1,183 matches
-
cu care să își satisfacă nevoile. (Firește, nu toate nevoile sunt într-o relație directă cu veniturile; prietenia adevărată și dragostea cu siguranță nu sunt. Dar nu există niciun motiv să credem că acestea sunt distribuite mai "echitabil" prin mecanisme coercitive sau chiar că ele pot fi distribuite prin astfel de mecanisme). Mai mult, în timp ce cuvinte ca "nevoie" tind să fie cam neclare, la fel ca "abilitate", dorința de a plăti pentru un lucru este mult mai ușor de măsurat. Când
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
externă propriu-zisă (vezi figura 2.1). LUPTA PENTRU PUTERE: DE LA NATURA UMANĂ LA ACTORII NAȚIONALI Realiștii definesc sfera politică prin relațiile de putere și autoritate. Indivizi, grupuri și națiuni luptă pentru putere, înțeleasă atît ca un control efectiv asupra mijloacelor coercitive, cît și ca relație de autoritate bazată pe legitimitate. Istoria se desfășoară în cicluri eterne și nici un catharsis nu poate pune punct luptelor ei permanente (Bobbio 1981: 217). Puterea părea atît de "de-la-sine-înțeleasă", iar politica puterii atît de dominantă în
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
teoriei, atunci este esențială definiția pe care o dăm puterii. Aron găsește trei definiții diferite, însă nici una nu atinge această capacitate explicativă. În concepția lui, nici "puterea ca resursă", nici "puterea ca forță" (resursele efectiv mobilizate), nici măcar "puterea drept capacitate coercitivă" nu poate cuprinde sau sintetiza toate scopurile politicii externe. Aron dezvoltă în schimb (1962: 28-9) o triadă a scopurilor politicii externe: puterea (puissance), securitatea și gloria/ idealurile. El accentuează faptul că nu se poate reduce comportamentul politic extern la doar
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
la geo-politică, însă ele au diminuat interesul ideologic și politic pentru linia americană în politica externă. Odată ce legitimitatea rolului american a fost subminată, Statele Unite au întîmpinat mai multă rezistență în privința politicii externe și au trebuit să depună mari eforturi, chiar coercitive, pentru a-și asigura reușita. Aceasta a făcut și mai dificilă menținerea poziției de putere a SUA. Ca o ironie, încercarea de a considera mișcările lumii a treia din perspectiva echilibrului central a făcut diplomația americană să uite să-și
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
introdus din teoria politică ideea că puterea este un concept relațional. Ea nu este resursa sau proprietatea unui actor. Resursele constituie doar baza puterii, puterea în sine constînd în relația dintre actori. Exemplul preferat al lui Baldwin este o încercare coercitivă, în care o persoană amenință pe alta cu o armă și strigă: "Banii sau viața!". Amenințarea cu moartea și mijlocul vizibil de a o duce la îndeplinire dovedesc în general că este vorba de o amenințare puternică. Cu toate acestea
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Amenințarea cu moartea și mijlocul vizibil de a o duce la îndeplinire dovedesc în general că este vorba de o amenințare puternică. Cu toate acestea, dacă persoana amenințată vrea oricum să se sinucidă sau nu prețuiește viața prea mult, capacitatea coercitivă a amenințării se reduce corespunzător. Cunoașterea acestui aspect relațional poate fi folosită ca mijloc de apărare împotriva amenințărilor. Președintele Harry Truman a încercat să-l impresioneze pe Stalin la conferința de la Postdam din 1945, spunîndu-i că Statele Unite au creat o
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nostru vizează, într-o primă etapă, identificarea semnificațiilor termenului politică, pentru a distinge ulterior criteriile, atributele care conferă unui limbaj calitatea de a fi politic. Practică de a institui sau de a modifica o ordine socială, făcând apel la mijloace coercitive, politica este considerată încă din Antichitate arta de a guverna, de a conduce o comunitate umană. Dacă în cele mai vechi timpuri primează concepția unei politici aflate în slujba comunității, treptat, politica devine expresia luptei pentru putere, indiferentă la interesele
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
accentuată componentă pragmatică, urmărind modificarea comportamentului receptorului, reglementarea comportamentelor sociale, în acord cu normele juridice acceptate într-o comunitate istorică. Specificul limbajului juridic este dat, pe de o parte, de terminologia specializată, iar pe de altă parte, de caracterul său coercitiv. Mai puțin liber decât limbajul politic, cel juridic se caracterizează printr-un grad de inerție ridicat în ceea ce privește structurile lingvistice și sintactice folosite. Sub aspectul funcției stilistice, limbajul juridic poartă amprenta interacțiunii funcțiilor referențială, metalingvistică și conativă. Vizând o "activitate explicativ-justificativă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
