3,215 matches
-
picioarele. Acum stătea cu ele depărtate, nonșalant. Manuel se apropia de el privindu-i picioarele. Era-n regulă ce vedea. Poate să se ocupe de treaba asta. Tre’ să-l facă să-și lase capul ca să-l poată străpunge dincolo de coarne și să-l ucidă. Nu se gândea la spadă, nu la cum o să-l ucidă. Își gândea În primul rând pașii. Dar imaginile veneau peste el. Înaintând, atent la picioarele taurului, Îi atraseră atenția, Într-o succesiune, ochii, botul umed
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Nu se gândea la spadă, nu la cum o să-l ucidă. Își gândea În primul rând pașii. Dar imaginile veneau peste el. Înaintând, atent la picioarele taurului, Îi atraseră atenția, Într-o succesiune, ochii, botul umed și deschiderea largă a coarnelor care ținteau În față. În jurul ochilor, taurul avea niște cearcăne ușoare. Își ținea ochii pe Manuel. Simțea că o să-l facă praf pe micuțul ăsta cu fața palidă. Acum, oprindu-se-n loc și Întinzând muleta roșie cu vârful sabiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
micuțul ăsta cu fața palidă. Acum, oprindu-se-n loc și Întinzând muleta roșie cu vârful sabiei pe care o ținea acum În mâna stângă, Împungând-o cu vârful cât să se desfășoare ca pânzele unui vas, Manuel observă vârfurile coarnelor. Unul dintre ele se ciobise când Împunsese barrera. Celălalt era ascuțit ca o pană de scris. Cât desfășura muleta, Manuel observă că baza albă a coarnelor era pătată cu roșu. Nu-și luă ochii de pe picioarele taurului cât Înregistră toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
-o cu vârful cât să se desfășoare ca pânzele unui vas, Manuel observă vârfurile coarnelor. Unul dintre ele se ciobise când Împunsese barrera. Celălalt era ascuțit ca o pană de scris. Cât desfășura muleta, Manuel observă că baza albă a coarnelor era pătată cu roșu. Nu-și luă ochii de pe picioarele taurului cât Înregistră toate detaliile astea. Taurul stătea mereu cu ochii pe el. „Acum e defensiv“, se gândi Manuel. „E rezervat. Tre’ să-l scot din starea asta și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Îl strigă. Taurul Îl privi. Se aplecă pe spate, insultându-l și scuturând materialul Întins. Taurul văzu muleta. În lumina reflectoarelor, era o pată stacojie strălucitoare. Își lipi picioarele. Vine. Ssuuuușșș! Manuel se-ntoarse și ridică muleta, care trecu peste coarnele taurului și-i mătură spatele larg de la cap până la coadă. Taurul trecu mai departe, purtat de inerția atacului. Manuel nu se mișcase din loc. La sfârșitul pasei, taurul se-ntoarse, ca o pisică ce-ți sare-n față de după colț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
sau alta. Ochii săi observau lucruri și corpul său lua măsurile necesare, fără să se gândească. Dac-ar fi stat să se gândească, ar fi fost pierdut. Acum, față-n față cu taurul, lua la cunoștință multe lucruri deodată. Erau coarnele, cel ciobit și cel ascuțit, de unde indicația să-l atace din partea stângă, să-l atace scurt și direct, să coboare muleta În așa fel Încât taurul să se țină după ea și, aplecându-se Între coarne, să-nfigă sabia cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
multe lucruri deodată. Erau coarnele, cel ciobit și cel ascuțit, de unde indicația să-l atace din partea stângă, să-l atace scurt și direct, să coboare muleta În așa fel Încât taurul să se țină după ea și, aplecându-se Între coarne, să-nfigă sabia cu totul Într-un loc mic cât o monedă de cinci pesteas, aflat direct În spatele gâtului, Între umeri. Trebuia să facă toate astea și apoi trebuia să se dea la o parte dintre coarne. Era conștient că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
