3,570 matches
-
la lucrările acelei manifestări științifice. Gestul voluntar al omului de știință german, care îndeplinea și funcția administrativă de prorector al Universității din Freiburg, va fi avut ecoul așteptat în rândul factorilor decizionali din țară, de vreme ce, la ediția următoare a aceluiași colocviu organizat în spațiul german, la Regensburg, isoricului ieșean i s-a îngăduit să plece. E drept, nu fără emoții pentru el și nu fără anevoioase deliberări din partea decidenților politici, întrucât abia în ultimul moment a primit viza - alături de alt „proscris
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rămâne referențial pentru inteligența sclipitoare, pentru inventivitatea, spontaneitatea, umorul și farmecul celui care nu se sfia, îndeobște, să se autoironizeze spre deliciul interlocutorilor. Același memorialist mai nota, perfect îndreptățit, că în numeroase alte împrejurări, cumva asemănătoare, petrecute împreună, „fie la colocviile ocazionale în jurul unei sticle de Cotnari, fie în «crama» primitoare a prietenului comun Petrișor Cazacu, trecut și el prea devreme în lumea umbrelor”, avusese prilejul de a descifra, cu sporul de limpezime asigurat de licoarea și duhul lui Păstorel, trăsăturile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a prietenului comun Petrișor Cazacu, trecut și el prea devreme în lumea umbrelor”, avusese prilejul de a descifra, cu sporul de limpezime asigurat de licoarea și duhul lui Păstorel, trăsăturile de caracter ale omului Leonid Boicu: „La amintitele mai sus «colocvii», la care participau membri ai breslei, dar și oameni din afară, se povesteau întâmplări, se precizau detalii legate de diferite împrejurări și, de multe ori, se rosteau vorbe de duh, care au rămas și au circulat pentru tâlcul și savoarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
concluzii, de volumul IV al tratatului de Istoria României, publicat în 1964. Oțetea își redeschisese un ochi binevoitor către Iași, după care au urmat gesturi palpabile, foarte importante pentru noi: invitarea unor tineri la conferințe, sesiuni de comunicări la București, colocvii (inclusiv internaționale, cum a fost primul dintre ele, postbelic, între istoricii români și francezi), publicarea în revistele de specialitate „centrale” a unor studii și articole (unul al meu, încă din 1962), includerea în echipele angajate să elaboreze tratatul de Istoria
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cînd a mea era deja constituită, dar am fost imediat frapat de convergența lor. Am plecat de la aceleași constatări. Îl admir mult pentru concluziile la care a ajuns"40. Cu mare generozitate, René Huyghe a acceptat să participe la primul colocviu dedicat în Franța gîndirii lui Lupasco, pe care l-am organizat în 1982, la Sorbona 41. Lupasco a avut schimburi de idei fructuoase cu mulți alți artiști și critici de artă: Matta, Tapié, Soulages, Michaux, Pro Diaz, Nicolas Schöffer, Alain
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
am arătat de curînd și care mă adusese la disperare"5. Acest eseu despre Lupasco nu va fi publicat decît la 54 ani după moartea lui Fondane 6. Printr-o interesantă coincidență, a apărut chiar în ziua desfășurării unui important colocviu dedicat operei lui Lupasco și care a avut loc la Institut de France 7. DESPRE NON-CONTRADICȚIE CA PACT CU DIAVOLUL Trebuie să mărturisesc cu sinceritate că am trăit o senzație de disconfort citind Ființă și cunoaștere. Eseu despre Lupasco. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
obiecție majoră în ce privește aspectul ternar al Realității. Această obiecție avea să inaugureze un lung schimb epistolar și prin viu grai, punctat de cîteva perioade de tensiune, și al cărui dezno-dămînt s-a produs abia în mai 1986, cu ocazia unui colocviu la Sainte-Baume. Iată un fragment din această scrisoare: "Prefer să evit orice referire la triadă considerată ca "structură" bazică. Văd, în această trimitere, o posibilitate de confuzie sau, mai exact, un voal intermediar aruncat asupra realității mai profonde a sensului
