2,281 matches
-
într-o singură țară”. IC se mulțumește, așadar, să asigure bolșevizarea și apoi stalinizarea PC europene, astfel încât URSS* să dispună de instrumente disciplinate. în toată Europa Centrală și de Răsărit, aceste PC sunt slabe, dat fiind că sunt interzise și clandestine. în EUropa Occidentală, după niște începuturi promițătoare, politica sectară și antisocialistă a lui Stalin, între 1928 și 1933, face ca PC să scadă la nivelul lor electoral cel mai de jos, cu excepția PC german, puternic susținut, ce-i drept, de către
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Stalin Pactele germane-sovietice* din septembrie 1939 demonstrează convingător că privirile lui Stalin sunt ațintite prioritar asupra Europei căreia, în înțelegere cu Hitler, îi modifică harta între septembrie 1939 și iunie 1941, chiar dacă acest lucru se înfăptuiește în detrimentul partidelor comuniste - interzise, clandestine, prigonite și reduse la dimensiunile stricte ale aparatului de partid în întreaga Europă din toamna anului 1940, cu excepția celui din Marea Britanie. Totuși, după faza critică dintre iunie 1941 și sfârșitul anului 1942, URSS își restabilește situația militară și beneficiază de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
guvern, Consiliul Comisarilor Poporului sau Sovnarkom. în paralel, Lenin numește dispozitivul puterii efective care se află în întregime în mâinile Partidului Bolșevic. Acest partid funcționează din 1902 - mai întâi ca fracțiune a PMSDR, iar apoi ca partid autonom - ca organizație clandestină, condusă de un Comitet Central format din circa douăzeci de membri, care desemnează, din rândul acestora, un Birou Politic, instaurat definitiv la cel de-al VIII-lea Congres al partidului, în martie 1919. Acestui Birou format din cinci membri - Lenin
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
destinate să provoace ruptura ideologică și politică cu social-democrația*, să provoace sciziuni în interiorul acesteia care să ducă la formarea unor fracțiuni comuniste, embrioni ai viitoarelor partide comuniste care să accepte modelul de organizare* bolșevic - disciplina de fier, centralism democratic, structuri clandestine, infiltrare masivă a organizațiilor adverse. IC consideră într-adevăr că în țările din Europa și din America, „lupta de clasă intră într-o perioadă de război civil*”. Organizarea și funcționarea Internaționalei Foarte curând, centrul direcției se deplasează dinspre CEIC înspre
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
promovați liderii - Piatnițki, Kunsinem, Humbert-Droz. IC înființează ramuri specializate: Internaționala Sindicală Roșie (Profintern), Internaționala Comunistă a Tineretului, Ajutorul Roșu Internațional. Departamentul pentru Relații Internaționale (OMS) este însărcinat cu gestionarea finanțelor - între care și susținerea acordată secțiilor naționale -, precum și cu circulația clandestină a agenților și a documentelor confidențiale. Mai există și departamentele agit-prop*, al informației și statisticii, al presei. Unul dintre cele mai importante este Departamentul Cadrelor care, începând din 1932, constituie dosare personale ale principalilor militanți ai fiecărui PC, în vederea gestionării
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
IC, în 1928, îl autorizează pe șef să asiste la toate întrunirile partidului și să se opună conducerii lui dacă „linia politică nu este conformă cu direcțiile CE al IC”. începând din 1933-1934, instalarea de stații de radio de emisie-recepție clandestine rezolvă parțial problema transmiterii în timp real a obiectivelor și a informațiilor. în paralel, fiecare PC este obligat să-și trimită un reprezentant la IC. în 1926, postul de președinte al IC este suprimat, iar prezidiul devine o direcție lărgită
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
referire la fluviul Lena lângă care a fost deportat. Dezvoltă aici ideea că proletariatului nu i se poate inculca o conștiință revoluționară decât din exterior, prin intermediul intelectualilor revoluționari al căror prototip ar fi el însuși. El preconizează înființarea unei organizații clandestine, secrete, puțin numeroase, centralizate și formate din oameni aleși printr-o selecție riguroasă, din „agenți”: „Acest cuvânt îmi place, scrie el, pentru că el arată clar și precis cauza comună căreia toți agenții îi subordonează gândurile și actele lor [...]. O organizație
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ale partidului, recrutarea, formarea și gestionarea militanților și desemnarea responsabililor. Lenin și organizarea întâietatea problemelor de organizare este enunțată de către Lenin* în 1902 în Ce-i de făcut? în care se pronunță pentru un partid* care să comporte structuri atât clandestine, cât și legale, organele de decizie rămânând secrete. Partidul trebuie să fie format din revoluționari profesioniști riguros selectați și disciplinați - „agenți” - și inserați într-o structură foarte centralizată. Viziunea sa organizațională fiind radicalizată de război* în 1914, Lenin insistă de-