aplecându-se Între coarne, să-nfigă sabia cu totul Într-un loc mic cât o monedă de cinci pesteas, aflat direct În spatele gâtului, Între umeri. Trebuia să facă toate astea și apoi trebuia să se dea la o parte dintre coarne. Era conștient că trebuie să facă toate astea, dar, exprimat În cuvinte, singurul său gând era: „Corto y derecho“. „Corto y derecho“, se gândi, Înfășurându-și muleta. Scurt și direct. Corto y derecho, scoase sabia din muleta, se poziționă În dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
peste taur, dar sabia Îi zbură din mână. Căzu la pământ și taurul era peste el. Întins pe jos, Începu să-l lovească În bot cu papucii din picioare. Îl lovea și-l lovea și taurul era pornit asupra lui, coarnele ratându-l Întruna din cauza agitației, lovindu-l mereu cu capul, Înfigându-și coarnele-n nisip. Lovind Întruna, ca un tip care ține mingea pe picior, Manuel Îl Împiedică pe taur să-și Înfigă coarnele-n el. Simți pe spate adierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
era peste el. Întins pe jos, Începu să-l lovească În bot cu papucii din picioare. Îl lovea și-l lovea și taurul era pornit asupra lui, coarnele ratându-l Întruna din cauza agitației, lovindu-l mereu cu capul, Înfigându-și coarnele-n nisip. Lovind Întruna, ca un tip care ține mingea pe picior, Manuel Îl Împiedică pe taur să-și Înfigă coarnele-n el. Simți pe spate adierea capelor fluturate către taur și apoi acesta dispăru, plecă În goană de pe el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și taurul era pornit asupra lui, coarnele ratându-l Întruna din cauza agitației, lovindu-l mereu cu capul, Înfigându-și coarnele-n nisip. Lovind Întruna, ca un tip care ține mingea pe picior, Manuel Îl Împiedică pe taur să-și Înfigă coarnele-n el. Simți pe spate adierea capelor fluturate către taur și apoi acesta dispăru, plecă În goană de pe el. Întunecat, Îi trecu cu burta pe deasupra. Fără să-l calce măcar. Manuel se ridică și-și luă muleta. Fuentes Îi dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
alergă spre taur, care se oprise lângă unul din caii morți. Jacheta Îi flutura acolo unde Îi fusese sfâșiată, sub braț. — Fă-l să plece de-acolo, strigă către țigan. Taurul mirosise sângele calului ucis și acum sfâșia pânza cu coarnele. A atacat capa lui Fuentes, trăgând după el pânza agățată de cornul ciobit, În hohotele mulțimii. Ajuns În mijlocul arenei, Începu să zvârle din cap ca să scape de pânză. Venit În fugă din spate, Hernandez apucă un colț al pânzei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mai departe și mult mai rapid decât Îi este dat să vadă unui om obișnuit, și ăsta era darul cel mai de preț al tatălui său. La modul cel mai propriu, taică-su vedea la fel de bine ca un berbec cu coarne mari sau ca un vultur. Stăteau amândoi pe un mal al lacului, și pe atunci și ochii lui erau buni, și taică-su zicea: — Au ridicat steagul. Nick nu vedea nici steagul, nici stâlpul pe care se ridica. — Uite-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ridicată În mod rgulamentar de jur Împrejurul arenei. . Ploaia asta. (În it. În orig.) . Ați pierdut ceva, doamnă? (În it. În orig.) . Echipa de asistenți ai unui matador, formată din toreadori (peoni) și picadori. . Lovitură de grație, aplicată cu spada În spatel coarnelor taurului. . Coniac italienesc. . Henry Maximilian Beerbohm (1872-1956) - pamfletar și caricaturist englez. . dragă (În it. În orig.) . Ascultă, dragule! (În it. În orig.) . PÎine, salam, brînză (În it. În orig.) . Împunsătură (În sp. În orig.) . Denumire populară pentru Alegria de San
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de zâne, Vor mereu să le iubească Și pe noi să ne turcească. Toți ne dau astăzi târcoale, Ne-au lăsat fără furnale. Astăzi prin economie Este jaf și tâlhărie. Scoală din somn, Țepeș Doamne, C-a rămas plug fără coarne. Dă dușmanii toți afară Și fă liniște în țară.
