2,007 matches
-
b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Consecințele sociale pe termen lung al colectivizării au fost negative; țăranii au migrat la oraș dezrădăcinându- se de locurile natale. 15) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
pentru propaganda procomunistă care va sufoca filmele românești peste câțiva ani. 1947-1960 Evoluții politice Dictatura comunistă, instituită la 30 decembrie 1947 prin abdicarea impusă regelui Mihai I, declanșează, la Plenara CC al PCR din 3- 5 martie 1948, campania de colectivizare forțată a agriculturii, care se va încheia în 1962. Pe 11 iunie 1948 are loc naționalizarea principalelor mijloace de producție, între care și companiile de film, cinematografele, laboratoarele de prelucrare a peliculei. În 1951 începe primul plan cincinal de industrializare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sunt înființate în toate ramurile economiei, în principal pentru exploatarea resurselor țării. Ele vor fi desființate în 1954-1955, după moartea lui Stalin, din ordinul lui Hrușciov, prin vânzarea părților sovietice statului român. În aceiași ani, presiunea dictaturii se reduce, ritmul colectivizării scade, are loc o scurtă și parțială amnistie a deținuților politici, lucrările la „gulagul” favorit al lui Stalin, Canalul Dunăre - Marea Neagră, sunt abandonate. După prezentarea raportului secret al lui Hrușciov privind crimele lui Stalin, în februarie 1956, Gheorghe Gheorghiu-Dej a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
PMR printre cele mai dure partide din lagărul comunist. Înăbușirea revoltei anticomuniste care a avut loc în Ungaria, în toamna anului 1956, cu concursul regimului comunist român, a dus la o și mai mare înăsprire a măsurilor totalitare în România. Colectivizarea este reluată în forță, se întețesc arestările politice, ba chiar rearestările celor amnistiați. În plan extern însă, începe un proces de îndepărtare a României de URSS, marcat de retragerea trupelor sovietice din țară, încheiată pe 25 iunie 1958. Planul de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în seamă spectatorul, dacă filmul întreabă și tot el răspunde, fără să încerce a intui întrebările spectatorului și a le răspunde, atunci nu e un film mut, dar e un film surd. Temele de propagandă în cinematograful deceniului 6 sunt : - Colectivizarea, căreia i se opun chiaburii, moșierii și „cozile lor de topor” (În sat la noi, Mitrea Cocor, Desfășurarea, O mică întâmplare). - Lupta entuziastă a tinerilor cu natura pentru moderniza rea României, la chemarea și sub conducerea Partidului (Răsună valea, Brigada
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
noi o singură imagine care sparge crusta propagandistică, lăsând să se vadă vocația de cineast autentic a lui Victor Iliu, care se va manifesta în La Moara cu noroc. În plin joc și voie bună, printre țăranii beți de fericirea Colectivizării, aparatul descoperă figura unei bătrâne îmbrăcate aproape ca o mireasă, pe care se fixează într-un prim-plan deja neobișnuit - erau foarte rare momentele în care aparatul se apropia de personaje. Expresia bătrânei „mirese” contrastează intens cu veselia generală ; teama
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ultima clipă de la execuție și își revede soția. Desfășurarea (1955) sau Deviere de dreapta la Udupu Desfășurarea reia schema din În sat la noi, cu Fory Etterle în rolul „chiaburul - ochiul dracului”, în locul lui Liviu Ciulei. „Urâții” vor să blocheze colectivizarea, se agită, uneltesc, scot cuțitele, dar sunt, firește, înfrânți de țăranii de bine, îndrumați de partid. Noutatea propagandistică este apariția unui membru de partid corupt - Voicu Ghiocioaia (Nucu Păunescu). Până acum, comuniștii erau mai presus de orice bănuială. Ghiocioaia este
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
satului. Explicația acestui nou tip de scenariu se găsește în evenimentele politice ale vremii. Gheorghe Gheorghiu-Dej tocmai lichidase, cu aprobarea lui Stalin, „devierea de dreapta” din partid, Ana Pauker, Teohari Georgescu și Vasile Luca, acuzând-i, printre altele, de compromiterea colectivizării. Principalul său rival, intelectualul comunist Lucrețiu Pătrășcanu, fusese întemnițat și își aștepta glonțul. Întregul Partid Muncitoresc Român fusese supus unei verificări de cadre, pentru a se depista elementele nepotrivite și dușmănoase „strecurate în rândurile noastre”. Iată de ce tovarășul Anghel (Ernest
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
