3,836 matches
-
bibliografie să mai adăugăm și lucrarea lui Costea Marinoiu 19, o culegere de folclor din Racovița, județul Vâlcea precum și o lucare recentă a lui Gelu Ifrim 25 din Brezoi, o zonă declarată de autor, nu fără temei, drept ,,vatră de colinde și legende”, lucrare ce conține texte puse pe note de același Ion Piloiu. Satul natal al subsemnatului, Greblești, este situat în nordul Țării Loviștei, pe malul stâng al Oltului, între Câinenii Mici și Boișoara, fiind străbătut de ,,drumul cel vechiu
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Vadului) ale comunei Câineni și multă vreme a aparținut de județul Argeș. În fiecare an, la începutul lunii decembrie, după Sfântul Nicolae, tinerii de însurat, (băieții - în limbajul local), se strâng seara în casa unuia dintre ei, pentru a repeta colindele care în Greblești, ca și în toată Loviștea argeșeană (cea din stânga Oltului) se numesc ,,cântece de Crăciun”. De multe ori, aceste repetiții se fac sub supravegherea unor bărbați căsătoriți, care cunosc bine textele cântecelor pe care, până a se însura
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
ca să le dea și lor voie părinții să meargă după ,,colindeți”, nelipsind adesea scenele patetice, rugăminți și plânsete din partea țâncilor. În noaptea de Crăciun, respectiv cea dintre 24 și 25 decembrie, pe la fiecare casă din sat vin în ceată cu colindul tinerii de însurat, băieții. În toată Țara Loviștei, cetele de colindători se numesc ,,preuci”. Acest termen este destul de răspândit, mai ales în Moldova unde însă el ,,este pus în legătură cu hergheliile de cai”10. C. Mohanu 4 susține că termenul ar
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
a trecerii lui în categoria ,,băieților de însurat”. Cântecele de Crăciun din Țara Loviștei sunt de mai multe feluri: cântecul de afară, cântecele din casă, cântecul de ieșire din casă și cântecul de dimineață. În cazul satului Greblești, cele mai multe dintre colindele din casă au texte de o lungime considerabilă ca urmare a caracterului lor prin excelență narativ; spre exemplu ,,Steaua” are nu mai puțin de 84 de strofe!. Toate cântecele de Crăciun din Greblești sunt cântate într-un stil caracteristic: fiecare
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
considerabilă ca urmare a caracterului lor prin excelență narativ; spre exemplu ,,Steaua” are nu mai puțin de 84 de strofe!. Toate cântecele de Crăciun din Greblești sunt cântate într-un stil caracteristic: fiecare strană interpretează alternativ câte o strofă din colind, sfârșitul acesteia suprapunându-se peste începutul celei care urmează, deoarece strana aflată în pauză începe să o cânte atunci când cealaltă nu a terminat încă de cântat strofa de dinainte. Rezultă, în acest fel, o suprapunere fonică originală, mai ales că
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
de inițiere a tinerilor în viața de familie, marcând o perioadă de tranziție între două statute sociale, respectiv de la cel de necăsătorit, la cel de căsătorit 24. De altfel, la această petrecere se întâlnesc tocmai cei numiți în finalul acestor colinde iar după Bobotează începe o perioadă în care au loc foarte multe nunți (odinioară, petrecerea aceasta se repeta pe 7 ianuarie, de data aceasta fiind organizată de fete pe cheltuiala lor). În ziua de Crăciun (25 decembrie), prin sat umblă
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Crăciun pe care le-am îndrăgit încă din copilărie și, ajungând la tinerețe, când era posibil, le și cântam colindând satul cu băieții de însurat (,,Sus în plaiu’ muntelui” spre exemplu), le cunosc foarte bine și astăzi. Reamintim că aceste colinde, aceste cântece de Crăciun din Țara Loviștei sunt exclusiv creații populare orale și sunt puține lucrări care le menționează textele 1,4,6,17,25, și acelea - doar parțial. În memoria tatălui meu, Marian N. Pătrașcu zis Mărian al lu
