4,212 matches
-
calde ploi, În exil trimiți viscolul rebel, Uneori mai tremur când aud de el... Îmi prescrii rețete cu leacuri cerești Și desparți și marea atunci când pășești, Valurile toate se grăbesc să doarmă În adâncuri, tainic mai îngropi o armă... Se clădesc palate, dar cu jertfă sfântă, Îngerul de veghe încă mai cuvântă, Straja e întărită când hiene atacă Și o clipă vie parcă-i tot posacă... Perlele culese din adânc cu trudă Le înșir în slove și mai spun o rugă
BUCURIE MARE... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352829_a_354158]
-
chiar să desprinzi o stea Să mi-o oferi cu drag, dar nu o pot avea A fost atunci, odată, nu pot da înapoi Că am uitat de tine, că am uitat de noi. Ai vrea ca împreună să fim, clădind iar vise Doar că acuma, iată, simțirile-mi sunt stinse De ce, odinioară, păreau atât de vii S-au rătăcit pe drum, în joaca de copii?! Azi ai dori-n cuvinte șoptite să îmi spui Că-ți plac fermecătorii ochi, ochii
PUNCT I-AM PUS IUBIRII, PREA DEVREME... de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352946_a_354275]
-
e ușor de intuit. „Crime morale”- observa, cu durere, Grigore Vieru. Să nu se înțeleagă prin aceasta că pledăm pt o critică anchilozată. Un ,,Eminescu al timpului nostru” se cere, da, dar nu lovind în tot ceea ce reprezintă Instituția Eminecu clădită în timp și care ne reprezintă la cel mai înalt nivel în fața lumii. În pofida opiniei acestor autointitulați elitiști. A atitudinii lor de ,,frondă iresponsabilă”, de zeflemea ce l-a iritat atât pe Constantin Noica, Eminescu este viu, trăind cu fiecare
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
Articolele Autorului NESSEBAR Nessebar, un cuib de piatră, Și un gând de pescăruși, Ești lumina dintre ape Și izvorul de virtuți. Te-ai născut zâmbind pe ape Și-ai visat numai la sfinți Ai pus piatră peste piatră Și-ai clădit altarul sfânt. Te-ai visat de cer aproape Și-n al nimbului mister Ai rămas o perlă-n mare Și un cuib de frumuseți. Elena Trifan Nessebar, 2 mai 2014 Referință Bibliografică: NESSEBAR / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
NESSEBAR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353033_a_354362]
-
Băhnăreanu Publicat în: Ediția nr. 1360 din 21 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Răbdare activă Înțeleptul zice: - Răbdarea este cheia Omul zice: - Ce este fericirea? Înțeleptul zice: - Va veni și împlinirea Omul zice: - Ce este viața? Înțeleptul zice: - Voința ne clădește Omul zice: - Cine sunt eu? Înțeleptul zice: - Scopul nobil ne face divini Omul zice: - Care este sensul meu? Înțeleptul zice: - Dumnezeu a creat minuni Omul zice: - Ce este adevărul? Înțeleptul zice: - Știm totul înainte de a ne naște Omul zice: - Nu
RĂBDARE ACTIVĂ de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354405_a_355734]
-
la Chișinău) pentru Biblioteca din Miroslovești, îmbogățind colecția de carte basarabeană (al cărei fondator este) a acestei instituții culturale sătești de pe malul Moldovei. Pe 26 martie a acestui an, însoțit de inginerul (și maestrul fotograf) Marcel Porumbescu, un basarabean frumos clădit la trup și, fără îndoială, în bună proporție și cu ceea ce nu se vede repede-repede dar se întrevede neîntârziat, dr. Vasile Șoimaru mergea la Tg. Mureș, ca să sărbătorească, împreună cu ardelenii de la Biblioteca Județeană, bucuria aceea a Neamului care a ținut
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
urmare, până astăzi, Mănăstirea Frăsinei este singura mănăstire ortodoxă din România în care nu au voie să intre persoanele de sex feminin. Pe piatră de legământ, păstrată astăzi în muzeul Sfintei Mănăstiri Frăsinei, stă scris: Acest sfânt lăcaș s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinți monahi și fiindcă oarecare din partea femeiasca putea să aducă vreun scandal monahilor viețuitori de acolo, de aceea, sub grea legătură, s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un