1966 se mai realizează Tunelul, despre frăția de arme româno-rusă, dar aceasta e o coproducție România-URSS, care așază militarii români pe picior de egalitate cu cei sovietici. Setea (1961) și Când primăvara e fierbinte (1961) marchează încheierea în forță a colectivizării în 1962. Conflictul dintre chiaburi și moșieri, de o parte, și țărani cu vederi progresiste și comuniști, de partea cealaltă, încă prezent în aceste pelicule, va fi înlocuit de acum cu „contradicțiile neantagoniste” dintre colectiviștii înaintați ai satului și cei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Aidoma lui Mitrea (Cocor), Mitru (Moț) se întoarce de pe front, dar nu mai aduce cu el credința în Stalin și puterea sovietică, ci niște conserve nemțești cu carne de porc. Nici o referire la URSS în Setea. Nimic despre colhoz și colectivizare - acțiunea e restrânsă la perioada împărțirii pământurilor boierești țăranilor sub presiunea activiștilor PCR, în anul 1946. Mitru Moț nu mai este un țăran comunistoid pur și dezinteresat încă din burta mamei sale. El vrea puterea, se consideră foarte dotat pentru
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
care a făcut-o pe fiica lui, Iuliana, gravidă cu sărăntocul Moț, să lepede copilul și îl alungă numindu-l „om cu două fețe”. Comanda politică la care a fost realizat Setea este evidentă : 1959- 1961 sunt anii în care colectivizarea, după câțiva ani moderați în urma raportului anti-Stalin al lui Hrușciov și revoluției anticomuniste din Ungaria, este reluată în forță, cu metode chiar mai dure decât în perioada stalinistă. Și totuși, și astăzi, după o jumătate de veac, filmul convinge, îți
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
filmat, cadre statice până la hieratism, muzica cultă a lui Anatol Vieru, totul „de-amorul artei”, „poze”, unele frumoase, care nu fac priză cu narațiunea. Împrumuturile din Pământ (A. Dovjenko, 1930) ating un maxim jenant în momentul uciderii țăranului apostol al colectivizării de către omul vechii orânduiri : imaginea unui cal care scutură din cap este montată identic de Săucan pe zgomotul împușcăturii. Dacă Titus Popovici și Mircea Drăgan „artisticizaseră” eficient, modificând cu iscusință scenariul și replicile stas propagandistice, deci conținutul, Primăvara fierbinte a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Liorica (Florina Luican) l- ar intersecta și cu categoria romance. Și totuși, el este în primul rând un film de propagandă. Teza scenaristică este clar formulată și nu-i lasă eroului Făniță nici o șansă de a se sustrage. În 1962, colectivizarea agriculturii era oficial încheiată. Ultimul film în care chiaburii se opuneau înființării CAP- ului și își primeau pedeapsa capitală pentru asta fusese Setea (1961). De-acum, gospodăria colectivă era un fapt împlinit. Chiaburii erau lichidați cu toții. Nu mai puteau exista
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
felul în care se filmează, cineaștii cu vocație s-au aflat într-o adevărată cămașă de forță. Marcus, Mihu și Săucan aveau de luptat cu niște scenarii propagandistic ordinare, unul îndreptat împotriva armatei române, în Viața nu iartă, celălalt glorificând colectivizarea forțată în Când primăvara e fierbinte. Ca să- și salveze conștiința artistică, realizatorii au deformat filmarea normală, banală, pe care o reclama scenariul propagandistic, folosind tot felul de montaje, unghiuri, planuri și efecte „poetizante”, cu rezultate de multe ori grotești
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
aceea a insolitului, a nonsensului. Punând împreună elemente eterogene și obligându-le să intre în „combinație”, creează senzația ineditului, a descoperirii senzaționale. Pe scurt, pe egocentricul M. Săucan nu îl preocupă prea mult ce filmează, fie că e vorba de colectivizare, de „trăiri” intelectualiste, pentru el important e cum filmează. Actorii sunt adesea doar niște elemente de compunere a cadrului. M. Săucan redescoperea și el „formalismul” de care erau acuzați marii regizori ruși ai anilor ’20, lipsindu-i însă determinarea sinceră
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
tinerii români, mulți cu studii, nu numai că nu voiau la țară, nu mai voiau nici în țară - „rămâneau”, se căsătoreau în Vest sau, în disperare de cauză, încercau să treacă Dunărea înot. De notat că ultimul film despre istoria colectivizării, Amurgul fântânilor, apare în toamna anului 1984 - apoi tema este abandonată. Lupta cu spionii străini se mai duce și ea până în 1985 și se încheie cu Racolarea. Occidentul e un adevărat tărâm al monștrilor - înscenează crime, spală creierul tinerilor ingineri
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Depistarea și anihilarea spionilor infiltrați din Apus, adesea „foști” ai vechiului regim, aflați acum în solda imperialiștilor. - Închiaburirea, îmburghezirea unor membri ai noilor conduceri, stopată la timp de comuniști cinstiți și responsabili. Teme tranzitorii, care au suferit modificări în timp : - Colectivizarea agriculturii, căreia i se opun chiaburii, moșierii și „cozile lor de topor”, se transformă, după 1962, în conflicte între elemente înaintate și elemente înapoiate ale satului, în care binele învinge. - Decadența orânduirii burghezo-moșierești. Tema dispare, practic, după 1970. - Individualismul, sortit
