2,623 matches
-
a fost stînjenită de acest legat. Ea nu trece decît progresiv la "ocupație restrînsă", apoi de la aceasta la cucerire, terminată în 1847 cu căderea lui Abd el-Kader; și încă anumite regiuni, ca Mica și Marea Kabylie, rămîn total nesupuse. O colonizare cu populație europeană începe totuși: italieni, spanioli dar și francezi al căror val este alimentat de insurgenții din 1848. În 1871, 300.000 de europeni sînt deja instalați în Algeria. Administrarea coloniilor franceze rămîne slab definită pînă la cel de-
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ea obține dreptul de a fi ereditară. În definitiv, criza din 1840 nu pune sub semnul întrebării locul Franței în Orient. Realizările celui de-al Doilea Imperiu. Sub cel de-al Doilea Imperiu sînt puse bazele expansiunii. Împins de partizanii colonizării, misionari, militari și marinari, anumite cercuri de afaceri, saint-simoniștii de care se simte legat, împăratul duce o politică colonială mai ambițioasă și mai coerentă decît cea a predecesorilor săi. Guvernator al Senegalului din 1854 pînă în 1861 și din 1863
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Întoarcerea la regimul civil după căderea Imperiului declanșează marea insurecție din Kabylia în 1871. Administrația celei de-a treia Republici avea să se arate în schimb mult mai dură pentru "indigeni" decît al Doilea Imperiu. Expansiunea Nașterea unui partid colonial. Colonizarea cunoscu marea sa expansiune sub a III-a Republică. Cauze diverse explică caracterul de acum înainte sistematic al colonizării. Opinia publică rămase mult timp imdiferentă; dar s-a format, puțin cîte puțin, un curent de opinie favorabil, deși compozit. Unii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Republici avea să se arate în schimb mult mai dură pentru "indigeni" decît al Doilea Imperiu. Expansiunea Nașterea unui partid colonial. Colonizarea cunoscu marea sa expansiune sub a III-a Republică. Cauze diverse explică caracterul de acum înainte sistematic al colonizării. Opinia publică rămase mult timp imdiferentă; dar s-a format, puțin cîte puțin, un curent de opinie favorabil, deși compozit. Unii puteau invoca justificări economice: coloniile, bogate în materii prime, piață liberă pe timp de protecționism renăscut începînd mai ales
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
adesea slăbiciunea acestui calcul, dar mari companii și societăți beneficiară de facilități de implantare și de exploatare în colonii. Curiozitatea geografică pe care au suscitat-o explorările continentului african, în special, încă puțin cunoscut, a fost un alt element favorabil colonizării. Rivalitatea cu Anglia și Germania în Africa, sau doar cu Anglia în Orient, îi împingea de asemenea pe conducătorii francezi la a nu se lăsa întrecuți de celelalte puteri pe teritorii încă de cucerit și la a afirma prestigiul național
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fondată în 1893. Se dezvoltă, în special, o sensibilitate colonială, realizată prin ilustrațiile răspîndite prin publicațiile misionare, prin partea de exotism pe care o comportă Expozițiile Universale din 1889 și 1900, și de naționalismul difuz. Publicat în 1874, Eseu despre colonizare la popoarele moderne de P. Leroy-Beaulieu cunoaște cinci reeditări pînă în 1908: dovadă a unei audiențe certe. Politica colonială a avut totuși adversari crînceni. Partizani ai "reculegerii", Clemenceau și radicalii se ridică în 1885 împotriva "acestor expediții coloniale care ne
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de independență a Vietnamului (Viet-minh), de inspirație comunistă. În protectoratele din Tunisia și din Maroc, mișcările naționaliste se afirmă. Guvernele franceze succesive sînt împărțite între veleități liberale și o atitudine de fermitate, adesea datorată presiunii rezidenților generali și a mediilor colonizării. Astfel, la 20 august 1953, rezidentul general din Maroc îl destituie pe sultanul Mohamed al V-lea. După căderea taberei fortificate de la Dien Bien Phu la 7 mai 1954, care dovedește gravitatea situației militare din Tonkin, Pierre Mendès France devine
