măcelului planetar? Tacâm pentru liceanul Anatol Dominic Vancea Voinov, timidul captiv al hazardului. Fluiera, nepăsător, deasupra ghidonului strălucitor al bicicletei, când fusese brusc izbit de momâia neagră și bleagă a hazardului. Vinovăția, adolescentul și-o tot sucise și înnodase, până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
literalmente tânjeam după ea când avea vreo zi liberă. Din perspectivă strict antropologică, am constatat că brooklynezii sunt mai dispuși să stea de vorbă cu străinii decât oricare alt trib pe care l-am întâlnit. Își bagă nasul unul în ciorba altuia (bătrâne care ceartă mame tinere pentru că nu și-au îmbrăcat copiii destul de gros, trecători care mustră stăpânii de câini pentru că smucesc prea tare de lesă); se ceartă ca niște copii fără minte pe locurile de parcare; și-ți trântesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
făcut decât să pierd vremea adăugând tușe, consemnând gânduri care nu știu unde-și vor găsi locul și mai ales devorând clătitele din Vamă și borșul de pește de la „Lyana sau Mitocanul“. Aici, o fată plictisită într-un șort fraise servea placidă ciorba de pește cu păhărelul de ardei, împingându-mi sânii obraznici în ureche. La ora douăsprezece, bioritmul meu fusese dat peste cap de trenul de dimineață - sunt pe drum de la șase dimineața, spre un sat dezlegat de restul țării. După-masă va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
mă-sa ușa, nici nu se mai dezbrăca-descălța, dădea buzna, nespălată din tramvai, în bucătărioara lor plină de miros țipând Dă-mi clătite!!! Aici mama începea sfătoasă să-i spună ce-aveau de mâncare, o ciorbiță buună, mă piș în ciorba ta, ceva de genul ăsta răspundea fetița, mie să-mi dai clătite! În fine, mama ceda, jumătate de clătită, ceda și cealaltă jumătate, și-a doua clătită, și-a treia, și-a patra, și-a cincea, și-a șasea, și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
a Partidului, a unora dintre ei, inclusiv premierul Zhou, și amintirea felului în care Mao a transformat, de unul singur, fără nici un alt ajutor, înfrângerea într-o victorie. * Nah, care are șaptesprezece ani acum, stă înaintea mamei sale. Ceai sau ciorbă de țestoasă? o întreabă mama. Nu vreau să discut despre căsătoria mea. Fiica își lasă geanta jos. Am dreptul să aflu numele tânărului? Glasul mamei este ascuțit. Spune-i tovarășul Tai. Are douăzeci și opt de ani. Ești conștientă de faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Dar, cu siguranță, o să-ți simt totuși lipsa, dumneata Nicolache.” „Drum bun, nepotache! Hai, mângâie-mi cocoașa! Se spune că poartă noroc. Îți promit un festin când ne vom revedea. Un chef homeric la malul apei, cu plachie de lin, ciorbă de știucă acrită cu zeamă de varză și ciupită, așa, cu un pic de hrean.” Când vorbea despre bucate, Nicolae se simțea invadat de grație. Pocnea ușor din degete și se sălta pe vârfuri ca un dansator gata pregătit pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
aparentei ei generozități, ar fi recunoscut cum, după doi ani în care se străduise în van să scape de femeia aia, se decisese, în sfârșit, să-și schimbe tactica, astfel încât s-o facă pe Deborah să-și scoată nasul din ciorba ei. Dar ceva a oprit-o. Probabil faptul că existau mari șanse ca Jade să-i povestească lui Paul, iar Paul să-i povestească lui Deborah. —Ei, știi și tu cum e - trăiește și lasă-i și pe ceilalți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
era trimisă pe teren cu camioanele cu mâncare, în bidoane d-alea de aluminiu, de douăzeci de litri, pentru colectat lapte de la ceapeuri; prin arșiță și prin ger, prin zloată și noroaie, se rupea de mijloc trăgând de bidoane cu ciorbă, cu tocană, orez cu lapte, să le descarce la punctele de lucru de la Casa Republicii, ministere, la Fântâni... Nici n-ai fi simțit osteneala, Mirelo, abia sărită de douăj’de ani, zveltă, făcută, cu carnea tare pe tine, și tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
pentru el s-ar mai găsi câte ceva acolo, cât de puțin, și cine nu știe că foamea ne-a făcut pe toți așa cum suntem, mari și frumoși, și deștepți, și sănătoși, și puternici, așa încât îi priește ceaiul din biberon și ciorba lungă de cartofi și absolut orice bagă-n el, slănină și iahnie de fasole, și pilaf, și mâncare de cartofi, și salată de praz. Ne hrănim cu roadele pământului, deh, se potrivește cu vorba aia că-i copil de bătătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
în iluzia aia nămoloasă, dar care uite că, de bine, de rău, îl ținea lângă el; păi, bineînțeles c-a iubit și a suferit și s-a umilit, toată lumea trece prin așa ceva, nu ești om întreg până nu leorbăi din ciorba asta puturoasă... Aia e, că nu s-a putut stăpâni, tocmai când ar fi trebuit. Principiile și sfaturile lui de doi bani l-au lăsat singur, învinovățindu-se, dezvinovățindu-se: adevărul e că nu-i trecuse nici o secundă prin cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
își fac plimbarea de duminică pe la vot, pe străzi și prin parcuri, prin cartier sau prin centru, ca să uite ce au lăsat acasă, și totodată să li se facă dor de pereții dragului lor apartament, de televizor, de oala cu ciorbă din frigider, de copiii lăsați în casă sau cu cheia de gât, liberi să golănească pe străzi, să se formeze pentru o viață de care și părinții lor au avut parte, de vreme ce i-au lăsat la mâna sorții, aspră, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]