1,966 matches
-
pe două căi de acces: pe sub turnul clopotniță de pe latura de est și printr-o poartă de mici dimensiuni practicată într-un turn de pe latura de vest, boltită sub un arc de piatră. Ca și zidul de incintă, și turnul clopotniță amplasat pe latura de est a incintei, era construit din calcar sarmatic de Repedea, material sfărâmicios ales probabil pentru motivul că era mai ușor de adus de la cariera aflată în împrejurimi. Turnul are două etaje; la parter se află o
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
Restaco SRL Suceava, care a primit Trofeul Calității 1996 din partea Asociației Române a Antreprenorilor de Construcții (ARACO). Pereții interiori ai bisericii au fost pictați în anul 2003 de către Daniela și Ioan Moldoveanu, iar interiorul a fost reamenajat. De asemenea, și clopotnița de tip zvoniță a fost renovată. După finalizarea acestor lucrări, lăcașul de cult a fost resfințit la 26 septembrie 2010 de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, iar pr. paroh Iustin Nistoroaia a primit rangul de iconom stavrofor. Biserica
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
naosului - cu altele de inovație recentă: înlocuirea peretelui despărțitor dintre pronaos și naos cu arcade sprijinite pe doi pilaștri, precum și dispunerea în altar a încă două ferestre pe lângă cea din axul bisericii. În partea stângă a bisericii se află o clopotniță de tip zvoniță, construită separat de corpul bisericii și compusă din trei arcade susținute de stâlpi masivi. Clopotnițele de tip zvoniță apar destul de rar în arhitectura românească, fiind întâlnite numai la bisericile din nordul Moldovei: Biserica Sfânta Treime din Siret
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
pilaștri, precum și dispunerea în altar a încă două ferestre pe lângă cea din axul bisericii. În partea stângă a bisericii se află o clopotniță de tip zvoniță, construită separat de corpul bisericii și compusă din trei arcade susținute de stâlpi masivi. Clopotnițele de tip zvoniță apar destul de rar în arhitectura românească, fiind întâlnite numai la bisericile din nordul Moldovei: Biserica Sfânta Treime din Siret, (Suceava), Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți (Milișăuți), Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești și Biserica Învierea Domnului din Suceava
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
domn al Moldovei și al Țării Românești. În 1650 dealul era acoperit de viță de vie aflată în proprietatea voievozilor țării. Complexul mănăstiresc era încojurat cu ziduri, precum o cetate, începând cu 1698 accesul în curtea mănăstirii se făcea prin clopotnița construită de Constantin Brâncoveanu. În interiorul curții existau 3 cruci de piatră: una sculptată în amintirea Mitropolitului Teodosie, alta în cinstea generalului Miloradovici, iar alta care amintește de răscoala semenilor din 1652, în timpul lui Constantin Șerban, împotriva boierilor. Semenii era un
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
Moldovei. Având ca reper biserica patriarhiei, aflată în centrul pieței de pe Dealul Patriarhiei, celelalte construcții sunt amplasate astfel: la Vest vechile chilii, transformate ulterior în birourile Patriarhiei, la sud-est Palatul Patriarhal, la est Paraclisul și Camera Deputaților, iar la nord Clopotnița. Ansamblul este clasat ca monument istoric, . Biserica, purtând hramul "Sfinții Împărați Constantin și Elena", a fost construită între anii 1654-1658 de Constantin Șerban Basarab și soția acestuia Bălașa, și sfințită în timpul domniei lui Mihnea al III-lea în 1658. Imediat
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
este în versuri și reprezintă opera poetului Dimitrie Notara. Inscripția prezintă un aspect inexact și anume Nicolae Mavrocordat și mitropolitul Daniil Topoloveanu (1719-1731) sunt prezentați ca fiind ctitrii lăcașului de cult, ei de fapt fiind restauratorii acestuia. La momentul zidirii clopotniței complexul mănăstiresc era înconjurat de ziduri, construcțiile mănăstirești fiind amplasate în interiorul curții delimitate de aceste ziduri. În anul 1698 Constantin Brâncoveanu dispune construirea unei porți de intrare în interiorul mănăstirii conform tradiției, adică sub forma unei clopotnițe. Clopotnița a fost restaurată
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
acestuia. La momentul zidirii clopotniței complexul mănăstiresc era înconjurat de ziduri, construcțiile mănăstirești fiind amplasate în interiorul curții delimitate de aceste ziduri. În anul 1698 Constantin Brâncoveanu dispune construirea unei porți de intrare în interiorul mănăstirii conform tradiției, adică sub forma unei clopotnițe. Clopotnița a fost restaurată între anii 1956-1958. Sub această clopotniță este împușcat în 8 iunie 1862 ora 17, Barbu Catargiu, venit în Dealul Mitropoliei pentru a ține un discurs în ședința Adunării Deputaților desfășurată în incinta Camerei Deputaților din complexul