Scoal?, ?epe? Doamne! by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83194_a_84519]
-
rugăminte, frig, Legenda Urieșilor (folclor) Se spune că pe muntele Ceahlău ar fi trăit cândva un neam de uriași, popor de oameni grozav de înalți și de tari. Și-au adus cu dânșii niște vite, un soi de bouri, cu coarne scurte, și-i pășunau toată vara pe plaiurile muntelui, până da omătul. Atunci coborau oamenii cu vitele lor, către apus și miază-zi, spre Valea Jitanului, care de atunci și până acum așa îi spune. Dar într-o iarnă, a dat
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
floare... E dulce vara pe la noi! Când dimineața se ivește Din al văzduhurilor fund, Tot câmpul parcă întinerește Iar, deșteptată de pe prund, Cireada satului pornește... În urma ei un roi de grauri, Ca niște valuri cenușii, S-amestecă prin bălării. S-așază-n coarne pe la tauri, Fac fel de fel de nebunii. Până ce-n zarea depărtată Spre lacul trist se pun pe drum. Și cum se duc, - acum ș-acum Se mai zăresc încă o dată, Ca rămășița unui fum. Cerințe: 1. Memorați versurile. 2
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
văile munților și prin desișurile pădurilor, urmărind mistreții, lupii, urșii, vulpile și alte lighioane. Nu era rău să mai nimicească acele lighioane vătămătoare, dar lui îi plăcea mai mult să fugărească și să ucidă nevinovatele căprioare și cerbii bătrâni, cu coarne mari și frumoase care nu făceau rău nimănui. Negură-Împărat avea un singur băiat, pe care îl iubea ca lumina ochilor și căruia voia să i lase bogăția lui, precum și puterea de stăpânitor al acelor ținuturi. Băiatul moștenise de la tată-său
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
slugile boierești se apropiau de pândar, să îndeplinească porunca stăpânului, ce le fu dat ochilor să vadă? Cerbul se apropie de împărat și începu să vorbească: Oprește-te stăpâne; oprește-te tată! Și abia rosti cuvântul tată, că-i căzură coarnele și pielea de pe el și se ivi băiatul crezut atâta vreme mort. Negură se trase câțiva pași înapoi, de mirare și de bucurie. Băiatul mai vorbi: Lăsați-l pe bătrân în pace, mulțumiți-i că m-o scăpat de la moarte
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
trecut direct, n-a scos nici un sunet. Marlena Îl privi pe Harry și, pentru prima dată de la Încurcătura de la templu, mințile și inimile lor se căutară unele pe altele. — Ce ne facem? Îl Întrebă În șoaptă. Harry luă taurul de coarne. —Esmé, știi cumva când a mâncat ultima dată? —Am Încercat să-i dau niște ouă azi-dimineață, dar nu-i e prea foame. A mâncat doar foarte puțin și apoi a dat afară. —Mm. Dar scaunele cum sunt? —Scaune? —A făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
celorlalți. Zbang! Zbang! Erau pui de șefi de trib care-și apărau satul de invadatori. Cel mai mare dintre băieți Își luă avânt și sări În spinarea unui bivol de apă care se odihnea pe marginea drumului. Se luptă cu coarnele animalului care stătea absolut nemișcat, iar apoi Îi dădu un șut În coaste Înainte de a se declara Încă o dată victorios. Ceilalți băieți Îl imitară luându-și avânt și sărind pe spinarea bivolului, pentru ca apoi să se rostogolească precum niște gimnaști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
pe rogojinile lor, așezați la rând și privesc coroanele copacilor de deasupra care ascund cerul. Când dispare soarele și nu se văd stelele, se Întorc spre amintirile lor. Aud o sută de tobe de bronz, vuietul a o sută de coarne de vacă, o sută de tigve În formă de broască. Aud trilurile fluierelor și ecoul clopotelor. Aud muzica unui pârâu care gângurește și de care s-ar Îndrăgosti orice zeu. Cu toții cântă Într-o armonie perfectă: suntem Împreună și asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
fac să știe puterea și tăria Mea; și vor cunoaște că Numele Meu este Domnul. $17 1. Păcatul lui Iuda este scris cu un priboi de fier, cu un vîrf de diamant, este săpat pe tabla inimii lor, și pe coarnele altarelor lor. 2. Cum se gîndesc la copiii lor, așa se gîndesc la altarele lor, și la idolii și Astarteele lor lîngă copacii verzi, pe dealuri înalte. 3. Eu dau la pradă muntele Meu și ogoarele lui, avuțiile tale, toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
cel al lui Jordan von Saxa. Tabloul îl reprezenta în postura Sfântului Eustacius, în costum de vânătoare, alături de calul și buldogul său, îngenuncheat și cu mâinile împreunate în dreptul ochilor, în fața unui cerb falnic, ca un Crist răstignit pe cruce între coarne. Bătrânul stătea uimit în fața celor două ipostaze ale grafului, într-una prosternat și în cealaltă paralizat, întrebându se care din ele era cea adevărată. Se decise să-l asculte și să-l creadă pe cel din jilț. Jordan moștenise averea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
care se pricepeau foarte bine să danseze; pe plajă se făceau tot felul de jocuri până noaptea târziu; "Vila reginei" era demnă de vizitat ("Să am și eu o astfel de vilă, ce serait une folie"), madame Ionescu îi pune coarne bărbatului său și el habar n-are... c'est à se tordre... a venit la Charles o fetiță de 15 ani și l-a rugat să-i ia fecioria... A avut câteva succese monstre... să vezi... - Și Arabella? Arabella era
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]