1,405 matches
-
aibă o atitudine binevoitoare față de prinț, părinții Aglaiei sperau că „societatea“ îl va primi pe logodnicul Aglaiei de-a dreptul din mâinile atotputernicei „bătrâne“ și că, prin urmare, dacă se va observa ceva ciudat la acesta, având o asemenea protecție, ciudățenia va părea mult mai puțin ciudată. Problema e că părinții nu erau câtuși de puțin în stare să decidă: „Există oare ceva ciudat în istoria asta și în ce măsură? Sau nu există nimic ciudat?“ Părerea amicală și sinceră a unor persoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
iubea pe această femeie sau o ura? Era o întrebare pe care nu și-o mai pusese niciodată până astăzi; în privința aceasta, inima lui era curată: știa pe cine iubește... Nu-i era frică atât de întrevederea dintre ele, de ciudățenia, de motivul, necunoscut lui, al acestei întrevederi, nici de felul cum se va termina; nu, lui de Nastasia Filippovna îi era frică. Mai târziu, peste câteva zile, avea să-și aducă aminte că, în cursul acelor ceasuri febrile, aproape tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
adus contracte cu Riverside și apoi, la începutul anilor șaizeci, cu Columbia. La fel ca și Parker, Monk se îmbrăca excentric (costum, bască, ochelari de soare) și deseori se purta ciudat, ducând la tot felul de interpretări asupra motivelor, o ciudățenie ce completa "fericit" unele din excentricitățile sale interpretative și compoziționale. În documentarul făcut despre Monk în urma descoperirii unor înregistrări substanțiale din concertele date în New York, artistul apare ca fiind atât binecuvântat cât și blestemat de spiritul său liber și creativ
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
a ras Dresda de pe fața pământului în noaptea de St. Valentine's Day, 1945. În anul precedent, Vonnegut mergea în permisie acasă unde, de Mother's Day, mama sa se sinucidea. Mai urmează, în biografia lui Vonnegut, câteva coincidențe și ciudățenii teribile care par să aibă ceva de-a face cu funcționarea sistematică a unei lumi sinistre a umorului negru. Vonnegut însuși a fost plasat în rândul scriitorilor americani postbelici de umor negru (alături de Barth, Pynchon, Heller), începându-și cariera literară
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
puterea lui de sinteză și de conceptualizare este absolut remarcabilă. Din 2003 încoace, particip în fiecare an la conferința European International Business Academy - o asociație în care am onoarea să fiu coleg cu aceste nume ilustre. Sunt un fel de ciudățenie printre ei, pentru că, exceptându-i poate pe Matija Rojec, un profesor sloven prietenos și de încredere, și pe Gábor Hunya, un cercetător maghiar care lucrează de decenii la Viena, în rest, Estul european este subreprezentat. Mai sunt, firește, tinerii români
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
capitol aparte, autoselectându-și liderii care să-i reprezinte în fața elevilor și profesorilor. Argumentul introducerii este, totuși, unul modernist: progresul pe care l-ar constitui postmodernismul în istoria formelor literare, deși ideologia postmodernistă neagă atât istoria, cât și ideea de progres. Ciudățenia reflectă iarăși propensiunea sofistică și afinitățile cu materialismul dialectic și istoric. În definitiv, postmodernismul se lasă explicat cel mai bine de critica marxistă prin corelația cu dezvoltarea stadială a capitalismului (vezi, bunăoară, lucrările lui Ernest Mandel, pe care se sprijină
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
1989. Mai mult, nu prea l-au agreat nici pe Heidegger, fiindcă postmodernismul autohton a evoluat pe linia ideologică a unei avangarde antiheideggeriene, de sorgintea political correctness. În asemenea condiții, surpriza autoarei n-a fost mică, domnia sa înțelegând prea puțin ciudățeniile culturii românești. În eseul Eminescu și Borges, nu găsea nici o incompatibilitate între "postmodernismul" lui Borges și eminescianism. Dimpotrivă, demonstra că poetul român poate sta într-o bună companie cu postmodernitatea. E drept, mai târziu, și Mihai Cimpoi, și alți critici
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
familie înstărită, fiul Sultanei și al lui Constantin Ventura își face studiile universitare în Germania, luându-și licența în drept la Berlin. Întors în țară în 1871, este ales deputat de Galați în Camerele conservatoare. Era un om cu oarecare ciudățenii, personaj distinct în boema bucureșteană a vremii. Ar fi putut să aibă o viață fără griji, întrucât moștenise o avere însemnată. Dar averea o va irosi curând. V., care scosese la Galați un ziar în limba franceză, odată strămutat la
VENTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290486_a_291815]
-
atent la „plăcerea spectacolului verbal” (Eugen Simion). Tematica e „rurală”, dar spațiul din care se alimentează nu e unul tradițional, imuabil, ci unul în plină schimbare, din primii ani de după al doilea război mondial, marcat de răsturnări sociale, distorsiuni și ciudățenii aduse deopotrivă de modernizarea vieții satului și de totalitarism. Adeseori personajele nu sunt pur și simplu țărani, ci țărani ori fii de țărani deveniți șoferi, tehnicieni, paznici, funcționari sătești, tractoriști, învățători, bufetieri, electricieni, sanitari, mărunți „activiști” culturali, „cadre” la CAP