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
autoritate. DOCUMENT Republica nouă văzută de de Gaulle "De șapte ani, după prăbușirea sa în fața prăpastiei războiului civil și iminența falimentului economic și monetar, a început drumul înainte, prin adoptarea de instituții stabile și eficace, prin cooperarea care a înlocuit colonizarea, prin dezvoltarea planificată, în beneficiul tuturor francezilor, a economiei noastre, a dotării noastre, a învățămîntului nostru, a capacității noastre științifice și tehnice, pe scurt, prin impulsionarea în toate domeniile de acțiune deschise forțelor noastre vii; în afară, printr-o politică
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de cerc, cu o pistă lungă împărțită la mijlocul ei de spina în jurul căreia se învîrtesc caii și carele. Cîmpiile Decumate. Teritorii între Rin și Dunăre cuprinzînd Valea Neckarului și Jura suabă. Roma a făcut din acest teritoriu o regiune deschisă colonizării astfel încît să creeze o zonă de protecție pentru Galia în fața popoarelor germanice. Acest teritoriu era supus impozitului (decima), de unde și numele. Cler, cleric. Clericul este un om al Bisericii, prin opoziție cu laicul. Este cel care are o funcție
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
V-II î.I.C.), 24 Popularea celtică, 24 Origine, 24 Părți constitutive, 25 Organizarea Galiei celtice, 26 Teritoriul cetății sau civitas, 27 Organizarea politică, 27 Oppida și exploatarea teritoriului, 28 O țară atrăgătoare, 29 Galia de Sud, 30 Marsilia și colonizarea, 30 Dezvoltarea societăților indigene, 31 Documente: 1. Galia văzută de Cezar, 33 2. Oppidum-ul de la Bibracte pe Muntele Beuvray, 34 3. Cucerirea Galiei (secolul al II-lea î.I.C. secolul I d.I.C.), 36 Roma și Galia sudică. Galia transalpină, 36
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Introducere...........................................................................5 Capitolul 1............................................................................8 ETIOLOGIA AFECȚIUNILOR PARODONTALE PLACĂ BACTERIANĂ - FACTOR LOCAL DETERMINANT...........9 PLACĂ BACTERIANĂ - BIOFILM...............................................13 CRITERII DE IDENTIFICARE A PATOGENILOR PARODONTALI..20 FACTORI DE VIRULENTA AI PATOGENILOR PARODONTALI.....22 Capitolul 2...............................................................................28 MECANISME PATOGENICE ÎN AFECȚIUNILE PARODONTALE COLONIZAREA ȘI INVADAREA ȚESUTURILOR PARODONTALE.29 ASPECTE ALE INFLAMAȚIEI LA NIVELUL PARODONȚIULUI......34 Capitolul 3...............................................................................39 DIAGNOSTICUL CLINIC ȘI PARACLINIC ÎN AFECȚIUNILE PARODONTALE TIPURI DE BOLI GINGIVALE INDUSE DE PLACĂ.......................49 AFECTĂRI ALE PARODONȚIULUI DE SUSȚINERE.....................56 CRITERII DE EVALUARE A
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
au focalizat pe definirea factorilor virulenți ca patogeni parodontali. Dintr-un punct de vedere simplist, pentru a funcționa ca un patogen o bacterie trebuie să colonizeze țesuturile gazdă prin distrugere. În parodontite pasul inițial în procesul de boală constă în colonizarea țesuturilor parodontale cu specii patogene; intrarea bacteriei însăși (invazie) sau a produșilor bacterieni în țesuturile parodontale poate fi esență procesului bolii. Mai mult inerent, în procesul colonizării țesuturilor gazdă e abilitatea bacteriei de a evita mecanismul de apărare țintit în
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
gazdă prin distrugere. În parodontite pasul inițial în procesul de boală constă în colonizarea țesuturilor parodontale cu specii patogene; intrarea bacteriei însăși (invazie) sau a produșilor bacterieni în țesuturile parodontale poate fi esență procesului bolii. Mai mult inerent, în procesul colonizării țesuturilor gazdă e abilitatea bacteriei de a evita mecanismul de apărare țintit în eliminarea bacteriei din mediul parodontal. Procesul de distrugere a țesutului rezultă din eliberarea substanțelor bacteriene care, direct sau indirect, cauzează degradarea țesuturilor parodontale. Astfel proprietățile virulentei pot