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea, 2008, p. 9; 2Idem, p. 235; 3Gh. Vrabie, Folclorul - obiect, principii, metodă, categorii, Editura Academiei, București, 1970, p. 195; 4C. Mohanu, Fântâna dorului. Poezii populare din Țara Loviștei, Editura Minerva, București, 1973, p. 611-631; 5Al. Rosetti, Colindele religioase la români, Academia Română, București, 1920, p. 2; 6Idem, p. 8-9; 7Idem, p. 77; 8O. Buhociu, Folclorul de iarnă. Ziorile și poezia păstorească, Editura Minerva, București, 1979, p. 89; 9M. Pop, Obiceiuri tradiționale românești, Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Cântece de Crăciun, manuscris, Greblești, 1980; 24Șt. Cojocaru, Elemente specifice în folclorul literar-poetic din comuna Câineni, județul Vâlcea, manusris (lucrare pentru gradul didactic I, Universitatea din Craiova - Facultatea de Filologie, 1980); 25G. Ifrim, Brezoi - oraș în Țara Loviștei - vatră de colinde și legende, Editura Silviana, Râmnicu Vâlccea, 2011; 26Pe Calea Mare, la intrarea în Greblești dinspre Câinenii Mici, este un loc prăpăstios, cu o curbă dublă și un pod înalt de piatră, care se numește Colțu’ Călimării. Acest toponim nu are
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
află în lumea sacrului, cu cât stăpânirea le împinge în suferință și mizerie, cu atât nădejdea lor în Pronia divină devine mai tare. În frigul îngrozitor de la Miercurea Ciuc, riscând izolări ce puteau fi fatale, ele recită Sfânta liturghie sau cântă colinde în noaptea de Crăciun. Atunci când credința nu este piatra de temelie, iar loviturile primite sunt prea dure, sufletul nu mai iese din detenție fortifiat ci rănit și ani în șir îi trebuiesc pentru vindecare. Este cazul Mariei Godea care, arestată
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
la Cavnic, de Crăciunul din anul 1952, am avut parte de același teatru: alarmă, percheziție, mâncare proastă, izolarea câtorva camarazi. Când am intrat însă în mină, în galeriile întunecate care ne deveniseră prietene, toată mina a început să răsune de colindele pe care le cântam. Mai ales vocile preoților, printre care a lui popa Scai, sau basul extraordinar al unui legionar ardelean, pe nume Ciumău, cutremurau galeriile. Când am ieșit din corfe la orizontul 200 unde lucram noi, din cerime, atârna
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
panglici colorate. O puseseră acolo artificierii civili. Pe măsură ce corfele descărcau deținuți, creștea numărul vocilor, din corul condus de popa Scai. Mai bine de o jumătate de oră nimeni n-a plecat la locul lui de muncă și s-au cântat colindele cunoscute de tot românul, dar și cele cunoscute numai de lumea închisorilor. Cei doi gardieni de la corfă au schițat gestul de a interveni și a ne face să ne ducem la locurile noastre de muncă. Au și dat niște ordine
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
probabil de numărul nostru și de atitudinea noastră hotărâtă de a nu ceda, au socotit că e mai bine să renunțe. Numai după ce ne-am epuizat repertoriul, ne-am împrăștiat pe galerii, către abatajele noastre, cântând în continuare, pe grupuri, colindul lui Radu Gyr.”( Ion Ioanid, Închisoarea noastră cea de toate zilele, vol. I, p. 118-119). Pentru cei închiși, sărbătoarea Sfintei Învieri, avea desigur o conotație cu atât mai profundă cu cât închisoarea comunistă semăna mai mult decât orice altceva din
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
