1,975 matches
-
26; Mihai Minculescu, „Eliberarea lui Bularda”, RL, 1975, 27; N. Barbu, „Cercul adevărului”, CRC, 1976, 47; Dumitru Micu, Romane de debut, CNT, 1976, 51; Constantin Cubleșan, „Cetăți subpământene”, T, 1980, 10; Lit. rom. cont., I, 538; Vasile Chifor, „Barieră pentru cocori”, RL, 1981, 35; Vasile Netea, „Roata fără sfârșit”, SPM, 1984, 28; N. Barbu, Romanul-document, CRC, 1984, 45; Ulici, Lit. rom., I, 308-309; Gabriela Pintelescu, Două piese de teatru, ST, 1997, 5-6; Ana Selejan, Retorica vulnerabilității, București, 2001; Dicț. scriit. rom
SELEJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289608_a_290937]
-
Hérold, Montpellier, 1967; À Jacques Hérold, cu o gravura de Jacques Herold, Montpellier, 1969. Ces Pas d’un autre étape, Paris, 1970. Ediții: B. Fundoianu, L’Exode, pref. edit., Paris, 1965 (în colaborare cu Gaston Puet). Traduceri: Mihail Sadoveanu, Mitrea Cocor, Paris, 1951; Zaharia Stancu, Le Nu-pieds, Paris, 1951; Eusebiu Cămilar, Dans le brouillard, pref. Louis de Villefosse, Paris, 1952; Leș Premièrs poèmes de Tristan Tzara, suivis de cinq poèmes oubliés, Paris, 1965; Anthologie de la poésie roumaine, Paris, 1968. Repere bibliografice
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
mult, cu timpul aproape exclusiv, moderne. Încă în Noapte de echinox enunțuri de felul butadei („m-am privit într-o frunză/ și m-am văzut mai matur”), imagini insolite, soresciene avant la lettre („am învățat pe dinafară un șirag de cocori,/ m-am iscălit pe un surâs/ și-am colorat tăcerea cu un greier”), indică tendința de înlocuire a mijloacelor expresive. Tradiționalismului tinde să i se substituie - și, progresiv, i se va substitui integral - un modernism de expresie ludică, altul decât
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
parcă-ar ține-așa de-o lebădă pe ape? // De ce-au părinții, parcă, tot un dor de spus, / Tot o pădure au și-o-nălbesc cu trunchii, / Copiii-n lume gata să izbească-n sus / Și să despice drum cocorilor prin unghii? // [...] Această lume-acum ce bântuie și-n stei, / Stăm țintuiți de ea, legați ca de-un ecou, / La împerecherea clipei și la desperecherea ei, / Când e și moarte-n tot și naștere din nou” (La împerecherea clipei, în Poeme
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
zise băiatul, dar pe jos. Bătrânul coprinse într-o mână pe fată și în cealaltă pe băiat. O, voinicii moșului!... Și zâmbi pe sub mustăți, și-i privi cu atâta dragoste, că ochii lui era numai lumină și binecuvântare. Tată-moșule, da' cocorii un' se duc când se duc? În țara cocorilor. În țara cocorilor? Da. Dar rândunelile un'se duc când se duc? În țara rândunelilor. În țara rândunelilor? Da. Tată-moșule, aș vrea să-mi crească și mie aripi și să zbor
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
mână pe fată și în cealaltă pe băiat. O, voinicii moșului!... Și zâmbi pe sub mustăți, și-i privi cu atâta dragoste, că ochii lui era numai lumină și binecuvântare. Tată-moșule, da' cocorii un' se duc când se duc? În țara cocorilor. În țara cocorilor? Da. Dar rândunelile un'se duc când se duc? În țara rândunelilor. În țara rândunelilor? Da. Tată-moșule, aș vrea să-mi crească și mie aripi și să zbor sus de tot, până în slava cerului, zise băiatul netezindu
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
și în cealaltă pe băiat. O, voinicii moșului!... Și zâmbi pe sub mustăți, și-i privi cu atâta dragoste, că ochii lui era numai lumină și binecuvântare. Tată-moșule, da' cocorii un' se duc când se duc? În țara cocorilor. În țara cocorilor? Da. Dar rândunelile un'se duc când se duc? În țara rândunelilor. În țara rândunelilor? Da. Tată-moșule, aș vrea să-mi crească și mie aripi și să zbor sus de tot, până în slava cerului, zise băiatul netezindu-i barba. Dacă