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Centralizarea și personalizarea accentuate ale puterii vor fi duse la extrem de către Stalin* și vor deveni norma tuturor partidelor și partidelor-state, inclusiv după destalinizare*. Cel mai radical caz este acela al khmerilor roșii* și al PC cambodgian ajuns la putere, clandestini în propria lor țară, deoarece nu apar în fața populației decât sub numele de „Angkar” - „Organizația”. Internaționala Comunistă și modelul de organizare leninist După ce a creat în 1919 Internaționala Comunistă* (IC), al cărei rol era reunirea partidelor comuniste din toată lumea, Lenin
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
va putea să-și îndeplinească rolul decât dacă este organizat în modul cel mai centralizat, dacă se admite o disciplină de fier asemenea disciplinei militare [...]”. Iar a 3-a condiție ordonă „să se creeze pretutindeni, pe lângă organizația legală, un organism clandestin, capabil să-și facă la momentul decisiv datoria față de revoluție”. încă din 1920, IC este condus de un Comitet Executiv (CEIC) care definește și implementează o linie politică generală, cu sprijinul principalilor șefi sovietici, ei înșiși membri ai Politburo ai
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
membrilor săi, ci a ideologiei* care îi însuflețește: „teoria revoluționară”, „cunoașterea legilor revoluției”, „conștiința intereselor proletariatului”, definite de către Lenin. în al doilea rând, acest „partid de tip nou” se bazează pe o organizație puternic centralizată și disciplinată, supusă unei conduceri clandestine, ea însăși supusă șefului carismatic. în sfârșit, în timp ce social-democrația are un caracter de clasă* - muncitoresc - foarte marcat care corespunde funcției sale tribuniciene - de purtător de cuvânt și apărător al societăților muncitorești și populare, mai ales prin intermediul sufragiului universal și al
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
să adere cel puțin formal la sistemul de norme și de valori pe care le combat. Acestei dualități a obiectivelor îi corespunde o dualitate a mijloacelor. Insurmontabila dilemă a politicii externe comuniste Obiectivul revoluționar necesită implementarea unor structuri paralele, uneori clandestine, menite să mobilizeze forțele care vor ataca ordinea existentă și vor construi un sistem internațional paralel și concurent, o adevărată contra-societate la scară mondială, cu codurile, regulile și riturile sale, prefigurare a viitoarei societății comuniste. înființarea Internaționalei Comuniste*, apoi a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Serviciul B - legate de spionajul* sovietic. Infiltrează organizațiile rămase legale, în primul rând sindicatele*, și constituie nenumărate comitete care, teoretic, trebuie să încadreze toate sectoarele societății - tineret*, femeile*, muncitorii, prizonierii de război, imigrații, evreii* etc. -, bazându-se pe o presă clandestină adaptată. Două activități sunt totuși privilegiate. Prima este așa-numita agit-prop*: comuniștii tipăresc fluturași, broșuri, foi locale sau sectoriale, cu o grijă aparte pentru difuzarea clandestină a organului lor central. Editează broșuri de pregătire, manuale de istorie și o imensă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
tineret*, femeile*, muncitorii, prizonierii de război, imigrații, evreii* etc. -, bazându-se pe o presă clandestină adaptată. Două activități sunt totuși privilegiate. Prima este așa-numita agit-prop*: comuniștii tipăresc fluturași, broșuri, foi locale sau sectoriale, cu o grijă aparte pentru difuzarea clandestină a organului lor central. Editează broșuri de pregătire, manuale de istorie și o imensă literatură de susținere sau de propagandă. Astfel, potrivit unui recensământ provizoriu, PCF* s-ar afla la originea a 50% din ansamblul publicațiilor Rezistenței franceze. A doua
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
lui Lenin, Partidul Muncitoresc Social-Democrat din Rusia (PMSDR) cunoaște o primă divizare între bolșevici*, pe de o parte, și menșevici, pe de alta. Conflictul, care îi opune pe cei „duri” celor „moderați”, vizează formele de organizare: Lenin cere o organizare clandestină a revoluționarilor de profesie, în timp ce Iulius Martov dorește un partid care să-și recruteze membrii pe o bază mai largă și care să practice acțiunea legală. Primul război mondial și revoluția bolșevică Războiul din 1914 divide IOS, al cărui internaționalism
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
multe luni și legături cu armata și serviciile sovietice, Jaruzelski decretează stare de război: arestarea a mii de militanți - între care Walesa, supravegheat la domiciliu timp de unsprezece luni - și represiune brutală - nouă morți la mina Wujek. Solidarność organizează structuri clandestine și, în primăvara lui 1982, amploarea manifestărilor arată că o mare parte a populației nu renunță la drepturile dobândite în 1980. Poliția politică* (SB) este foarte activă, iar anii 1983-1984 sunt marcați de dispariții și asasinate politice*, între care cel
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