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
se desprindă de contingent, să creadă Într-un ideal, să spere și să privească mai departe -, nu mă Îndoiesc că studenții de astăzi și cei care vor veni după ei vor reuși să lase În urmă acest trecut plin de ciudățenii dramatice și să construiască un viitor diferit, inclusiv pentru universitatea clujeană. Nordul și sudul patriilor imaginare: opinii despre o istorie transetnică a Transilvaniei Până astăzi, cu puține excepții, majoritatea istoricilor specializați În trecutul Transilvaniei nu au produs decât istorii parțiale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
poporul; și, de la Înregistrarea superstițiilor la notele de călătorie, Înflorește o Întreagă literatură care Înmulțește comentariile „etnologice” despre practicile festive ale mulțimii. Însă, totodată, autoritățile de toate felurile curăță și schimbă neîncetat sensul ceremoniilor În care se manifestă ignoranța și ciudățenia populară. Populară fiind, este comentată, cenzurată: sărbătoarea „populară” veche este Întotdeauna obiectul unei Îndoite dorințe a elitelor, care ar dori-o ocrotită, ca loc de observație și de aducere aminte, și nimicită, ca loc al extravaganțelor. Controlul asupra diferitelor ritmuri
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
generalitate sau particularitate variază de la operă la operă și de la perioadă la perioadă. Pilgrim (Pelerinul) și Everyman (Fiecare om) vor să reprezinte omenirea. Dar Morose (Morocănosul) din comedia Epicoene a lui Ben Jonson este o persoană foarte aparte, plină de ciudățenii. Principiul caracterizării în literatură a fost întotdeauna definit ca principiu al combinării "tipicului" cu "individualul" - prezentând tipicul în individual sau individualul în tipic, încercările de a interpreta acest principiu, sau anumite teorii derivate din el, n-au fost prea utile
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
gândirea imaginativă a somnului cu vise poate fi asemuită cu halucinațiile oamenilor bolnavi "sufletește" aflați în stare de veghe, și cu cele provocate de consumul de droguri devenite mijloace de descătușare. A doua caracteristică a algoritmului imaginativ al somnului este "ciudățenia". Visul se desfășoară în somn ca un film cu secvențe de o mare ciudățenie, rezultat al lipsei de control logic și rațional. Ipoteza "activării - sinteză" (the activation-synthesis hypothesis) a lui Hobsen și McCarley (1977) dă o explicație plauzibilă a ciudățeniei
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
aflați în stare de veghe, și cu cele provocate de consumul de droguri devenite mijloace de descătușare. A doua caracteristică a algoritmului imaginativ al somnului este "ciudățenia". Visul se desfășoară în somn ca un film cu secvențe de o mare ciudățenie, rezultat al lipsei de control logic și rațional. Ipoteza "activării - sinteză" (the activation-synthesis hypothesis) a lui Hobsen și McCarley (1977) dă o explicație plauzibilă a ciudățeniei visului, prin impulsurile venite în somnul REM din regiunea sistemului reticular activator ascendent al
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
ciudățenia". Visul se desfășoară în somn ca un film cu secvențe de o mare ciudățenie, rezultat al lipsei de control logic și rațional. Ipoteza "activării - sinteză" (the activation-synthesis hypothesis) a lui Hobsen și McCarley (1977) dă o explicație plauzibilă a ciudățeniei visului, prin impulsurile venite în somnul REM din regiunea sistemului reticular activator ascendent al trunchiului cerebral (creierul "negânditor"). Aceste impulsuri scot din engramele memoriei ale hippocampusului imagini vizuale disparate care, asociate, creează ciudățenia visului. Acest fenomen, din punct de vedere
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
McCarley (1977) dă o explicație plauzibilă a ciudățeniei visului, prin impulsurile venite în somnul REM din regiunea sistemului reticular activator ascendent al trunchiului cerebral (creierul "negânditor"). Aceste impulsuri scot din engramele memoriei ale hippocampusului imagini vizuale disparate care, asociate, creează ciudățenia visului. Acest fenomen, din punct de vedere electroencefalografic, se caracterizează prin apariția undelor ascuțite în zonele pontine, geniculate și occipitale, numite "ponto-geniculo-occipitale" (PGO). Schopenhauer (vezi Cap. II, nota 23 și Cap. III, nota 18) a intuit acest adevăr în fraza
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
cu capul sprijinit pe antebrațul drept. Această poziție nu este posibilă în realitate, deoarece în vis tonusul muscular scade la un minimum și nu permite o astfel de poziție, deci din punct de vedere fiziologic pictura este ireală. Antrabus explică ciudățenia visurilor ca rezultat al inhibiției cortexului frontal (sălașul logicii) în somnul REM. Ciudățeniile visului, datorită ignoranței oamenilor, au dat naștere de-a lungul secolelor la "oneiromanie". "Oneiromania" este o denumire atribuită lui Carl Gustav Jung (vezi Cap. III, nota 138
