1,626 matches
-
în zilele Paștelui, când auzeam că încep lăutarii să cânte cu trâmbița la lanțuri, cum le spuneam noi, fugeam acasă cu vitele, apoi cu ouăle roșii căpătate de la măicuța, bunica, vecine, și, hai ca în Creangă, mai furam câteva de la cloșcă, de la noi și de la o mătușă, apoi alergam să ne dăm în lanțuri, că se plătea și cu ouă nu numai cu bani, că bietul Jan a lui Crivățu nu știa că sunt și ouă de la cloșcă, el le lua
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
furam câteva de la cloșcă, de la noi și de la o mătușă, apoi alergam să ne dăm în lanțuri, că se plătea și cu ouă nu numai cu bani, că bietul Jan a lui Crivățu nu știa că sunt și ouă de la cloșcă, el le lua și umplea coșul cu ouă, să aibă cu ce plăti muzica și lanțurile, bărcile. Noi tăceam, chitic! Doamne, dar sâmbăta era ziua de baie. Cum un lighean mare de tablă îl umplea cu apă caldă și jumătate
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
-lea va menține sistemul de organizare școlară creat de mama sa, completându-l prin câteva decrete, îndeosebi cel din 1782 și cel din 1783, prin care se insista pe aplicarea fermă a prevederilor anterioare. Una dintre consecințele răscoalei lui Horia, Cloșca și Crișan, din anul 1784, a fost relansarea reformei școlare. Se considera că una dintre cauzele răscoalei era lipsa de educație a populației, fapt pentru care Consiliul Locotenențial a intervenit energic pe lângă biserica ortodoxă în direcția urgentării procesului de organizare
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
atât de multe treburi avea de făcut. A purtat gospodărie mare, fără slugi, cu vite multe, cai, boi, vaci, porci, oi multe, multe păsări. Ce griji, câte nopți nedormite când fătau vacile, oile sau scroafele. Ce griji erau când scoteau cloștile pui. Toate erau pe capul ei, în grija ei. Și noi copiii făceam pozne, plângeam, și mămica răbda, și rămânea blândă, îndurerată, și se simțea mereu datoare în fața vieții. Mama a muncit din greu și în casă și în
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
au fost de față, au început să râdă de el și l- au poreclit „vipra”. Prezint o altă întâmplare „memorabilă” pe care tata ne-a povestit-o de mai multe ori. Primăvara, bunica punea găinile la clocit și scotea pui. Cloștile umblau ziua cu puii după ele prin curtea din spatele casei. Pentru ca să aibă puii mâncare pe toată ziua, când toți ai casei erau la muncile câmpului, era făcută o spărtură în peretele chilerului, dinspre curte, îngrădită ca o plasă cu ochiuri
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
casei erau la muncile câmpului, era făcută o spărtură în peretele chilerului, dinspre curte, îngrădită ca o plasă cu ochiuri atât cât să poată intra puii ca să mănânce, dar să nu poată intra găinile. Când puii erau sătui, umblau cu cloșca prin iarbă după muște, gândaci, dar se delectau și se luptau când găseau și câte o râmă. Într-o zi, copiii cu care se juca tata au prins un pui de uliu care abia începea să zboare. Tata, ca să se
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
un picior cu o sfoară, și sfoara legată de un țăruș, și s-a dus să mănânce. Până s-a săturat, a uitat de uliu și a ieșit afară la joacă. Seara când a venit bunica de la prășit a găsit cloștile nervoase la gura de intrare a puilor pentru mâncare, iar când a intrat în casă, prin chiler, și-a pus mâinile pe cap uluită. Uliul legat de picior ajungea până la intrarea puilor prin plasa de la gaura făcută în perete, și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
frați. A rămas mic de statură, slab și palid. De la jumătatea verii au venit în ajutorul nostru fructele și crude, și pârguite și coapte, iar de la o vreme am scăpat la pepeni și ne-au scăpat de foame strugurii. O cloșcă a scos pui, un purcel a crescut până la Crăciun. După ce tata a vândut pepeni, a cumpărat o juncă a făta, și ne-am revenit. La Titi însă au rămas urmări pe toată viața, urmări pe care mama le-a prevăzut
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
fratelui Dinu. P R I M A Z I În ziua de marți 17 iunie 1922, tânăra femeie lucrase la prășit porumbul alături de soțul ei până seara, deși arșița de la miezul zilei o moleșise. Seara, revenită acasă, a îngrijit de cloști, a muls vaca, a pregătit mâncarea de luat la câmp pe a doua zi, s-a spălat cu apă rece și a dormit liniștită. A doua zi, s- a sculat de dimineață, și-a rânduit casa, a muls iarăși vaca
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