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de regizori, între care Mircea Daneliuc, Alexandru Tatos, Iosif Demian, Stere Gulea. Odată cu retragerea din difuzare a filmului Faleze de nisip (regia Dan Pița, 1983) nu mai apar decât filme de propagandă rudimentare. Apoi dispar și acestea : ultimul film despre colectivizare se face în 1984 - Amurgul fântânilor (regia Virgil Calotescu), ultimul film cu spioni imperialiști în 1985 - Racolarea (regia George Cornea), ultimul film cu comuniști ilegaliști în 1987 - A doua variantă (regia Ovidiu Ionescu). Din vara anului 1987 și până în decembrie
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în The Geographical Journal, vol. 157, no. 3 (Nov., 1991), p. 259.</ref>. În ceea ce privește mediul urban, structurile sociale fuseseră deja reduse la tăcere prin decapitarea elitelor și prin naționalizare. Măsurile efective de neutralizare a comunității rurale au fost reprezentate de colectivizare și de angrenarea populației într-un puternic trend migratoriu rural urban. Astfel, au fost îndeplinite simultan două condiții: distrugerea comunității la sate și asigurarea forței de muncă în orașele angrenate într-un proces masiv și forțat de industrializare. Ofensiva ideologică
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
în orașele angrenate într-un proces masiv și forțat de industrializare. Ofensiva ideologică ce urmărea crearea omului nou și reconfigurarea relațiilor sociale, politice și economice în mediul rural<ref id=”3”>Dorin Dobrincu, Constantin Iordachi, Țărănimea și puterea: procesul de colectivizare a agriculturii în România (1949-1962), Polirom, Iași, 2005, p. 21.</ref>a avut succes. Dacă modelul de dezvoltare urbană al vesticilor respecta tendința firească a oricărui individ de a congrega, în Est comuniștii căutau căi pentru a obține efectul contrar
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
XX și în perioada interbelică au fost condiții pentru diversificare comunitară și pentru viabilizarea celor existente în mediul rural, regimul comunist a reușit să le îndepărteze. Măsurile pe care le-au luat au inclus naționalizarea oricărei forme de proprietate privată, colectivizarea agriculturii, industrializarea forțată și migrarea masivă din mediul rural în cel urban. Mai mult, procesul de sistematizare planificat să înceapă în anii ’70 urmărea de asemenea redefinirea spațiului rural pentru a crea noi regiuni urbane community free. Exemplele de mișcări
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
perioada comunistă, fenomenul urbanizării a cuprins mai multe dimensiuni, complementare în ultimă instanță: învățământul profesional care urmărea să pregătească mâna de lucru necesară unei țări aflate în proces de industrializare forțată; migrarea de la sat la oraș, fenomen ce succede etapa colectivizării, care a însemnat reducerea surselor de trai în mediul rural și a determinat populația tânără să caute resursele necesare în mediul urban; construirea fabricilor și a cartierelor dormitor sunt de asemenea două procese complementare care au susținut urbanizarea din perioada
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
al XVII-lea, când cei care se opuneau reformelor patriarhului Nikon și ale țarului Alexei Mihailovici au fost nevoiți să părăsească Rusia țaristă. A doua migrare a avut loc după anul 1950, în timpul regimului comunist, când după ce a avut loc colectivizarea agriculturii și naționalizarea bunurilor private, aceștia au fost obligați să caute un loc de muncă în alte zone. Această mișcare a fost în interiorul României și nu a afectat considerabil structura comunităților etniei, pentru că membrii nu părăseau definitiv comunitatea de origine
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
slăbirea comunităților propriu zise, fie ele rurale sau urbane, iar pe de altă parte, au fost îndreptate strict împotriva diferitelor comunități etnice. Se viza creșterea controlului asupra individului în particular și al societății în general. Astfel s-a facilitat procesul colectivizării și al trecerii proprietății private în proprietatea statului, fiind afectat capitalul economic și social al comunităților. În al doilea rând a fost puternic încurajată emigrația, în condițiile în care România comunistă era o țară închisă atât pentru imigrație, cât și
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
planul comunist de anihilare a comunităților și de configurare a unor rețele și structuri sociale incapabile să alimenteze forme de reacție împotriva regimului este evidențiat și de acțiunile îndreptate împotriva comunităților etnice. Dacă pentru comunitatea rurală a fost găsită soluția colectivizării și a încurajării migrației rural-urban, pentru comunitățile etnice măsurile au fost „personalizate” de asemenea, finalitatea fiind însă aceeași. Structurarea habitatului urban în maniera pe care o știm cu toții a făcut de asemenea ca probabilitatea apariției unor structuri de tip comunitar
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]