CÂTEVA CUVINTE DESPRE LAVRA “ATHOSULUI ROMÂNESC” – SFÂNTA MĂNĂSTIRE FRĂSINEI ŞI DESPRE VENERABILUL EI STAREŢ, TRECUT DECURÂND LA VENICELE LĂCAŞURI, PĂRINTELE ARHIM. NEONIL ŞTEFAN… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/354475_a_355804]
-
unul din cei mai de seamă ierarhi ai Bisericii noastre, de numele căruia se leagă reînființarea Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei. În ultimul fragment al Testamentului său lăsat posterității, răzbate peste veacuri pilduitorul său îndemn: „Zidiți Biserica în suflete și clădiți România nouă pe această Biserică - mamă a națiunii române. Fiți buni creștini și buni români, căci acestea două una sunt. Iată sufletul pe care-l las vouă tuturora moștenire. Prin el doresc să rămân între voi, primiți-l cu acea
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
să-mi port crucea prin valurile furtunoase ale vieții mele zbuciumate. Mă rog de urmașul meu în scaunul episcopesc și de întru Hristos iubiții frați preoți să mă cuprindă în rugăciunile lor și după moarte... Zidiți Biserica în suflete și clădiți România nouă pe această Biserică - mamă a națiunii române. Fiți buni creștini și buni români, căci acestea două una sunt. Iată sufletul pe care-l las vouă tuturora moștenire. Prin el doresc să rămân între voi, primiți-l cu acea
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
în: Ediția nr. 1137 din 10 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Pe buza giganticului Athanor, Ancorată-n rădăcini străine, Uitarea-nghițea experiențe, obârșii. Fiecare își îngrijea mecanic Grădinile suspendate Unde germina viitorul Minuțios structurat. În permanentă prefacere, Matricea materiei se clădea Adaptată noii realități În care omul Neglija a dărui, Nesocotea inutilitatea luptei Pentru un loc sub soare, Refuza să-nțeleagă Că celălalt e aliat, nu adversar. Libertatea încă evidenția Curajul înfruntării nedreptății, Posibilitatea alegerii căii. De fapt, în mod repetat
EXISTĂ TIMP de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353762_a_355091]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > OCHII PĂUNULUI Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1315 din 07 august 2014 Toate Articolele Autorului vrăbii impertinente își dispută pâinea mea aburinda jertfita furnici masochiste clădesc temerar mușuroaie pe epiderma ta translucida sunt ciori care-mi fură din palmă iubiri de o vară legate cu atele cratere fisurate ale inimii mele maghrebiene guguștiucii își lipesc cuiburile cu lutul ce se scurge din mâinile tale diletante mi-
OCHII PĂUNULUI de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353772_a_355101]
-
templelor se plâng de liniștea din interior. Policandrul spânzurat își aprinde luminile, nu mai fumegă nicio ceață-n priviri. Fețele se sfințesc umede și lucioase, zâmbetele copiilor consimțind cumințenia. Nu predică nimeni dar se aud cuvintele în fiecare cum se clădesc. Între linii punctele nu se ating de margini, cercurile sunt ochiuri de cer în oglindă. Oglinzile se pierd unele în altele, nu există nicio umbră în cupele de vin Limpede începe să ningă setea și foamea se termină înainte de vreme
NICIO UMBRĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353821_a_355150]
-