hortystă. Expansionismul maghiar a continuat agitând steagul iredentismului și superioritatea culturală la vest de Carpați. Înțelegerile care au urmat după căderea Cortinei de fier stau sub semnul tendințelor maghiare din trecut relevate de răscoala lui Gh. Doja, martiriul lui Horia, Cloșca și Crișan, soarta lui Avram Iancu și a oștirii sale, atrocitățile la retragerea armatei ungare În 1918 și 1945, evenimentele de la Tg. Mureș din 1990 și agitațiile antinaționale din Harghita și Covasna, fluturarea conceptelor de regionalizare, federalizare, autonomie zonală - amenințări
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
vieții culturale din localitatea Torac oglindește năzuințele sale În revista "Cuvânt Românesc Torăcean" și În articolele consacrate satului natal. Marile jubilee Torăcene sunt zilele sărbătorilor naționale românești: Sunt omagiați oamenii de seamă ai istoriei și culturii: voievozii, eroii patriei Horia, Cloșca și Crișan, Avram Iancu, Mihai Eminescu, Nicolaie Iorga, George Enescu ... Inspirat de peisajul natal, Pavel P. Filip scrie poemul "Amintirile ulmilor'' Închinat satului care păstrează "focul darului de neam, de mamă, de tată, de cer senin și libertate". Dealtfel În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
dreaptă și muncă, între visare și luciditate, între învățătura istoriei și exigențele dialectice ale prezentului așa cum ne-a fost lămurit de primul bărbat politic al țării, tovarășul Nicolae Ceaușescu.“ (Săptămîna, 26 ianuarie 1978) NAGY István Un descendent al lui Horia, Cloșca, Eminescu, Caragiale și alții - Petru Groza (nota V. I.) „Dr. Petru Groza a știut să se adreseze naționalităților conlocuitoare în spiritul lui Petöfi, Bălcescu și Ady, continuând în condiții noi tot ceea ce reprezentau tradițiile răscoalelor de la Bobâlna, ale lui Gheorghe
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și alții - Petru Groza (nota V. I.) „Dr. Petru Groza a știut să se adreseze naționalităților conlocuitoare în spiritul lui Petöfi, Bălcescu și Ady, continuând în condiții noi tot ceea ce reprezentau tradițiile răscoalelor de la Bobâlna, ale lui Gheorghe Doja, Horia, Cloșca și Crișan, precum și ideile progresiste ale moștenirii literare a lui Eminescu, Caragiale, Ady sau Coșbuc.“ (România liberă, 11 ianuarie 1958) NEACȘU Iulian „Spectacolul, prin amploarea ideilor și sentimentelor exprimate cu adâncă emoție și dragoste, a fost omagiul pe care poeții
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
doamnă cât o să mă coste ruperea oaselor, dar e prea târziu. Deja nu mai pot emite cuvinte inteligibile, din gura mea ies icnete și vaiete pe care încerc să le reprim cu demnitate. Îmi trec prin minte imagini cu Horia, Cloșca și Crișan trași pe roată. Săracii. Și ei au avut probleme cu coloana. Trec zece minute lungi cât marele zid chinezesc, apoi doamna începe să scoată niște sunete suspecte. Îngheț. Ascult. Doamna respiră greu. Gâfâie. După încă un minut, fiecare
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
am fi fost fericiți. Am pornit mereu de la formă la conținut. Am muncit mult, și eu și Radu Popescu. Am scos plachete, reviste, Radu a reușit să scoată 60 de numere din "Cântece noi", mai târziu Constantin Lăzărescu a scos "Cloșca cu pui" și "Metru cub", Constantin Olăreanu scotea revista "Orașe de nichel", dar interesant era că aceste reviste erau foarte căutate și citite. Orașul era plin de cititori. Radu era un talentat, perseverent, eu eram plin de ambiții. Luam legătura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Nici pentru copiii din leagăn, nici pentru mama care va naște un copil... voi suprima pe fiecare valah și atunci nu va mai fi în Ardeal decât a singură naționalitate, cea maghiară, sângele meu! Voi face inofensivi pe Horia și Cloșca. Nu va fi milă!” Românii n-au știut să contracareze propaganda ungurească, așteptând să curgă evenimentele peste ei. Nu era vorba de a se răspunde la ură cu ură și nici să îndemne la omor; erau suficiente argumente pentru a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
dictatori nu a fost ales la întâmplare și ține, cu siguranță, de o practică mai veche, pe care o găsim în scrisoarea lui Iosif al II-lea, despotul luminat, către autoritățile Marelui Principat al Transilvaniei, în legătură cu execuția lui Horia și Cloșca: „Să fie omorâți într-un mod spectaculos, în zi de sărbătoare”. Statele, oamenii de stat, îndeosebi dictatorii, își ascund, mai bine zis, își justifică crimele și asasinatele prin formula „rațiuni de stat” și, cu siguranță, Saddam și-a adormit conștiința