diplomatice, a determinat apoi Indonezia să respingă negarea informațiilor ulterioare despre complicitatea SUA la desfășurarea unor activități antiindoneziene”1. În anii ’60, Washingtonul a fost obsedat de așa-zisele amenințări sovietice și chineze pentru noile state din Africa. Prin acțiuni clandestine și războaie prin intermediari, Statele Unite au combătut grupările considerate procomuniste, dar identificate de africani ca fiind proindependență. Asasinarea lui Patrice Lumumba în 1960, un erou naționalist în Congo, le este încă atribuită americanilor. Ascensiunea lui Mobutu Sésé-Séko la putere în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de comunicare, de intercunoaștere, relații socioafective sau de subordonare, de dependență etc.) care, organizându‑se și ierarhizându‑se, dau naștere la o multitudine de structuri informale, neoficiale, psihologice, care își vor începe funcționalitatea alături de cele formale. Structurile informale, numite „organizații clandestine” (Bernoux, 1981), se nasc în zonele de incertitudine din cauza insuficienței informațiilor, ele dublează și se substituie procedurilor prescrise, încearcă să recupereze sau să anticipeze disfuncționalitățile structurilor formale. Tot ca urmare a interacțiunii apar fenomene de grup (cooperare, competiție, conflict, solidarizarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aplicabilă și întreprinderii care însă a privilegiat de mai bine de un secol calitățile de tip animus. Or, dacă vrem ca întreprinderea să acceadă rapid la registrele de performanță înaltă, este necesară introducerea acelei anima în ea, autentică, și nu clandestină. Mai importante decât aceste considerente filosofico‑psihologice sunt însă cele legate de caracteristicile epocii și întreprinderilor contemporane. Perioada pe care o traversăm este una de tranziție care implică nu doar restructurări minore, de suprafață, ci adevărate mutații. Iată‑le sintetizate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
noastre. În această privință, McLuhan înțelege să rectifice maniera obișnuită de percepere a influenței mijloacelor de comunicare: ea se exercită întotdeauna acolo unde nu ne așteptăm. După el, nu este importantă această inculcare progresivă și mai mult sau mai puțin clandestină de idei, judecăți, valori: importanța constă în adoptarea progresivă și subterană a unui mod de înțelegere și pricepere, transmis o dată ce frecventarea mijloacelor de comunicare. • Comunicare și propagandă Mai curând moralist decât sociolog, Jacques Ellul pornește un război împotriva anumitor idei
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
cu „sunători” decât să iasă pe teren și să-și suflece mânecile. Cumpărăm astfel acțiuni lăudabile cu bani. Nu mai este chiar necesar „să facem” ceva, este suficient să ne aducem obolul. Rezultatul: indiferent dacă este vorba despre apărarea imigranților clandestini sau despre drepturile șomerilor, pot apărea, pot mobiliza lumea și Își pot face auzită vocea o serie de mișcări spontane, reactive, dar, deși adeseori reușesc să se impună În fața unor structuri, rareori reușesc cu adevărat să se organizeze pe termen
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
compun suveranitatea teritorială a statului gazdă. Totuși, mai există și locuri precise În care indivizii pot cere azil, cum sunt sediile ambasadelor sau consulatelor ori ă reminiscență a azilului sacru sau religios ă bisericile (cum este biserica Saint-Bernard pentru imigranții clandestini În Franța) și, În sfârșit, Universitatea. Însă acordarea de azil poate fi considerată un gest dușmănos. Având În vedere riscurile politice și militare pe care le comportă, statele și-au rezervat Întotdeauna dreptul de a refuza azilul. Încă din Antichitate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
en France, Paris. NOREK Claude și DOUMIC-DOUBLET Frédérique (1989), Le Droit d’asile en France, Paris, PUF. NOIRIEL Gérard (1991), La Tyrannie du national: le droit d’asile en Europe, 1793-1993, Paris, Calmann-Lévy. PHILIBERT Jean-Pierre și SAUVAIGO Suzanne (1996), Immigration clandestine et séjour irrégulier d’étrangers en France, Raport al Adunării Naționale a Franței, tomul I, Paris. Φ STRĂIN, Zone de așteptare Btc " B" Bilingvismtc "Bilingvism" Între limbă și cultură există o legătură intrinsecă. Ele nu pot exista una fără cealaltă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lor. Oricare ar fi optica reținută, problemele de coordonare Între agenți ocupă un loc esențial. Dificultățile Întâlnite țin În mare măsură de: ă costul, uneori prohibitiv, al luării unei decizii; ă dezvoltarea comportamentelor de tip shirker (chiulangiu) sau free-rider (pasager clandestin, blatist); ă fenomenele de aversiune față de risc. După caz, ne putem gândi la mai multe strategii, cum sunt favorizarea comportamentelor de rutină, acordarea unui „drept rezidual” anumitor contractanți, dotarea cu instrumente de retorsiune, stabilirea de penalități, acordarea de compensații bănești
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unesc apoi pentru a da naștere unei critici sociale: „Orice ordine socială fiind În mod natural ierarhizată prin raportare la ordinea cosmico-teologică, abstracția este absolut inaplicabilă, iar imposibilul egalitarism al drepturilor omului nu poate conduce decât la reconstruirea unei ierarhii clandestine și contra naturii” (ibidem, pp. 22-23). Chiar dacă acest tip de critică nu a fost singurul elaborat (ar mai trebui să-i cităm pe Bentham, Taine, Comte etc.), el a făcut o asemenea carieră Încât ni s-a părut legitim să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]