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
își avea sursa dincolo de vreun argument fondat pe logică, filosofie sau tradiție. Viața avea să ne ofere o ocazie nesperată de conciliere. Institutul pentru Întîlnirea și Studiul Civilizațiilor din Centrul Internațional de la Sainte-Baume ne-a invitat pe amîndoi la un colocviu cu tema "Căile cunoașterii: Gnoze-Științe-Teologii", care a avut loc între 16-19 mai 1986. Împins de un presentiment puternic, am dorit să-l văd pe Abellio înaintea acestui colocviu și, pe 11 aprilie, m-am dus la apartamentul său parizian. Inevitabil
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
din Centrul Internațional de la Sainte-Baume ne-a invitat pe amîndoi la un colocviu cu tema "Căile cunoașterii: Gnoze-Științe-Teologii", care a avut loc între 16-19 mai 1986. Împins de un presentiment puternic, am dorit să-l văd pe Abellio înaintea acestui colocviu și, pe 11 aprilie, m-am dus la apartamentul său parizian. Inevitabil, discuția noastră s-a orientat foarte repede spre problema ternarului. I-am spus că nu înțelegeam de ce, chiar și în plan simbolic, un număr oarecare ar fi mai
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
semnul interesului atît de rar, bazat pe relația dintre ceea ce gîndești și ceea ce trăiești. Pentru prima dată în discuția noastră, mi-a părut că ezită și mi-a spus că trebuia să mediteze singur asupra argumentelor mele. Surpriza mea de la colocviu a fost însă totală. În intervenția sa30, Abellio a subliniat cu putere că nu există opoziție între ternar și cuaternar, unul privind organizarea realității, celălalt, dinamica ei. L-am văzut chiar arătînd la tablă împărțirea ternară a sferei simbolizînd structura
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
N.: Să încheiem cu o problemă considerată de actualitate. Fără a ne lua propriile dorințe drept realitate, cred că putem afirma că, după o lungă a doua moarte, făcută din tăcere stingherită, opera lui Lupasco cunoaște acum o adevărată renaștere. Colocviul organizat la Institut de France în martie 1998 stă mărturie despre această evaluare critică, departe de orice celebrare lingușitoare a operei lui Stéphane Lupasco. Fapt la fel de remarcabil, tinerii filosofi și oameni de știință îl redescoperă pe Lupasco, fenomen pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
mélancolie", Agresso-logie, vol. 24, n° 1, 1983. • "La topologie énergétique", La liberté de l'esprit, n° 12, "Pensées hors du rond", iunie 1986, cu contribuții ale lui Raymond Abellio, Marc Beigbeder, Olivier Costa de Beauregard, Gilbert Durand și Aimé Michel. COLOCVII CONSACRATE OPEREI LUI STÉPHANE LUPASCO: • Colocviu-dezbatere în jurul operei lui Stéphane Lupasco, 24 aprilie 1982, Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne, Paris, organizat de Asociația Hypérion și revista 3e Millénaire, cu participarea lui René Huyghe (de la Academia Franceză), Marc Beigbeder, Jacques Costagliola, Basarab
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Ștefan Lupașcu", Ateneu, nr. 3, iunie 1982. * Basarab Nicolescu, "Lupasco et la genèse de la Réalité", 3e Millénaire, nr. 3, iulie-august 1982, pp. 36-47. * Basarab Nicolescu, "Ștefan Lupașcu și geneza realității fizice", Cuvântul Românesc, iulie 1982. * Alexandra Roșu (L. M. Arcade), "Colocviul Ștefan Lupașcu", Cuvântul Românesc, iulie 1982. * Basarab Nicolescu, "Actualitatea filosofiei lui Ștefan Lupașcu", Cuvântul Românesc, iunie 1983. * Brigitte Ludwig, "S. Lupasco", Nouvelle Acropole, nr. 72, 1983. * Jacqueline Barbin, "Journées d'études sur la logique antagoniste de Lupasco", 3e Millénaire, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
