KorAP: Find »[drukola/base=clan & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...44 45 46 ...130 >

3,244 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573

fusese de un atât de mare sprijin. La propunerea celor din jur, Katsuyori îl trimisese înapoi la Azuchi pe fiul lui Nobunaga - care stătuse, ani de zile, ostatic al clanului Takeda. Însă, în inimă, păstra cu prisosință dispreț față de seniorul clanului Oda și, chiar mai mult, pentru Tokugawa Ieyasu din Hamamatsu. După bătălia de la Nagashino, își manifesta această atitudine agresivă încontinuu. Nu era nimic rău în această tărie de spirit. Era extrem de optimist. Sigur că, forța spirituală ar trebui să umple

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
ceea ce nu avea el era faptul că nu putea conduce cu armonie și nici capacitatea de a inspira încredere în administrația lui. Astfel, puternica guvernare a lui Shingen, lipsită acum de aceste două calități, începuse să provoace conflicte în sânul clanului. Pe vremea lui Shingen, existase un articol de credință general, împărtășit atât de clasele superioare, cât și de cele inferioare, un articol de care oamenii erau foarte mândri: nici unui dușman nu i se permisese vreodată să facă un pas între

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
noaptea trecută. — Nu poate fi adevărat! exclamă Katsuyori. Dar realitatea era că acel lucru se întâmplase în timpul nopții, iar mesajele urgente care veneau, unul după altul, aduceau dovezi de netăgăduit. — Shoyoken! Nu e el unchiul meu și unul dintre bătrânii clanului? Ce idee e asta, să abandoneze câmpul de luptă și să fugă fără permisiunea mea? Și toți ceilalți. Nu fac decât să-mi spurc gura, vorbind despre asemenea infidelități și ingratitudini! Revoltându-se împotriva cerului și a omenirii, Katsuyori ar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
ani, generali noștri nu erau așa. Fiecare dintre ei avea simțul rușinii și era atent cu propria lui reputație. Când tatăl meu se mai afla încă pe lumea asta, oamenii rareori își trădau seniorul, necum să-și fi părăsit propriul clan. Preotul continua să tacă, ținând ochii închiși. În comparație cu Kaisen, care părea asemenea cenușii reci, Katsuyori vorbea înainte, ca un foc dezlănțuit: — Însă până și oamenii care erau postați și pregătiți să-i doboare pe trădători s-au împrăștiat cu toții, fără

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
Însă până și oamenii care erau postați și pregătiți să-i doboare pe trădători s-au împrăștiat cu toții, fără să se fi angajat într-o singură luptă sau să fi așteptat comanda stăpânului lor. Este un asemenea comportament vrednic de clanul Takeda și de generalii săi - care nici chiar pe marele Uesugi Kenshin nu l-au lăsat să facă un singur pas în Kai? Cum s-a putut ajunge la o asemenea lipsă de disciplină? Cât de degradați pot fi? Mulți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
care Kaisen și le făcuse în privința lui Katsuyori, care nu avea caracterul tatălui său, se mistuiseră cu desăvârșire. Era clar că, după părerea preotului, îndelungatul război civil se sfârșise. Astfel, a-l ajuta pe Katsuyori să îngenuncheze cu forța trupele clanului Oda sau a găsi vreo soluție infailibilă, era cu neputință. Clanul Takeda fusese întemeiat cu secole în urmă, iar numele lui Shingen strălucise prea orbitor pe cer: Katsuyori n-avea să cerșească, la picioarele lui Nobunaga, capitularea. Takeda Katsuyori avea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
caracterul tatălui său, se mistuiseră cu desăvârșire. Era clar că, după părerea preotului, îndelungatul război civil se sfârșise. Astfel, a-l ajuta pe Katsuyori să îngenuncheze cu forța trupele clanului Oda sau a găsi vreo soluție infailibilă, era cu neputință. Clanul Takeda fusese întemeiat cu secole în urmă, iar numele lui Shingen strălucise prea orbitor pe cer: Katsuyori n-avea să cerșească, la picioarele lui Nobunaga, capitularea. Takeda Katsuyori avea o voință puternică și cunoștea sentimentul rușinii. Printre oamenii de rând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
să fie aceleași. Își lipi palmele de podea, cu respect. — S-ar putea ca asta să fie ultima oară când te văd. Kaisen își coborî pe podea mâinile, înfășurate într-un șirag de mătănii, și plecă fără o vorbă. CĂDEREA CLANULUI TAKEDA — Hai să petrecem primăvara asta în munții din Kai, spuse Nobunaga, în timp ce ieșea călare din Azuchi, în fruntea armatei sale. Putem să privim florile de cireș, să culegem flori, și apoi, să admirăm priveliștile din jurul Muntelui Fuji, pe coastă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
expediției contra provinciei Kai părea, de astă dată, asigurat, iar plecarea armatei fusese aproape relaxată. În cea de-a zecea zi din Luna a Doua, armata ajunsese la Shinano și terminase dispunerea oamenilor la intrările în Ina, Kiso și Hida. Clanul Hojo avea să intre dinspre răsărit, în vreme ce clanul Tokugawa urma să atace din Suruga. În comparație cu bătăliile de pe râul Ane și de la Nagashino, Nobunaga invada provincia Kai la fel de senin ca și cum s-ar fi dus să culeagă legume din grădină. În mijlocul provinciei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
asigurat, iar plecarea armatei fusese aproape relaxată. În cea de-a zecea zi din Luna a Doua, armata ajunsese la Shinano și terminase dispunerea oamenilor la intrările în Ina, Kiso și Hida. Clanul Hojo avea să intre dinspre răsărit, în vreme ce clanul Tokugawa urma să atace din Suruga. În comparație cu bătăliile de pe râul Ane și de la Nagashino, Nobunaga invada provincia Kai la fel de senin ca și cum s-ar fi dus să culeagă legume din grădină. În mijlocul provinciei dușmane, se aflau forțe care nici nu mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
Castelul Naegi, cât și Kiso Yoshimasa din Fukushima erau oameni care așteptau, cu nerăbdare, sosirea lui Nobunaga, nu pe-a lui Katsuyori; iar trupele care mărșăluiau din Gifu în Iwamura o făceau fără a întâmpina nici o rezistență. Diversele fortărețe ale clanului Takeda fuseseră lăsate pradă vântului. Când noaptea făcu loc zorilor, atât Castelul Matsuo cât și cel din Ida nu mai erau decât două cochilii goale. — Am înaintat spre Ina și abia dacă am găsit un soldat inamic care s-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
am găsit un soldat inamic care s-o apere. Acesta era raportul pe care-l primise Nobugana la intrarea în Kiso. Acolo, de asemenea, soldații glumiseră între ei că avansarea era aproape prea ușoară ca să-i satisfacă. Ce anume făcuse clanul Takeda să devină atât de fragil? Cauza era complicată, dar răspunsul putea fi exprimat în termeni simpli. De astă dată, clanul Takeda n-avea să mai fie capabil să păstreze provincia Kai. Toți cei aliați cu clanul Takeda erau convinși