polemicile"125. Urmărind disputa Habermas Lyotard, de cele mai multe ori transformată într-un triunghi teoretic prin prisma "arbitrajului" lui Richard Rorty, Ihab Hassan reflectă asupra distincțiilor dintre cele două teorii, dintre care cele mai importante rămânând respingerea metanarațiunilor și a codurilor coercitive versus conceptul universalist al rațiunii, limbajul conceput drept conflictual versus limbajul a cărui funcție esențială este comunicarea, diferend versus consens. În ciuda diferențelor dintre proiectele lor, ambii filosofi aflați în dispută intenționează să prezerve liantul social; Lyotard consideră (la fel ca
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și pentru cei acuzați de hărțuire; el însuși, ca și ceilalți manageri să fie exemple de neutilizare a hărțuirii și de luptă împotriva unor astfel de practici în organizație. De aceea, se impune crearea unui mediu de lucru mai puțin coercitiv, cu un nivel redus de stress, dar care să asigure creșterea productivității muncii, mediu de lucru în 93 care toți lucrătorii să facă cu plăcere ceea ce știu ei mai bine să facă. 2. Familia și mediul extern în general În ceea ce privește
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
dat inevitabil naștere. și apoi de ce s-ar plânge în toate împrejurările literaturile estice că nu sunt de multe ori bine cunoscute, luate în considerație, cultivate etc.? Vina nu este numai a culturilor occidentale. Culturile estice (împrejurări istorice nefavorabile, profund coercitive, totalitare, izolaționiste, lipsă de aspirații europene, complexe și tradiții restrictive, teorii evazioniste, chiar capitularde de tipul sabotarea și ieșirea din istorie etc.) n-au făcut adesea tot ce puteau face pentru a intra efectiv în Europa și deci a fi
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Anastasius (498). Există unii canoniștii romano-catolici care consideră ca fiind egale ca valoare canoanele și decretaliile papilor. Pentru a justifica această opțiune, ei afirmă că, „în conformitate cu Dreptul roman, Dreptul canonic recunoaște sentințelor pontificale, date în circumstanțe bine definite, o valoare coercitivă, fiindcă, în realitate, ele sunt legi”. A treia Colecție canonică, numită și „a treia ediție” a fost redactată de Dionisie Exiguul la cererea expresă a papei Hormisdas (514-523). Ea cuprindea și decretaliile papale mai sus amintite. Se știe că edițiile
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
acesta. Sucesorul lui Cernenko a pretins întotdeauna că este un "copil al Congresului XX" (Taubman: 2005, 648; Gorbaciov: 1988c, 26). Inițiativele domestice și externe ale lui Gorbaciov au fost autentic reformiste și, mai important, nu au fost introduse prin acțiuni coercitive externe (ca republicanismul american, de pildă, așa cum pretind Beschloss, Talbott: 1994), ci prin eforturi interne neobosite pentru reimaginarea identității leniniste la începutul secolului XXI. "Mișcările politice extraordinare, propunerile neașteptate de compromis, gesturile și concesiile unilaterale, toate acestea ar fi inconceptibile
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Războiului Rece, identificabilă în primul rând prin stoparea războiului din Coreea, în vara anului 1953, relaxare care a corespuns unei decongestionări a relațiilor dintre Moscova și "democrațiile populare". Limitată, bineînțeles, de un cadru ideologic comun și o teleologie mobilizantă și coercitivă deopotrivă (Brzezinski: 1971, 155, 158). Periferizarea politică a lui Malenkov în 1955 a însemnat și o renunțare parțială la noul curs. În accepțiunea lui Hrușciov, neglijarea accentului pus pe industria grea, centrală în gândirea economică a bolșevicilor, echivala cu o
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cotidiene a fost una de o inovativitate radicală în raport cu palimpsestul identitar pe care societatea îl dezvoltase până atunci. Clasele, noile categorii identitare, sunt afirmate prin "act[e] de putere" inițiate de regim printr-o propagandă asiduă. Diferite de manifestările "tari", coercitive, ale puterii comuniste, acestea urmăreau penetrarea și modelarea societății în conformitate cu ideocrația leninistă (Morar-Vulcu: 2007, 32). Societatea, la rândul ei, rezista asaltului identitar venit "de deasupra" (ilustrativ în acest sens este titlul lucrării lui Ioan Lăcustă Republica Populară și România, 1948-1952
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
influența negativă" a evenimentelor din Ungaria asupra stării de spirit existente în vestul țării, mai ales printre studenți, autoritățile locale vor face tot posibilul pentru limitarea răspândirii în continuare a acesteia. Vor reuși în cele din urmă, datorită unor măsuri coercitive deosebit de dure. Să vedem deocamdată accepțiunea oficială a modului în care a decurs întâlnirea studenților cu reprezentanții puterii în sala cantinei din cadrul Institutului Politehnic: Se poate aprecia că încă de la început adunarea s-a desfășurat într-o atmosferă încărcată, cu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
realitatea "burgheză" a învins, nu înseamnă că leninismul romantic nu a reprezentat un ideal mobilizator, în care s-a crezut cu pasiune, până în ultimul moment cel puțin pentru Nicolae Ceaușescu. Pe de altă parte, din punct de vedere politic, proximitatea coercitivă a Moscovei își spunea cuvântul. Să ne întoarcem deci la discursul lui de Gaulle din parlamentul RSR: "Cum se poate admite în continuare, fiind vorba de niște țări beneficiind de atâta rațiune și experiență, cum sunt țările Europei, o situație