și dreptul comunicării, apărute în volume colective ca Schimbări în Europa, schimbări în mass-media (2004), Europe between the freedom of culture and the culture of freedoms (2008) și în reviste precum Transilvania sau Saeculum. A participat la simpozioane, conferințe și colocvii naționale și internaționale pe teme precum comunicarea publică, mass-media în context european sau etica spațiului public. Raluca Mureșan, Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala (c) 2013 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României MURESAN
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
European Resolution on Environmental Education: www.unece.org). 1991 - IUCN (World Conservation Union): a fost adoptat documentul Grija pentru Pământ: o strategie pentru viață durabilă. 1992 - Conferința Națiunilor Unite asupra mediului și dezvoltării, Rio de Janeiro, Agenda 21. 1997 - Montreal Colocviu Intenațional: redefinirea raportului dintre EE și formarea în domeniul mediului prin formularea scopului EE în învățământul general și în învățământul superior (Montreal Declaration of Environmental Education 1997: http:// ec.gc.ca/education/). 2003 - Fundația Europeană de educație și cultură ecologică
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
Political Studies, The Politechnic of Central London. Îmi amintesc cu plăcere de amabilitatea speaker-lui Camerei Comunelor, Georges Thomas, care, la sfârșitul mandatului meu în mai 1982, mi-a oferit o masă de rămas bun. Un rol important l-a avut ,,Colocviul asupra relațiilor româno-britanice de la proclamarea independenței de stat a României în 1877 și până astăzi", cu participarea unor istorici britanici de prestigiu în domeniul studiilor istorice, ca Seton Watson, Eric Tape și Trevor Hope, organizat sub auspiciile Centrului Marea Britanie-Europa
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
avut o poziție activă. Așa este Uniunea Medicală Balcanică, cu sediul la București, președintele și secretarul fiind români, Uniunea Balcanică a Matemacienilor sau Asociația de studii Sud-Est Europene. Ideea înființării acestora a prins contur la Sinaia, în 1962, cu prilejul colocviului la care au participat specialiști din Albania, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia, Turcia și România, ca și alte trei țări limitrofe Balcanilor. Cu acel prilej, s-a conturat posibilitatea constituirii unor Asociații care să permită colaborarea dintre balcanologi. În aprilie 1963, Asociația
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
celor două blocuri politico-militare; limbile de lucru. În ceea ce privește conținutul, existau cel puțin două opinii conturate, făcute public în documentele comune ale NATO și Tratatul de la Varșovia, unde erau evocate posibile agende ale Conferinței. În plus, la diferite manifestări științifice, simpozioane, colocvii, seminarii etc. politicieni, cercetători, diplomați exprimaseră o multitudine de idei, dintre care unele se bănuia că sunt cel puțin oficioase. Ne așteptam, pe baza studierii acestor sugestii publice, dar mai ales a informărilor misiunilor noastre diplomatice, la dezbateri furtunoase în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
organizații internaționale, de discuții directe cu reprezentanții altor țări, am insistat pentru necesitatea intensificării unei noi ordini economice internaționale și cum să se realizeze această ordine, am susținut obiectivele care să fie realizate în cadrul deceniilor pentru dezvoltare. La seminariile și colocviile organizate de ONUDI de la Viena (1979), Cavtat (Croația 1985), Lomé (Togo 1979) și Cairo (1986), am difuzat texte scrise și am prezentat studii despre noua ordine economică internațională, incluzând și participarea activă a României la edificarea ei, precum și propuneri pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