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
La momentul zidirii clopotniței complexul mănăstiresc era înconjurat de ziduri, construcțiile mănăstirești fiind amplasate în interiorul curții delimitate de aceste ziduri. În anul 1698 Constantin Brâncoveanu dispune construirea unei porți de intrare în interiorul mănăstirii conform tradiției, adică sub forma unei clopotnițe. Clopotnița a fost restaurată între anii 1956-1958. Sub această clopotniță este împușcat în 8 iunie 1862 ora 17, Barbu Catargiu, venit în Dealul Mitropoliei pentru a ține un discurs în ședința Adunării Deputaților desfășurată în incinta Camerei Deputaților din complexul de pe
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
ziduri, construcțiile mănăstirești fiind amplasate în interiorul curții delimitate de aceste ziduri. În anul 1698 Constantin Brâncoveanu dispune construirea unei porți de intrare în interiorul mănăstirii conform tradiției, adică sub forma unei clopotnițe. Clopotnița a fost restaurată între anii 1956-1958. Sub această clopotniță este împușcat în 8 iunie 1862 ora 17, Barbu Catargiu, venit în Dealul Mitropoliei pentru a ține un discurs în ședința Adunării Deputaților desfășurată în incinta Camerei Deputaților din complexul de pe Dealul Mitropoliei. Clădirea care astăzi reprezintă Palatul Patriarhal a
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
Ioan Cuza a fost ales domn al României. Ceasornicul de soare sau Tunul meridian este un monument dispărut din ansamblul de pe Dealul Mitropoliei. Locul în care era amplasat nu este bine cunoscut, dar se știe că se afla în apropierea clopotniței. A fost amplasat pe Dealul Mitropoliei în 1845 și a funcționat până în 1848, fiind distrus de populația nemulțumită a Bucureștiului odată cu arderea Regulamentului Organic. Ceasul era format dintr-un mecanism destul de simplu, dar ingenios. Pe un soclu de marmură era
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
anul erei armene 1055 corespunde cu anul de la Hristos 1606, a presupus că această piatră de mormânt fie a fost adusă din altă parte, fie vrea să arate că respectivul ctitor pomenit ""a clădit numai o parte a bisericii, sau clopotnița"". În perioada domniei lui Ștefan Rareș (1551-1552) s-a manifestat un spirit de intoleranță la adresa armenilor. Vrând să facă uitat numele fratelui său, fostul domnitor Iliaș Rareș (1546-1551), care trecuse la mahomedanism, Ștefan Rareș a încercat să impună credința ortodoxă
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
Biserica „Sfântul Simion” din Suceava (cunoscută și sub numele de Biserica Turnul Roșu, din cauza clopotniței care este de culoare roșiatică) este un lăcaș de cult armenesc din municipiul Suceava, a cărui construcție datează din anul 1513. Ea se află la capătul din sus al Străzii Armenești, pe Strada I.G. Sbiera (fostă George Enescu) nr. 51
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
au luptat cu trupele turcești și cele moldovenești, unite pentru a-i alunga pe invadatori. Luptele s-au purtat pe Strada Armenească (în apropiere de Mănăstirea Zamca), în dreptul bisericii armenești. Se spune că de la cât sânge a curs atunci, zidurile clopotniței deveniseră de-a dreptul roșii, încât de atunci i-a rămas denumirea de Turnul Roșu. Scara exterioară a turnului-clopotniță este realizată prin suprapunerea câtorva lespezi de mormânt. Pe acestea se mai disting inscripții în armeana veche, care nu au fost
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
Isaia Muhalean, fiica baronului Andon și a Mualei, decedați într-o (zi de) luni a (anului) 1067”". În afară de aceasta, pe pardoseala bisericii se află și alte lespezi funerare ale căror inscripții sunt ilizibile. De asemenea, pe scara exterioară a turnului clopotniță se află câteva lespezi de mormânt. Pe pietrele funerare mai vechi se află inscripții în limba armeană. O traducere aproximativă ar fi următoarea: <poem>:"„Mormântul lui Khanum Lângă peretele sudic al bisericii se află două monumente funerare puse pe mormintele
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
și profesor la Seminarul Teologic Monahal de la Mănăstirea Neamț (1957-1959). În anul 1962, a fost chemat la stăreția Mănăstirii Putna (1962-1977), fiind hirotesit întru arhimandrit la 22 ianuarie 1967. Acolo a restaurat întreg complexul mănăstiresc: biserica, turnul tezaur, turnul Eminescu, clopotnița, muzeul și chiliile, fiind constant sprijinit de Mitropolitul Moldovei și Sucevei de atunci, Iustin Moisescu. La data de 16 noiembrie 1976 a fost ales arhiereu-vicar al Episcopiei Aradului, cu titlul "Hunedoreanul", fiind hirotonit întru arhiereu și instalat la 25 iunie
Gherasim Cucoșel () [Corola-website/Science/308456_a_309785]
-