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
Acolo, de asemenea, soldații glumiseră între ei că avansarea era aproape prea ușoară ca să-i satisfacă. Ce anume făcuse clanul Takeda să devină atât de fragil? Cauza era complicată, dar răspunsul putea fi exprimat în termeni simpli. De astă dată, clanul Takeda n-avea să mai fie capabil să păstreze provincia Kai. Toți cei aliați cu clanul Takeda erau convinși de inevitabila sa înfrângere. Unii, poate, fuseseră chiar dispuși să aștepte, cu nerăbdare, această zi. În mod tradițional, însă, samuraii - indiferent

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
Ce anume făcuse clanul Takeda să devină atât de fragil? Cauza era complicată, dar răspunsul putea fi exprimat în termeni simpli. De astă dată, clanul Takeda n-avea să mai fie capabil să păstreze provincia Kai. Toți cei aliați cu clanul Takeda erau convinși de inevitabila sa înfrângere. Unii, poate, fuseseră chiar dispuși să aștepte, cu nerăbdare, această zi. În mod tradițional, însă, samuraii - indiferent din ce clan făceau parte - nu manifestau o atitudine necuviincioasă în asemenea vremuri, nici chiar atunci când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
avea să mai fie capabil să păstreze provincia Kai. Toți cei aliați cu clanul Takeda erau convinși de inevitabila sa înfrângere. Unii, poate, fuseseră chiar dispuși să aștepte, cu nerăbdare, această zi. În mod tradițional, însă, samuraii - indiferent din ce clan făceau parte - nu manifestau o atitudine necuviincioasă în asemenea vremuri, nici chiar atunci când știau că înfrângerea era inevitabilă. Le vom da de știre că suntem aici, spuse Nishina Nobumori, comandantul Castelului Takato și fratele mai mic al lui Katsuyori. Fiul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
fi scris-o un copil. Demonstrează cât de mult l-a descurajat asediul pe inamic. Mesajul suna astfel: În ziua a douăzeci și opta din luna trecută, provincia Kai a căzut, iar Seniorul Katsuyori s-a sinucis. Ceilalți membri ai clanului fie și-au luat viața alături de el, fie au căzut prizonieri. Nu mai are nici un rost ca acest castel să-și demonstreze, în continuare, calitățile militare, căci nu mai este decât o fortăreață singură pe un domeniu cucerit. Trebuie să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
de cireș cade și castelul fiecărui cârmuitor va arde. Acum vă voi arăta un lucru care nu va cădea și nici nu va arde, pentru veșnicie. Eu, al cincilea fiu al lui Shingen, Nobumori, am să v-arăt! Când soldații clanului Oda reușiră, în sfârșit, să urce, găsiră un cadavru cu pântecele despicat în formă de cruce. Capul, însă, nu mai era la locul lui. Apoi, o clipă mai târziu, cerul nopții de primăvară fu învăluit în coloane roșii și negre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
se revarsă în toate părțile ca un potop. Apoi veni un alt mesaj urgent: — Ruda lui Shingen, preotul orb Ryuho, a fost capturat și măcelărit de inamic. De astă dată, Katsuyori ridică ochii și spuse vorbe grele despre dușman: — Forțele clanului Oda nu cunosc mila. Ce vină i-au putut găsi unui preot fără vedere? Cum ar fi putut avea putere să se împotrivească? Acum, însă, putea cugeta mai profund la propria lui moarte. Își rodea încontinuu buzele și-și reprima