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
la Roma, București, 1967; Doi domni fără umbrele, București, 1971; Turistul singuratic, București, 1974; Urcușul, București, 1975; Cel mai isteț, cel mai viteaz, București, 1978; Cuibul, București, 1979; Parodii teatrale, București, 1980; Prietenii, București, 1980; Paradis de ocazie, București, 1981; Cocorii sufletului nostru, București, 1982; Jolly Joker, București, 1983; Un prieten devotat, București, 1985; Sorin și Irina, București, 1985; Domide contra Napoleon, București, 1986; Arta dialogului, București, 1987; Milionarul sărac, București, 1987; O dragoste nebună, nebună, nebună, București, 1990; Ultimele comedii
POPESCU-27. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288948_a_290277]
-
MUNTEANU, Eugen (18.VIII.1953, Seimenii Mari, j. Constanța), filolog, eseist și traducător. Este fiul Nicoletei (n. Cocor) și al lui Ilarion Munteanu, agricultori. Face școala generală în comuna natală, după care se înscrie la Liceul Teoretic nr. 4 din Constanța, pe care îl va absolvi în 1972. Între 1974 și 1978 frecventează cursurile Facultății de Filologie a
MUNTEANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
la fel, București, 1977; Roșcovanul, București, 1979; Profesorul de muzică, București, 1979; Hoțul, București, 1980; Povestiri de război, București, 1980; Oameni, fapte, amintiri, I-II, București, 1981-1985; Filiera Prahova, București, 1982; Patru zile fierbinți, București, 1983; Dincolo de ziduri, București, 1983; Cocorii zboară fără busolă, București, 1984; Prințesa din Șega, București, 1985; Barajul, București, 1986; Sonata în re major, București, 1987; Scrisori din Calea Lactee, București, 1989. Traduceri: Lehel Szeberenyi, Se urnesc munții, București, 1954 (în colaborare cu Ben Corlaciu). Repere bibliografice: Al.
MUNTEANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
densă, înghețată: „În sens invers, mergând/ mereu înspre Nord - eu: suflet arid, pietros,/ mușcând zăbala înghețată a lunii...” (Inorog). Sensul drumului este unul coborâtor, mântuirea e nu incertă, ci infernală: „Și astăzi?... O, trup condamnat la țărână,/ schelet trist de cocor!../ Scară incertă, de oase, pe care cobor...” (Amară). Așa cum mărturisește în Cuvântul autoarei, P. scrie o „carte neagră”, a disperărilor asumate și denunțate care, prin repetare, devin „un mecanism orb”. Nu poate fi ignorată, totuși, falsitatea unor „tirade”, un playback
PEDVIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288746_a_290075]
-
slab, se întrevede și o coordonată religioasă în Psalm sau Închinarea poemului, iar „vreau” devine „aș vrea”: „Mă-mbată vinul vremii, cu floare de pământ, / destin întors sub coasta de amurgite glorii,/ stelarul ceas de noapte, când mor prin văi cocorii, / și-aș vrea pentru toți orbii pământului să cânt!/ Prin transparențe albe, de flaute târzii,/ Simt tot mai vag în sânge teluricul «aș vrea»,/ Prin văi de nebunie se clatină o stea”. În orizontul morții, versul din Fata Morgana păstrează, totuși
PETCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288767_a_290096]
-
carte de nuvele, Cheltuieli de reprezentare. Colaborează la „Vatra”, „Argeș”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ramuri”, „Convorbiri literare” ș.a. Într-o cadență alertă, îi apare un număr impresionant de volume, cuprinzând proză scurtă sau roman: Adio, Robert! (1974) și Separația bunurilor (1975), Cocorul de pază (1976), Fericit cel care ca Ulise... (1978), romanul Vară nebună cu bărci albastre (1983), Oameni, furtuni, vapoare (1984), Plutind avan pe marea cea adâncă... (1987), Punctul mort (1996) și Povestiri arogante (2002). Semnează și scenariile filmelor La porțile
NOVAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288491_a_289820]