Iisus, Constantin Aurel Dragodan, Balada anilor de închisoare) - rugăciunea, (Nichifor Crainic, Rugăciune, Cântecul potirului, Andrei Ciurunga, Rugăciune pentru osândiții căzuți) - prezența Maicii Domnului, sau a altor mesageri cerești, (Radu Gyr, Convoi, Eugenia Indreica Demian, Rugă din celula neagră a Ciucului) - colindul (Radu Gyr, A venit și-aici Crăciunul, Traian Dorz, Minunată-i Noaptea Sfântă). O revelație a creației poetice carcerale o constituie versurile lui Costache Oprișan (Cărțile spiritului). Limbajul și planul ideatic care pot fi întâlnite în poezia lui Oprișan trădează
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
se fi născut în Betleem, ci poate în Nazaret și că la nașterea lui nu au fost prezenți nici vite, nici măgari, animalele acestea apărând doar în legendele despre Nașterea Domnului. De altfel, Suveranul Pontif afirmă chiar că tradiția cântatului colindelor de Crăciun provine dintr-o eroare, întrucât îngerii nu le-au cântat păstorilor. „Conform evangheliștilor, îngerii au ‘vorbit’ păstorilor, dar creștinii au subînțeles că îngerii ar fi cântat”, scrie Papa. De asemenea, Papa spune și că Fecioara Maria a fost
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]
-
Domnului Hristos". Același termen apare și la cronicarii moldoveni; o bătălie cu tătarii este datată de Cronicarul Grigore Ureche „pre câșlegile Născutului", iar la Nicolae Costin găsim enunțul „cântă beserica noastră în sara Născutului". Însă termenul apare și într-un colind publicat de Alexiu Viciu: „Ce sară e astă-sară? / Domnului, Doamne, / Da-i sara Născutului, / Că s-a născut un fiu sfânt, / Fiul sfânt pe-acest pământ" (Colinde din Ardeal, București, 1914). În legătură cu acest termen, să ne amintim și de un
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
enunțul „cântă beserica noastră în sara Născutului". Însă termenul apare și într-un colind publicat de Alexiu Viciu: „Ce sară e astă-sară? / Domnului, Doamne, / Da-i sara Născutului, / Că s-a născut un fiu sfânt, / Fiul sfânt pe-acest pământ" (Colinde din Ardeal, București, 1914). În legătură cu acest termen, să ne amintim și de un alt derivat de la verbul (a) naște, substantivul născătoare, prezent în sintagma prin care, în textele bisericești, este numită Maica Domnului, ca, de exemplu, într-o rugăciune care
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
ce-ai făcut Și brațul ce te doare, acuma ți-l sărut. Să știi că depărtarea și mie rana-mi face, Dar mint că-mi este bine, că nu am ce mă face ! Și o să vin Părinte de sărbători acasă, Colindul inca-l știu și fiul meu îl învăța. Și vom cânta împreună, sub cetina de brad Și vom uita cu toții de dor și de necaz. Camelia Cristea Referință Bibliografica: Răspuns la scrisoarea unui Părinte / Camelia Cristea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
RASPUNS LA SCRISOAREA UNUI PARINTE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344541_a_345870]
-
Bunica Maria. Tata era un creștin clasic, fără habotnicie, mai mult drept decât credincios, iar mama avea mare evlavie la Măicuța Domnului. Din casă nu lipseau Icoanele, Biblia, Noul Testament, Cărțile de rugăciune, moștenire din Străbuni, cărți despre Mântuitorul, una de Colinde și Sfânta Cruce. Mama broda pe Iile care le cosea pentru Casă și pe marginea macatelor deseori frumosul semn al Sfintei Cruci. Pot spune că educația moral-creștină primită acasă a fost puternic înrădăcinată pentru perioada atee cuibărită în Liceu și
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