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
leziuni parodontale care pot fi reproduse prin studii pe câini. Nisengard și Newman [231], Vandesteen și Williams [332] au urmărit mecanismele imunologice implicate în declanșarea și evoluția parodontopatiilor, în condițiile acumulării de placă bacteriană. Gazda controlează parțial bacteriile sulculare și colonizarea bacteriană a dintelui. Când se atinge pragul critic, fie în ceea ce privește masă bacteriană, fie virulenta crescută a bacteriilor fie în urmă diminuării rezistenței gazdei, inflamația gingivala minoră se accentuează, cu pierderea etanșeității epiteliului sulcular și joncțional, favorizând pătrunderea enzimelor, toxinelor și
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
inflamația gingivala minoră se accentuează, cu pierderea etanșeității epiteliului sulcular și joncțional, favorizând pătrunderea enzimelor, toxinelor și a mitogenelor de origine bacteriană. Organismul răspunde în acest caz, că în orice altă infecție prin mobilizarea generală a celulelor sale de apărare. COLONIZAREA ȘI INVADAREA ȚESUTURILOR PARODONTALE Aderenta bacteriilor în mediul parodontal. Speciile bacteriene care colonizează sulcusul gingival și pungă parodontala trebuie să se atașeze la suprafețele disponibile, de aceea aderenta reprezintă un factor virulent pentru patogenii parodontali. Prin aderenta bacteriei la țesuturile
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
parodontal. Speciile bacteriene care colonizează sulcusul gingival și pungă parodontala trebuie să se atașeze la suprafețele disponibile, de aceea aderenta reprezintă un factor virulent pentru patogenii parodontali. Prin aderenta bacteriei la țesuturile gazdă ea poate juca probabil un rol în colonizare și poate fi un pas critic în procesul de invazie bacteriană. Astfel, abilitatea Porphyromonas gingivalis de a se atașa la alte bacterii, la celulele epiteliale și la componenții țesutului conjunctiv fibrogen și fibronectină sunt probabil importante în virulenta acestui organism
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
transformarea în epiteliul pungii gingivale. Acest epiteliu de pungă nu se fixează la suprafață dintelui, este subțire și adesea ulcerat, înfiltrat cu PMN, limfocite, plasmocite. Odată cu pierderea contactului dintre epiteliu și dinte apare un șanț profund, iar suprafață radiculara permite colonizarea bacteriilor și formarea plăcii subgingivale. Aceste bacterii eliberează factorii chemotactici pentru leucocite care migrează, traversând stratul granular și formează un strat de celule fagocitare între suprafață plăcii microbiene și suprafață epiteliului pungii. Aceste leziuni stabilite pot progresa foarte lent sau
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
de atașament) (Greenstein [133], Haffajee [143]). Majoritatea studiilor au arătat că stabilitatea, pe termen mediu-lung, a rezultatelor microbiologice, pare a fi în raport cu calitatea controlului plăcii supra și supragingivale. Dacă bacteriile virulente sunt lăsate pe loc după detartraj, timpul de re- colonizare poate fi de la câteva săptămâni la câteva luni (Mousques, Listgarten, Philipps [192], Slots, Magnusson [304]). Acest timp de recolonizare a bacteriilor virulente poate varia în funcție de calitatea mecanismelor de apărare ale organismului (locale și sistemiceă care sunt mai mult sau mai
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
materială, cât și consumul. III.3.1. Densitatea medie generală a populației Densitatea mică a populației din Antichitate și Evul Mediu este dificil de demonstrat în prezent, datorită lipsei înregistrărilor statistice din acea perioadă. Cercetările demografice apreciază, totuși, că în timpul colonizării romane densitatea populației ar fi fost de 5-10 loc./Km². Estimări ale populației pentru perioadele mai vechi s-au făcut pe baza catagrafiilor și conscripțiilor, începând cu catagrafiile moldovenești, elaborate la:17721773;1774;1806;1820;1830;1840. Dar calcule precise