succesului” literar), Liviu Onu (Despre oportunitatea unor metode riguroase în editarea textelor românești vechi), Mihai Zamfir (Metodologia monografiilor privind literatura română modernă - secolul al XIX-lea), Boris Cazacu, Dan Simonescu, I. Coteanu. Volumul din 1978 este consacrat lucrărilor prezentate la Colocviul româno-german pentru studierea lexicului social-politic din epoca de la 1848, participând, între alții, Ion Coteanu, Mircea Seche, Narcisa Forăscu, Rodica Bogza-Irimie, Angela Bidu-Vrânceanu. Numărul 2 din 1973 este dedicat aniversării a 300 de ani de la nașterea lui Dimitrie Cantemir, iar articolele
ANALELE UNIVERSITAŢII BUCURESTI. Seria Limba şi literatura română. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285341_a_286670]
-
Ruda-Budești, j. Vâlcea), poet, prozator, dramaturg și traducător. Este fiul Elisabetei (n. Grigorescu) și al lui Ion Anca, funcționari. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București (1966). A fost, pe rând, redactor la Radiodifuziunea Română, redactor la revista „Colocvii”, metodist și inspector în Ministerul Învățământului, lector la Facultatea de Ziaristică din București, visiting professor la Universitatea din New Delhi (1977-1979, 1981-1984), director al Bibliotecii Institutului Politehnic din București (1984-1987) și director al Bibliotecii Pedagogice Naționale „I. C. Petrescu” (din 1988
ANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285345_a_286674]
-
sau a unor dialoguri imaginare cu elemente din natură, considerate confidenți ideali. Sintaxa este specifică întregului gen liric, abundând în construcții de tipul: propoziție subiectivă urmată de una explicativă; propoziții interogative, exclamative, condiționale. Foarte frecvente sunt și personificările, rezultate din colocviul cu mediul, și hiperbolele. Printre scriitorii care au prețuit d., socotind-o motiv de mândrie națională, sunt V. Alecsandri, M. Eminescu, G. Coșbuc, St. O. Iosif, O. Goga. Surse: Vasile Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866; ed. îngr. și
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
redactor-șef fiind Emil Giurgiuca. Revista, purtând subtitlul „Despre școală, familie și societate”, se ocupă de probleme de învățământ, educație, perfecționarea predării în școală, trecutul cultural și pedagogic, în rubrici precum „Consultații”, „Puncte de vedere”, „În prim-plan”, „Cabinet psiho-pedagogic”, „Colocvii”, „Dezbateri”, „Cronici, comentarii, mențiuni”. În primul număr, Tudor Arghezi semnează un Cuvânt de binecuvântare, în alte numere fiind publicate scrieri de Mihail Sadoveanu, Victor Eftimiu, Lucia Demetrius, Petru Vintilă, Nicolae Velea, Nicolae Crișan, Mircea Sântimbreanu, Gică Iuteș, Demostene Botez, Virgil
COLOCVII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286332_a_287661]
-
Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 228-230; Cioculescu, Aspecte, 136-140; Biberi, Études, 60-61; Streinu, Pagini, I, 35-41; Călinescu, Ist. lit. (1941), 627-630; Pillat, Tradiție, 52-53; Constantinescu, Scrieri, I, 155-161; Tudor Vianu, Figuri și forme literare, 1946, 132-133; A. E. Baconsky, Colocviu critic, București, 1957, 45-98; Svetlana Matta, Existence poétique de Bacovia, Winterhur, 1958; Petroveanu, Pagini, 255-259; Agatha Grigorescu-Bacovia, Bacovia. Viața poetului, București, 1962; Lovinescu, Unde scurte, I, 71-74; Călinescu, Aspecte, 7-23; Felea, Dialoguri, 37-44; Manolescu, Lecturi, 63-86; Bote, Simbolismul, 475-476; Negoițescu
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
soare de Delavrancea (avându-l pe George Calboreanu în rolul principal) și cu o piesă a lui B., ultimele cinci tablouri ale „epopeii dramatice” Simfonia patetică (prelucrare a unui mai vechi text, Arcul de triumf). În 1978 adresează o scrisoare-mărturisire Colocviului național de literatură dramatică, în care își reneagă o parte a operei, recunoscând a fi fost supusă clișeelor ideologice și dogmatice. Notorietatea căpătată de B. imediat după 1944 în „noua dramaturgie” se datorează nu numai obedienței față de ceea ce se cerea
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]