refluxul ei, trăirii erotice; în poemele din Echinox sau solstițiu, tăcerea e un edificiu, se construiește, avînd trepte ("și urzicat de temeri, stingher va fi urcușul/ pe care bucuria-și va trece fine mîini;/ nu-ți fie teamă, clipa înlănțuind clădi-va/ din treptele tăcerii-o punte spre abstract" , scrie poetul în Poem de dragoste) și, iată, versanți pe care se ros¬togolesc, șoptite, cuvintele pasiunii: în tăcerea de la capăt, scrie Cristina Emanuela Dascălu e regăsirea ființei și a cuplului erotic
CRISTINA EMANUELA DASCĂLU, O ”VOCE” PARTICULARĂ ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353813_a_355142]
-
nins capetele apropiate într-o tainică îmbrățișare, consfințindu-le jurământul de a nu se mai despărți niciodată.De atunci, ei sunt împreună și sunt fericiți! Sakura, le-a consfințit dragostea! În fiecare primăvară își reînnoiesc iubirea sub cireșii în floare, clădindu-și viitorul în bucurie și speranță pentru fericirea și prosperitatea familiei lor.Unindu-și destinele, au făcut posibilă apariția arcului ce unește două tărâmuri, România și Japonia, o adevărată punte peste depărtări. (F.C.) Referință Bibliografică: Iubire sub cireși(Japonia) / Floarea
IUBIRE SUB CIREŞI(JAPONIA) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353836_a_355165]
-
acest pachet, sub plamblica cu pricina ca un motto, o foaie scrisă de mâna lui Eminescu străjuia pachetul, cu următoarele versuri : „ Copil bălai cu ochii-albaștri/ Simbol al vremilor eterne/ Ah, ce perfidă este lumea/ Nu vrea să știe de amor,/ Clădeam o lume de iluzii/ Pe-aripi de corb croncănitor...” După cele două săptămâni de stat în București, s-a simțit rău și a plecat la Văratic. Părăsirea Bucureștiului îi făcu bine căci, după moartea poetului, lumea începuse s-o arate
ROMANUL EPISTOLAR EMINESCU-VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353870_a_355199]
-
groapa fiind „mormântul palatului”. Aș zice că niște fonduri europene ar putea să reconstruiască minunea, dar totuși nu se poate. Nici toți magicienii Terrei nu ar putea să-l refacă. Aș zice că e nevoie de curaj ca să încercăm, să clădim palatul cu iubire și responsabilitate, să fim perseverenți, să muncim în echipă și cu puțină știință ce să ne spună cu exactitate ce am construit. O copie, un derivat sau exact palatul noi am clădit?! Dacă aș conduce această operație
VIITORUL TRECUTULUI de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353950_a_355279]
-
de curaj ca să încercăm, să clădim palatul cu iubire și responsabilitate, să fim perseverenți, să muncim în echipă și cu puțină știință ce să ne spună cu exactitate ce am construit. O copie, un derivat sau exact palatul noi am clădit?! Dacă aș conduce această operație de reconstrucție, nu aș construi palatul, ci tot orașul dac, cărămidă cu cărămidă, pai cu pai, dac cu dac. Cu ce se ocupau oamenii de atunci? Ce purtau? Cum se jucau copiii? Ce sărbători aveau
VIITORUL TRECUTULUI de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353950_a_355279]
-
2015 Toate Articolele Autorului Veșmântul acesta de floare - cuvânt Îl las testament pe foaie arzând Mă scriu bucurie și ram de măslin, O lacrimă vie din sufletul plin! Zăvoare să cadă atât îmi doresc O scară cu greu încerc să clădesc O haită întreagă mă lătră și fuge Această durere nu mă ajunge! Am îngeri alături ce mă ridică De gloată și vifor nu-mi este frică Prin valuri de vremi, ades am trecut Cu pași spre lumină în necunoscut! Pe
TESTAMENT de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353994_a_355323]
-
Reușind să prindă prințesa de o mână, Ionuț începu să strige descântecul ce-i venise în minte de nicăieri parcă:“Piatră din piatră, vânt din vânt, construiește-mi scara până la pământ”. Sub picioarele lor, blocurile de piatră prinseră a se clădi, bucată cu bucată, într-o scară lungă și solidă. Nu puseră bine piciorul jos, că o armată de soldați îi încercuiră. - Lasă prințesa jos, răcni cavalerul care îi conducea! Cu toate că Ionuț își luă mâinile de pe trupul prințesei, aceasta nu îi