-
satire acide, iar personajul „e elevat totuși ideatic prin aspirația de a poseda o barcă albastră cu pânze galbene, un simbol exotic al libertății” (Marian Popa). SCRIERI: Cheltuieli de reprezentare, București, 1970; Adio, Robert!, București, 1974; Separația bunurilor, București, 1975; Cocorul de pază, București, 1976; Fericit cel care ca Ulise..., București, 1978; Vară nebună cu bărci albastre, București, 1983; Oameni, furtuni, vapoare (în colaborare cu Nicolae M. Balotă), București, 1984; Plutind avan pe marea cea adâncă..., București, 1987; Vânzătorul de enigme
NOVAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288491_a_289820]
-
Al. Protopopescu, „Cheltuieli de reprezentare”, TMS, 1970, 12; Hristu Cândroveanu, Debutul unui prozator, R, 1971, 3; Nicolae Manolescu, Tineri romancieri, RL, 1975, 45; Ion Istrate, „Separația bunurilor”, ST, 1976, 1; Constantin M. Popa, „Separația bunurilor”, R, 1976, 3; Nicolae Motoc, „Cocorul de pază”, TMS, 1976, 4; Virgil Ardeleanu, „Cocorul de pază”, ST, 1976, 11; Alex. Ștefănescu, Peripeții povestite la persoana întâi, „Scânteia tineretului”, 1979, 9353; Sorin Titel, Patetism și ironie, RL, 1983, 23; Laurențiu Ulici, „Vară nebună cu bărci albastre”, CNT
NOVAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288491_a_289820]
-
Hristu Cândroveanu, Debutul unui prozator, R, 1971, 3; Nicolae Manolescu, Tineri romancieri, RL, 1975, 45; Ion Istrate, „Separația bunurilor”, ST, 1976, 1; Constantin M. Popa, „Separația bunurilor”, R, 1976, 3; Nicolae Motoc, „Cocorul de pază”, TMS, 1976, 4; Virgil Ardeleanu, „Cocorul de pază”, ST, 1976, 11; Alex. Ștefănescu, Peripeții povestite la persoana întâi, „Scânteia tineretului”, 1979, 9353; Sorin Titel, Patetism și ironie, RL, 1983, 23; Laurențiu Ulici, „Vară nebună cu bărci albastre”, CNT, 1983, 30; Cornel Regman, „Vară nebună cu bărci
NOVAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288491_a_289820]
-
un Dicționar cronologic al literaturii ruse, amplă operă colectivă căreia îi asigura coordonarea, deși terminat înainte de moartea lui, a rămas nepublicat. SCRIERI: Câteva sfaturi pentru îmbunătățirea gazetelor de perete, București, 1949; Legenda unui pustiu, București, 1949; Vasca, București, 1950; „Mitrea Cocor” de Mihail Sadoveanu, București, 1953; Pentru literatura vieții noi, București, 1953; În slujba poporului, București, 1955; Avem un cârmaci încercat, București, 1955; Principiul leninist al spiritului de partid și unele probleme ale creației literare, București, 1956; Povestiri despre Doftana, București
NOVICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288494_a_289823]
-
dezrădăcinarea, singurătatea, neîmplinirile, setea de ducă, deznădejdea, alături de iubirea pentru părinți și ținutul natal, de încrederea în destinul neamului, de așteptarea unor noi orizonturi. Cultivând unele metafore și simboluri cu totul particulare, N. fixează stepa, salcâmii, ploile și vânturile toamnei, cocorii, păsările cerului drept componente esențiale ale universului său liric. Poetul este, așa cum se autodefinește, un „fiu al stepei”, în sufletul căruia sălășluiește „dorul cocorului” și care e atras mereu de „pânze de catarg”, chiar dacă uneori se identifică lăuntric cu „vulturii
NENCEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288421_a_289750]
-
Cultivând unele metafore și simboluri cu totul particulare, N. fixează stepa, salcâmii, ploile și vânturile toamnei, cocorii, păsările cerului drept componente esențiale ale universului său liric. Poetul este, așa cum se autodefinește, un „fiu al stepei”, în sufletul căruia sălășluiește „dorul cocorului” și care e atras mereu de „pânze de catarg”, chiar dacă uneori se identifică lăuntric cu „vulturii răniți”, cu niște „ghitare sfărâmate”, cu „copaci pustii”. Spre a ține piept „ceții” și „ruginii”, cheamă „răsăritul” soarelui și „seninul” cerului, duioșia cântecului de
NENCEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288421_a_289750]
-
Nicolae Tăutu cultivă imaginea grațioasă, poanta lirică (Ă) de cele mai multe ori În efecte ieftine. Și aceasta pentru ca să-și acordeze focurile imagistice la elementele realității. În debutul poemului sugerează obscuritatea satului Prisaca (Ă): «Satul meu n-are monografie; au Încercat cândva cocorii s-o scrie, dar cerul vânzolea cearșaful de nori și nu mai descifrăm rândul de cocori». Nicolae Tăutu e un pudic și ocolește ditirambele spuse cu voce sonoră (Ă) pentru că În loc să-și declare sentimentele el le caută oglindite În oameni
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pentru ca să-și acordeze focurile imagistice la elementele realității. În debutul poemului sugerează obscuritatea satului Prisaca (Ă): «Satul meu n-are monografie; au Încercat cândva cocorii s-o scrie, dar cerul vânzolea cearșaful de nori și nu mai descifrăm rândul de cocori». Nicolae Tăutu e un pudic și ocolește ditirambele spuse cu voce sonoră (Ă) pentru că În loc să-și declare sentimentele el le caută oglindite În oameni, În fapte și astfel le conturează mai puternic: «Copiii merg cu viața la școală, primeniți În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
realitatea imediată, romanul ancorează tematic pe coordonate istorice, evocator-revoluționare: Evadare de Al. Jar, Negura, de Eusebiu Camilar, Zilele vieții tale de Ion Pas, Vadul fetelor de I. Peltz. Temelia romanului realist-soeialist se va pune abia spre sfârșitul anului, prin Mitrea Cocor de Mihail Sadoveanu. După acest zbor deasupra prozei să coborâm În miezul problemelor ei, așa cum sunt ele sesizate și Înfățișate de critica literară, Începutul de an este dominat de vâlva În jurul romanului Desculț de Zaharia Stancu, apărut la sfârșitul anului
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
aug.: Ion Jipa. - Cât vezi cu ochii - pământ; În nr. 152, 2 sept.: Aurel Baranga. - Mătrăguna (fragment de proză); În nr. 154, 16 sept.: Gheorghe Ionașcu - Într-o fabrică de cherestea (nuvelă); În nr. 156, 30 sept.: Mihail Sadoveanu. - Mitrea Cocor (fragment); În nr. 157, 7 oct.: Vasile Bâgu. - Cum am Învățat carte; În nr. 162, 11 nov.: Eusebiu Camilar - Execuția; În nr. 167, 168, 20 dec: Ieronim Șerbu. - Cuptorul nr. 3. 45. Din proza publicată În Scânteia, În 1949: În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nostru Dan Deșliu și Maria Banuș au făcut Însemnați pași poezii a realismului socialist. Prozatorii noștri În frunte cu maestrul Mihail Sadoveanu, care de curând a tipărit romanul inspirat din viața țărănimii Înaintea și după al doilea război mondial - Mitrea Cocor - adaugă zilnic noi pagini literaturii noastre, pagini care zugrăvesc frământările, năzuințele și biruințele oamenilor muncii. Numele unui Zaharia Stancu, Eusebiu Camilar a trecut granițele țării, iar Ion Călugăru, Petru Dumitriu, Marin Preda și alții deschid În proza românească perspective noi
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Din romanul lui Camilar, participarea țărănimii mijlocașe alături de cea săracă la Înfăptuirea colectivizării, se desprinde ca un adevăr rupt de viață. (Ă). Galeria eroilor pozitivi să se Îmbogățească cu o serie de tipuri reprezentative - Onufrie, Cocoran, Clip stau alături de Mitrea Cocor, Neagu, din Ziua cea mare și Avram Saizu din Nopțile din Iunie ilustrând adevărul că odată cu prefacerile revoluționare care schimbă viața satului nostru, crește pe Întinsul țării noastre, din frământările zilnice legate de aceste prefaceri - un țăran de tip nou
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]