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
copleșită de sentimentul culpabilității, iar adolescența ca o perioadă plină de frământări. În același timp Freeman a argumentat că Mead a fost înșelată de adolescentele jenate de întrebările care vizau un subiect tabu sau că așa arăta societatea samoană înainte de colonizare (P. Dasen, M. Perregaux, M. Rey, 1999, p. 60). Disputa Mead - Freeman, celebră în secolul trecut, nu a reușit să răspundă la întrebarea: Există societăți în care trecerea de la copilărie la vârsta adultă să se facă fără rupturi bruște? Unii
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
de un grup de lobbyști ai Asociației Transilvane în iunie 1914, la Adunarea Generală de la Târgu Mureș. Au solicitat întărirea armată a Transilvaniei, sprijin intensificat pentru industrie și agricultură, sistarea discuțiilor guvernului Tisza cu naționalitatea română, o nouă politică socială, colonizare, precum și ocrotirea proprietății agricole mici și mijlocii. Acest ultim punct a fost subiectul prin care - pe urmele mai puțin cunoscutului Tokaji László, secretar al Asociației Economice Transilvane - contele Bethlen István, debutant în carieră, și-a întărit autoritatea politică. Bethlen, cu ajutorul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
jumătate a anilor treizeci, cu inițiativele Inspectoratului Social pe Țară aflat sub îndrumarea Fondului pe Țară pentru Ocrotirea Familiei și Poporului (Országos Nép és Családvédelmi Alap - ONCSA), controlat de Ministerul Afacerilor Interne. (Desigur, în Transilvania, politica socială era nedespărțită de "colonizări" și de problemele politicii grupurilor etnice dispersate - dar despre aceasta vom vorbi mai târziu). Acest Fond - ONCSA - și "cooperativele pentru bunăstarea publică", care se ocupau practic de acordarea ajutoarelor în comitate, investeau sume importante și în Transilvania de nord. În ciuda
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
bunurile lor materiale și morale în decursul celor două decenii de ocupație vrem să-i reinstalăm în drepturile lor legale, pe care le merită"), ceea ce însemna credite oferite cu prioritate de stat, revizuirea reformei agrare române, ocrotirea societății micilor agrarieni, colonizări, repatrierea maghiarilor din străinătate, industrializarea Țării Secuilor și tratarea, la modul cuvenit, a chestiunii diasporei locale. Programul se referea la români abia după evidențierea rolului principal în regiune deținut de poporul maghiar și german, după care conchidea: "Pentru poporul român
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
serviciu: investiție de 175 de mii de pengő. Construirea de șosele mai servea la ceva. Din 1942, în comitatul Szolnok-Doboka, și nu numai, " Oficiile pentru Construcții de Stat" (asemenea Căilor Ferate Ungare - MÁV - sau autorităților judiciare) se ocupau și de colonizări ale populației. Pentru aceasta încercau să confere o anumită elasticitate resortului de construcții și întreținerea de drumuri. În vara lui 1942, de pildă, s-au restrâns la 3 km porțiunile de șosea (stabilită la 5 km), păzite de câte un
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
să-i lămurească pe români, încetul cu încetul, să își dea copiii la școli de limba maghiară. Ar fi fost cea mai bună propagandă împotriva influenței preoțimii ortodoxe și mijlocul cel mai eficace" - remarca unul dintre șefii acestei acțiuni de "colonizare"104. "Colonizarea" începuse deja: 59 capi de familie, cu mulți copii, aduși din ținutul Hajdú (Ținutul haiducilor) și din Nyírség (Făget), au fost mutați în comitatul Szolnok-Doboka în a doua jumătate a anului 1942. Paznicii cei noi de șosele și
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]