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
deoarece în vis tonusul muscular scade la un minimum și nu permite o astfel de poziție, deci din punct de vedere fiziologic pictura este ireală. Antrabus explică ciudățenia visurilor ca rezultat al inhibiției cortexului frontal (sălașul logicii) în somnul REM. Ciudățeniile visului, datorită ignoranței oamenilor, au dat naștere de-a lungul secolelor la "oneiromanie". "Oneiromania" este o denumire atribuită lui Carl Gustav Jung (vezi Cap. III, nota 138), care a văzut în ea o psihanaliză mistică a viselor (mancia -divininație, oneiros
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
noapte și de aceea vedem stele pe cer, adică vedem ochii voștri. Am rămas mut, însă mă simțeam flatat. - Care va să zică, fără noi. - Fără voi, nopțile ar fi plictisitoare, mai ales nopțile de vară. Voi dați frumusețe și mister. - Dar ce ciudățenii de flori sunt astea? spune unul din ei în timp ce treceam pe lângă o grădină. Sunt cam zece tulpini care aparțin unei singure și aceeași rădăcini. - Da. Atunci când facem cadou la marțienele noastre frumoase, acesta este un buchet. De ce? La voi cum
Sfera by Ceocoiu Camelia - Lisabela () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93587]
-
McIntosh, Gupta, 1990, p.147): 1. Resurse naturale. Această categorie determină în mod fundamental oferta și reprezintă resursele naturale de care dispune fiecare zonă pentru utilizare și pentru atragerea turiștilor. Între elementele de bază ale acestei categorii se află: clima, ciudățenii geografice, terenul, flora, fauna, întinderi de apă, plaje, frumuseți naturale, ape termale și curative. 2. Infrastructura. Constă în toate rețelele de construcții și instalații subterane și de suprafață din categoria rețelelor de alimentare cu apă curentă, sisteme de drenare, sisteme
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
mai numeroasă. Totuși, în prezent, dezvoltarea stațiunilor poate fi atât de rapidă, încât unele servicii de lux sunt oferite din start. Resursele naturale exercită însă cu siguranță un impact puternic asupra amenajării, atât ca element - cheie în cadrul strategiilor de diferențiere (ciudățenii geografice, flora, fauna, ape termale), determinând astfel dispunerea infrastructurii și suprastructurii, cât și ca elemente în funcție de care trebuie adaptate construcțiile (clima, terenul). Aceste elemente nu sunt însă decât în mod excepțional supuse direct activităților de amenajare radicale; cu siguranță, nu
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
acela care găsește firesc tot ceea ce i se întâmplă. Printr-un paradox ciudat, dar evident, cu cât aventurile personajului vor fi mai neobișnuite, cu atât firescul povestirii va spori: el este proporțional cu distanța ce se poate face simțită între ciudățenia vieții unui om și simplitatea cu care acest om o acceptă. Se pare că la Kafka întâlnim un firesc de acest tip. Înțelegem ce vrea să spună Procesul. S-a vorbit de o imagine a condiției umane. Fără îndoială că
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
RL, 1993, 47; Mircea Eliade, Jurnal, II, îngr. Mircea Handoca, București, 1993, 393; Alexandru George, O carte excepțională, RL, 1994, 1; Georgeta Pop, O mizerie înduioșătoare (interviu cu Alexandru Vona), LAI, 1994, 14; Irina Mavrodin, Cu și despre Alexandru Vona - Ciudățenia capodoperei, RL, 1994, 15; Elena Beram, „Ferestrele zidite”, JL, 1994, 17-20; Magdalena Popescu, „Ferestrele zidite”, JL, 1994, 17-20; Dan Stanca, Între acțiune și contemplație, VR, 1994, 5-6; Alexandra Crăciun, Sacrificii pentru „persistența memoriei”, CC, 1994, 6-8; Titus Popescu, Un poem
VONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290641_a_291970]
-
fost apoi În vogă artele africane și melaneziene, o dată cu colonizarea și cu crearea Muzeului Omului. Exotismul s-a impus și În literatură (Edmond de Goncourt, Théophile Gautier, Joseph Conrad), iar etnologia În plin proces de apariție s-a interesat de ciudățeniile din obiceiurile popoarelor din alte părți ale lumii, moștenind În același timp spiritul de colecționar al anticarilor. Dorința de a vedea și de a ști justifică aplecarea Înspre periferia universului În ceea ce are aceasta mai Îndepărtat, mai diferit și fabulos
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tot atâtea mijloace prin care ne-am depărta de adevărata cauză a notorietății acestui om: cultul pe care i l-a clădit, zi de zi, mass media. La apariția sa pe scena publică, Gigi Becali a fost tratat ca o ciudățenie. Ulterior, privirea mirată a camerei de luat vederi s-a schimbat, cel puțin ca perspectivă: planul plonjat, de sus în jos, a fost înlocuit cu unul tipic imortalizării personajelor istorice - de jos în sus. Inițial, prezența sa în talk-show-uri părea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]