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
În ultimul timp al vieții a avut înghețat pe față un surâs care nu edifica înfricoșarea de moarte, deși o știa, o aștepta...! Scena a pierdut un colosal actor de comedie care de azi va rămâne monumentalizat în spiritualitatea Teatrului, clădit într-una dintre coloanele ce-i susțin bolta aurorală sub care au scânteiat și vor scânteia oglinzile umane ale jertfei Thaliei. Nu se înșelase Nae Lăzărescu în deslușirea destinului său. Și-a înțeles profetic viața, și-a urmat posibila cale
NAE LĂZĂRESCU. MARII ACTORI RĂMÂN ŞI DUPĂ PLECARE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353166_a_354495]
-
valoare și sunt lăsate să dispară de către autoritățile statului, care asistă impasibile la acest proces, mânate de febră aproape schizofrenica a propriei îmbogățiri și a furtului din grădina publică sau, am putea spune, din propria grădină. Încerc fără succes să clădesc în afară, în țară în care locuiesc temporar, o Românie în miniatură, un prunc slab și subnutrit, pe care România mama, țara în care m-am născut nu mă ajută să-l fac să crească. Am luptat și lupt, din
PATRIMONIUL NATIONAL SOS de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/353236_a_354565]
-
și stele, codri cu zimbri, cerbi și păsări, cu fagi deși și poteci împlăpumite de frunze căzute, ca inima de gânduri... Un văzduh cu eterne cărări fără pulbere, spre vis, spre dor, spre dragoste, spre lacrimă, spre ideal, spre dezolare, clădesc în suflet cântecele artistei Angela Moldovan! Este o Virginia Zeani a folclorului românesc. Romanța „La oglindă” e o „Traviata” recompusă de Timotei Popovici și George Coșbuc, înadins pentru vocea Angelei Moldovan. Monumentalele cântece interpretate de ea nu sunt numai glas
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
în: Ediția nr. 1635 din 23 iunie 2015 Toate Articolele Autorului copacul, eu, tu, frunza-i blândă podoabă dăruindu-mi viață în fiecare dimineață foșnești mirabilă osândă ți-e cântul susur, vântul leagăn și trupul ți-e potir de rouă clădindu-se din seva nouă, umbrar pe lăstărișul geamăn mi-e gerul aspră silnicie pierdută-n crudul primăverii mă răcorești în toiul verii și dărui toamnei rodnicie copac și frunză, dar ceresc etern prilej de bucurie împreunați în veșnicie și-n
COPACUL, EU, TU, FRUNZA-I BLÂNDĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353259_a_354588]
-
este îmbrăcată, dar și de atitudinea pe care o are. Rochia din catifea mov (aveam să aflu mai târziu culoarea, deoarece din fotografia alb-negru nu aș fi avut cum să-mi dau seama) cădea impecabil pe trupul ei adolescentin, dar clădit într-o formă ușor apetisantă, puțin extravagantă și de un botticellism consacrat prin The Birth of Venus( Venus ieșind din mare). Ea nu ieșise din mare, ci în lume. Rochia din materialul greu, plușat și cu textură felină nu se
DREPTUL LA NEFERICIRE, AUTOR LILIANA TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352598_a_353927]
-
Noul Cod Penal sunt nerealiste și păguboase”, în nefolosul „aflării adevărului”. În completare, judecătorul Norel Popescu și-a exprimat părerea că erorile judiciare pot fi cauzate de volumul mare de activitate a magistraților. „Domnia legii este fundamentul pe care se clădește statul de drept. Justiția este un stâlp al civilizației. Pentru a-și îndeplini rolul este necesară să existe o separație reală a puterilor în stat”, a opinat prof. dr. Ovidiu Predescu, vicepreședinte al Uniunii Juriștilor din România, Directorul publicațiilor „Dreptul
„ROLUL JUSTIŢIEI ÎN SISTEMUL PUTERILOR ÎN STAT” (PRIMA PARTE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352610_a_353939]