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
umană. Acum, însă, indiferent de ceea ce-i dicta temperamentul său nativ, trebuia să facă față acestui nou val al destinului. Paravanele glisante fuseseră scoase din sala mare de conferințe și chiar și din încăperile înconjurătoare ale citadelei principale; acum, întregul clan locuia la un loc, ca niște refugiați din calea unui uriaș cataclism, care continua zi și noapte. Evident, erau întinse perdele chiar și în grădină, scuturile erau instalate unul lângă altul, iar soldații nu mai aveau timp de somn, patrulând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
Shinra Saburo și că trebuia să rămână a lor până la sfârșit, chiar de erau nevoiți să lupte și să moară. Să abandoneze Castelul Nirasaki și să fugă, așa cum tocmai propusese un general, ar fi fost cea mai mare rușine pentru clanul Takeda. Un general susținu poziția contrară: — Cu toate acestea, inamicul ne înconjoară din patru laturi, iar Kofu se află într-o depresiune. Odată ce va năvăli, dușmanul o să fie ca apa care se revarsă într-un lac. N-ar fi mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
resemnaseră Katsuyori și generalii lui. Era a treia zi din Luna a Treia. Dacă ar fi fost oricare alt an, Katsuyori și suita lui s-ar fi delectat cu Sărbătoarea Păpușilor, în citadela interioară. Dar, în acea zi însorită, întregul clan era gonit din urmă de fumul negru, în timp ce abandona Castelul Nirasaki. Katsuyori, desigur, părăsi, și el, castelul, la fel ca toți ceilalți samurai care-l serveau. Dar, când se întoarse și își privi întreaga armată, avu o expresie de uimire

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
ridicau flăcări și nori de fum negru, în timp ce castelul din noua capitală ardea. Îi dăduseră foc în zori. — Nu vreau să am o viață lungă, spuse una dintre femei. Ce fel de viitor voi vedea? Să fie oare acesta sfârșitul clanului Seniorului Shingen? Călugărița, care era mătușa lui Katsuyori, fermecătoarea fată, care era nepoata lui Shingen, soțiile membrilor clanului și servitoarele lor - toate erau înecate în lacrimi, ținându-se unele de altele pe când plângeau sau strigându-și copiii. Ace de păr

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
Nu vreau să am o viață lungă, spuse una dintre femei. Ce fel de viitor voi vedea? Să fie oare acesta sfârșitul clanului Seniorului Shingen? Călugărița, care era mătușa lui Katsuyori, fermecătoarea fată, care era nepoata lui Shingen, soțiile membrilor clanului și servitoarele lor - toate erau înecate în lacrimi, ținându-se unele de altele pe când plângeau sau strigându-și copiii. Ace de păr din aur și alte podoabe rămâneau în drum și nimeni nu se ostenea măcar să le ridice. Cosmeticalele și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
Așadar, micul grup care mai rămăsese își puse toată încrederea în Katsuyori, ca într-un toiag sau stâlp. Katsuyori însuși ajunsese la capătul răbdării. Înghesuiți în Tago, însoțitorii săi rămaseră buimăciți, așteptând, în șuierul vântului de munte. Forțele unite ale clanurilor Oda și Tokugawa intrară în Kai ca niște valuri de furtună. Condusă de Anayama, armata lui Ieyasu merse de la Minobu la Ichikawaguchi. Oda Nobutada atacă Suwa de sus și pârjoli Capela Suwa Myojin și un număr de temple buddhiste. Arse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
privea în jur, amețită. Femeile care o înconjurau izbucniseră în lacrimi. Dacă tot ne-a fost scris să ajungem aici, mai bine am fi rămas în castelul cel nou de la Nirasaki. Ce jalnic. Așa se cade să arate soția seniorului clanului Takeda? Lăsate în voia lor, femeile plângeau nenorocite, lamentându-se, la nesfârșit, una alteia. Katsuyori se duse la soția lui, pentru a o îndemna să plece: — Tocmai i-am ordonat ajutorului meu să-ți aducă un cal. Chiar dacă am putea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]