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
leninismului romantic nu există nici o "ambiguitate", așa cum susține politologul Vladimir Tismăneanu (Tismăneanu: 1984, 65-79; vezi și Bernard: 1990, 18): în ambele ipostaze, leninismul romantic se adresează unui public diferit de la care are așteptări diferite: în primul caz, are toate pârghiile coercitive necesare pentru controlul și îndoctrinarea populației cu propriul proiect ideologic; în al doilea caz, raportul de putere fiind inversat, încearcă să convingă taberele care contează în plan internațional, Occidentul (că este democratic), "lagărul socialist" (că este și va rămâne întotdeauna
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
după cum demonstrează un studiu sociologic conform căruia, în noiembrie 1981, "nivelul încrederii sale publice" era de 87% (Taras: 1986, 69). Nu avem de a face deci cu un dictator comunist tipic, în ciuda faptului că generalul a recurs deseori la mijloace coercitive pentru păstrarea monopolului politic al PMUP, în special prin amplificarea rolului armatei "în toate domeniile vieții țării". Arhivele sovietice demonstrează că Jaruzelski părea conștient de dificultatea misiunii în care se angajase, în pofida sprijinului necondiționat al Moscovei. Treptat însă, încrederea Biroului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
regimurilor autoritare, regimurile totalitare, înțelegând aici regimurile leniniste și cel național-socialist cât de adecvat este în acest caz termenul totalitarism reprezintă o altă discuție caută în primul rând să convingă, de abia apoi să impună. Obiectivul final este îndoctrinarea, metodele coercitive utilizate pentru a ține sub control populația sunt doar un mijloc în vederea atingerii acestui scop. Astfel că, pentru regimurile totalitare, mai ales cele leniniste, actele de vorbire asertive primează în raport cu cele directive. 5 Leninismul nu este totalmente potrivnic față de realitatea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nu pot fi neglijate celelalte laturi menite să ocrotească procesul de bază creator, constructiv. Încă de la apariția sa, statul nostru a exercitat, pe baza directivelor și indicațiilor partidului, nu numai funcțiile economico-organizatorice și cultural-educativă, ci și o funcție cu caracter coercitiv, adică de constrângere și reprimare a elementelor dușmănoase și de apărare a cuceririlor revoluționare dobândite. Numai prin îmbinarea acestor funcții, statul nostru a reușit să îndeplinească cu succes multiplele sarcini ce i-au revenit în activitatea menită să asigure făurirea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
fără acoperire în realitate, era însoțită de un limbaj nonverbal congruent: oamenii nu se priveau în ochi, privirile directe erau evitate, precum și întrebările sau afirmațiile clare, directe. Minciuna, corupția, furtul soluționau situații ce păreau fără ieșire în cotidianul restrictiv și coercitiv al ultimilor ani ai lui Ceaușescu. Oamenii au învățat și au dezvoltat strategii practice de supraviețuire în condițiile vitrege ale comunismului (Malcomson, 1993). Din punct de vedere psihologic, întreaga societate a dezvoltat mecanisme defensive greu de depistat și părăsit chiar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Consecință a fost clasarea României pe locul întâi în Europa la capitolul mortalitate infantilă și maternă. Surprinzător este că, în 2009, România se afla din nou pe locul întâi în Europa 2, din punctul de vedere al mortalității infantile. Măsurile coercitive menite să sporească demografia țării au afectat profund nu doar comportamentele sexuale, ci și funcțiile familiei. Pedepsirea comportamentelor „Reconstrucția politică a familiei”(Kligman, 2000) a generat numeroase măsuri, prevederi, discursuri publice, dar decretul privind interzicerea avorturilor a condus în cea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de cuplu, fără a fi însoțită de tendința de a-l controla pe celălalt, numită „violență situațională de cuplu”; 2. violența comisă de partenerul care nu prezintă tendința de a-l controla pe celălalt, împotriva partenerului care exercită un control coercitiv; este vorba despre așa-zisa „rezistență violentă”; 3. violența ce însoțește controlul coercitiv exercitat față de partenerul neviolent sau violent, dar fără comportament de control, numită de autor „terorismul intim”; 4. violența însoțind comportamentele de control asupra celuilalt, prezentă la ambii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
celălalt, numită „violență situațională de cuplu”; 2. violența comisă de partenerul care nu prezintă tendința de a-l controla pe celălalt, împotriva partenerului care exercită un control coercitiv; este vorba despre așa-zisa „rezistență violentă”; 3. violența ce însoțește controlul coercitiv exercitat față de partenerul neviolent sau violent, dar fără comportament de control, numită de autor „terorismul intim”; 4. violența însoțind comportamentele de control asupra celuilalt, prezentă la ambii parteneri de cuplu, numită „control violent reciproc”. într-o lucrare apărută în 1983
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]