nu se sensibilizeze în fața unei flori sălbatice sau cultivate. De-a lungul istoriei omenirii, ”floarea”a fost reprezentată în blazoanele princiare, sigiliile împărătești sau în „ordinele” cavalerilor precum trandafirul în Ordinul Rosacrucienilor, floarea de măr la români ( floare prezentă în colinde: ”florile dalbe, flori de măr”), crizantema la japonezi... Florile sunt pline de viață și prospețime, vrăjindu-ne prin culoare și miros. La români, floarea este simbolul feminității, la țară, mai nou și la oraș, ferestrele caselor și balcoanele sunt împodobite
IKEBANA-CALEA FLORILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348063_a_349392]
-
al meditației și confesiunii colocviale, elegante, metafizice, dar mai ales a smereniei și rostirii psalmice, Antonia Iliescu, rezidentă în Belgia, a rămas româncă cu toată ființa ei, așa cum se face auzită și prin cântecele nostalgic- medievale, de menestrel amintind de colindele laice, „ la curțile Dorului”. Antonia Iliescu, am spus, este un flaut care cântă ca o orgă, și nu se putea să nu se exprime și grafic, în vignete și schițe de gravuri- semne- grafeme ale lumii interioare, prefirate în fantaziile
O CARTE DE ANTONIA ILIESCU TRADUSĂ EN FRANCAISE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348169_a_349498]
-
Vor fi surprize și pentru cei de vârste mai mari, Elenă Gheroghe și Nico, încântându-i pe aceștia cu performanțe muzicale de pe scenele ad hoc ale parcului. Parcul Herăstrău se alătură programelor speciale de sărbători prin oferirea de concerte de colinde și muzică populară, aducîndu-i ca invitați speciali pe Vlad Miriță însoțit de soliști ai Operei Române, Mandinga și Sistem. Spectacolele sunt organizate de Centrul de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare. Parcul Kiseleff nu s-a lăsat mai
BUCURESTIUL ESTE GATA DE SABATOARE! de MĂDĂLINA CORINA DIACONU în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348212_a_349541]
-
așteaptă Cum vii dinspre pădure amenințând sonor Să-ngădui altă cale-n senin, mai înțeleaptă. Parcă-i o turmă neagră de bivoli roncălind, Îngrămădiți să intre-n hodaia ta cerească. Dar eu te știu în glasuri de îngeri și-n colind Cu Fiul tău ce-așteaptă în iesle să se nască. Te văd la sânul mamei și singur printre cruci Cătându-i lumii semnul iubirii-n îndurare Și-acum aștept din turmă să ieși și să apuci Prin spațiile-albastre în pâlcuri mult
SEARA DE POEZIE (PARTEA A DOUA) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347629_a_348958]
-
mâncăruri tradiționale au fost considerate ca fiind păgâne. Abia în secolul al XIX-lea, Crăciunul a devenit sărbătoare tradițională, în Anglia. 6. Anul Nou este sărbătorit de toți românii. De menționat faptul că și de această dată se continuă firul colindelor, început la sărbătoarea crăciunului. La pragul dintre ani, fetele încearcă, prin diferite practici, să vadă cum și unde le vor fi drăguții, în timp ce vrăjitoarele fac vrăji din cele mai recunoscute. Unii priveghează, cu credința că vor afla locuri pline de
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC ŞI EUROPEAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347661_a_348990]
-
pentru Vârstnici Nr. 2, condus de doamna Maria Bobină, a avut loc ultima ședință din acest an a Cenaclului literar „Vasile Sav”. Intrând în spiritul sfintelor sărbători, membrii Grupului vocal-instrumental „Speranța” au prefațat întâlnirea scriitorilor cu un frumos program de colinde de Crăciun. După „Rugăciunea de Crăciun”, recitată de Victor Aldea, grupul a interpretat o sensibilă piesă muzicală având drept suport „Tatăl nostru”. S-a cântat apoi „Veniți, români din lumea-ntreagă” și „Din an în an”. Trioul format din Ana Pralea
LA CENACLUL VASILE SAV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347702_a_349031]