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cel puțin incomode, care ar fi putut fi depășite, dacă românii erau avertizați și se luau măsuri în ritm gradat. Cei de la Ministerul agriculturii (bine că nu mai cheltuim bani cu aviara, ne rămân pentru un institut de măsurat temperatura cloștilor!), folosesc cu pricepere dictonul birocraților: „morții se acoperă cu pământ și viii cu hârtie”, erau cei mai în măsură să preîntâmpine niște situații devenite hazlii. Auzi, D-ta, să nu mai stresezi porcul. De unde să știe țăranul nostru despre drepturile
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
după cât plătește fiecare, la sănătate s-o plătească fiecare, fără s-o mai plătească statul și, încolo, Dumnezeu cu mila, ne împrăștiem prin Europa și pe toate continentele. Dacă așa va arăta o preconizată guvernare liberală, așezată temeinic ca o cloșcă pe ouă, mă pot lipsi, îmi este suficientă moștenirea lăsată de Tăriceanu care seamănă cu Ludovic al XVIlea, ghilotinatul, care a lăsat moștenire o revoluție pentru Franța, Tăriceanu ne-a lăsat o criză. Creșterea aceea economică cu care s-a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
economică a românilor care a determinat răscoala de la Bobâlna din 1437, războiul țărănesc din 1514, a altor mișcări sociale care au culminat cu nesupunerea la jurământ a grănicerilor năsăudeni în 1762 și cu răscoala românilor din 1784, condusă de Horea, Cloșca și Crișan. Stăpânirea habsburgică asupra Transilvaniei a însemnat o creștere a sarcinilor iobăgești, ajungându-se la 4 zile pe săptămână de robotă, la care erau obligați toți membrii familiei trecuți de 18 ani. La aceasta se adaugă abuzurile nobililor și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din 18. Elevii din clasa a VII-a au fost examinați din citire lecția „Tatăl nostru care ești în ceruri”, din gramatică „analiza unei fraze” și din agricultură „Altoirea”. Elevii clasei a VI-a au fost examinați din citire lecția „Horia, Cloșca și Crișan”, din gramatică „Scrierea și analiza unei fraze” și din agricultură „Despre sădirea pomilor”. Elevii clasei a V-a au fost examinați din citire lecția „Libertatea”, din aritmetică „o problemă” și din agricultură „Pomicultura”. Rezultatele obținute sunt din cele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
expeditorul consemna că trimite în România valorile istorice și artistice ale Tezaurului, dar nu și stocul de aur al B.N.R., și nici bijuteriile Reginei Maria sau alte obiecte de valoare. În total erau 39.320 de obiecte de aur (inclusiv Cloșca cu puii de aur) scoase din Tezaur. Alături de stocul aur al B.N.R. și bijuterii, au rămas în continuare la Moscova alte obiecte de valoare istorică și financiară greu de apreciat. Ulterior, Nicolae Ceaușescu împreună cu Paul Niculescu-Mizil și Alexandru Bârlădeanu au
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ani grei de despărțire, revedem niște ființe scumpe, pe care le credeam dispărute. Sub lumina reflectoarelor, vasele liturgice de aur și argint, broderiile, care unele datează din secolul al XIV-lea, stofele de brocart din secolul al XV-lea, faimoasa Cloșcă cu pui străluceau oriunde ne aruncam privirile, ne aminteau de acele comori fabuloase de care vorbesc poveștile celor o mie și una de nopți. În alte săli se găseau tablourile, cu excepția a 340 de lucrări care erau la atelierul de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și vestitele Răspunsuri ale Mitropolitului Varlaam din 1644 la Catechismul calvinesc - unicul exemplar cunoscut -, colecțiile de medalii și monezi vechi moldovenești și muntenești, strânse cu osârdie de Dimitrie Sturza, precum și piesele rare ale Muzeului nostru de Antichități, cuprinzând și vestita Cloșcă cu puii de aur, singura urmă de trecere a goților pe la noi. Valori incalculabile care toate sânt pierdute ! Tot ce era mai de preț, tot ce alcătuia o bogăție nobilă și sfințită de veacuri în durerile neamului nostru, toată aurăria
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pe piață n-au mai fost verighete pentru noii căsătoriți. Apoi iar a tăcut, iar eu am continuat să explic cum se tranzacționează aurul în piață. Tăcere. La un moment dat am început să-i vorbesc despre tezaur, că avem „Cloșca cu puii de aur”, care a fost expusă la Muzeul de Istorie... Președintele a început să participe la dialog. M-a întrebat de ce ținem metalele prețioase la mănăstiri, la întreprinderile de comerț exterior. „Faceți un tezaur național. Preluați tot !” Și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]