este înconjurată de ziduri de incintă nu foarte înalte. Există nu mai puțin de șase porți de ieșire din incintă. În interior pe lângă biserică, se află o trapeză, un grup sanitar, o fântână cu roată acoperită, o troiță și o clopotniță amenajată între două trunchiuri de copac. În inventarul bisericii se află mai multe icoane vechi, precum: La sfârșitul secolului al XIX-lea, se afla aici un clopot care fusese găsit cu ocazia săpării unui mormânt în cimitirul Bisericii "Sf. Simion
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
complexul monahal a fost devastat și incendiat de turci. Pe latura nordică a bisericii se află o pisanie în limba română cu caractere chirilice cu următorul text: Lucrările din anii următori au refăcut complexul monahal și a fost supraînălțat turnul clopotniță. În anul 1847, pe latura de sud a incintei, la etaj, a fost amenajat un paraclis cu hramul Nașterea Maicii Domnului și Duminica Tuturor Sfinților. Paraclisul a fost sfințit la 31 august 1847, iar catapeteasma sa a fost adusă de
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
unde a predat Nicolae Grigorescu. În anul 1873, stareța Tavefta a îmbrăcat icoanele din catapeteasmă în argint, precum și icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni. La 23 iulie 1903, un nou incendiu a produs pagube mănăstirii: au ars chiliile din incintă, clopotnița, acoperișul bisericii mari și 16 case din afara incintei. Biserica a fost reparată la începutul secolului al XX-lea, dar i s-a păstrat numai turla de pe Pantocrator, celelalte două turle nemaifiind reconstruite. Paraclisul a fost refăcut pe cheltuiala prințesei Raluca
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
de peste 50 ha, din care 35 ha curți și clădiri. Mănăstirea Agapia este formată dintr-o incintă alcătuită din clădiri pe două nivele, având un cerdac larg, care se desfășoară de jur-împrejurul bisericii. Pe latura de est se află un turn clopotniță cu două etaje, având la primul etaj o prispă continuă cu arcade elegante și coloane de lemn dispuse în linie. Pe latura sudică a incintei se află Paraclisul „Nașterea Maicii Domnului”. În paraclis se află vechea catapeteasmă cu picturi din
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
mai jos Păpusa, care, după tradiție, existau deja la acea epocă. Urmașii Craioveștilor au înlocuit biserica de lemn cu una de zidărie, care a fost reparată și pictată de Matei Basarab și Preda Brâncoveanu; aceștia au adăugat chilii, un turn clopotnița la intrarea în incintă, iar mai târziu biserica a fost mărită cu pridvor. Constantin Brâncoveanu, descendent colateral, s-a ocupat de mănăstirea Arnota, ajunsă într-o stare gravă de părăsire și de ruină, chiar în timpul în care era mare spătar
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
părăsească mănăstirea. Complexul monahal a rămas în părăsire timp de peste 70 ani. În primul deceniu al secolului al XX-lea, istoricul N.A. Bogdan găsea aici ""o biserică veche în ruină, cu ziduri mari încunjurătoare, străpunse de metereze, și cu o clopotniță grosolană, dar care'ți impune respect; (...) azi este totul într'o stare din cele mai de plâns; și doar mangalagiii de prinprejur, când pornesc cu carul încărcat spre târg să'și vândă marfa, de'și mai arunc privirea cătră corpul
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
în monumentalul "„Dicționar enciclopedic de artă medievală românească”", reputatul istoric de artă Vasile Drăguț a găsit aici un complex fortificat, reprezentativ pentru arhitectura moldovenească din secolul al XVII-lea, cu o biserică de mici dimensiuni, turnul porții servind și de clopotniță, plus construcții anexe aflate în ruină. Aflată pentru a doua oară în părăsire, Mănăstirea Hadâmbu a fost redeschisă în anul 1990, când, din încredințarea mitropolitului Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, a fost numit ca stareț protosinghelul Nicodim Gheorghiță. Mănăstirea
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
fost protejat termic. Biserica veche a fost reconsolidată, i s-a făcut un nou acoperiș în stil moldovenesc, o nouă catapeteasmă, precum și un nou baldachin pentru icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. De asemenea, a fost consolidat și turnul clopotniță. La 11 octombrie 2009, cu prilejul împlinirii a 350 de ani de la atestarea documentară a bisericii vechi, lăcașul de cult cu hramul "Nașterea Maicii Domnului" a fost resfințit de un sobor de preoți în frunte cu mitropolitul Teofan Savu al
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
al XVII-lea. Zidul de incintă are un plan dreptunghiular, fiind prevăzut la colțuri cu turnuri circulare, specifice construcțiilor cu funcții de apărare (cetăți) din acea vreme. Turnul de la intrare avea atât rol de turn de intrare, cât și de clopotniță. Biserica mănăstirii, purtând hramul "Nașterea Maicii Domnului", este de proporții reduse și prezintă un plan mixt, ea caracterizându-se prin diferite amenajări defensive. Ea este consolidată din piatră brută și are pereții cu chenare gotice. Noua biserică se remarcă prin
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]