1,232 matches
-
luând în timp numele satului "Strugari", devenit reședință. Satul Năsoești a fost rebotezat în 1968 "Strugarii de Sus", iar în 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat; tot atunci satul Strugarii de Sus (fost Năsoești) a fost desființat și comasat cu satul Strugari. Singurul obiectiv din comuna Strugari inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este fostul conac Veninoaia din satul Petricica, astăzi școală. Clădirea construită în secolul al XIX-lea este clasificată ca
Comuna Strugari, Bacău () [Corola-website/Science/300703_a_302032]
-
având aceeași alcătuire; comuna Vultureni avea 2315 locuitori, iar comuna Godinești 2800. Comunei Vultureni i s-au mai adăugat în 1931 și satele Bodeasa, Bostănești, Deleni, Grădești, Gura Ruget si Roșia, în timp ce satele Ghionoaia Nouă și Ghionoaia Veche au fost comasate, formând satul Ghionoaia. În 1950, comunele au fost transferate raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) din regiunea Bacău, după care în 1960 au fost transferate raionului Adjud din regiunea Bacău. În 1968, comunele au trecut la județul
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
localitate de reședință) a fost transferat comunei Dealu Morii, satul Vultureni a revenit la această denumire (după ce un timp fusese denumit "Gura Țigănești", făcând parte din comuna Godinești) și a devenit reședința comunei; în sfârșit, a fost desființat satul Ruget (comasat cu Lichitișeni). Singurul obiectiv din comuna Vultureni inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este situl arheologic de „Pe Tablă”, aflat în marginea de vest a satului Lichitișeni, sit ce cuprinde urmele unor așezări
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
limba maghiară comuna Cojocna se numește "Kolozs"). Conducerea județului Cojocna se afla în municipiul Cluj, care însă se bucura de statutul de oraș liber. În anul 1925 statutul autonom al municipiului Cluj a fost desființat, iar orașul liber a fost comasat cu județul Cojocna, care a primit denumirea de "județul Cluj." Prin cedarea Ardealului de Nord în septembrie 1940 cea mai mare parte a județului Cluj a ajuns sub administrația Regatului Ungariei. Părțile rămase sub administrație română (sudul județului, inclusiv comuna
Județul Cluj (interbelic) () [Corola-website/Science/300729_a_302058]
-
atunci comuna Săpoca. În 1950, comunele Aldeni și Cernătești au fost incluse în raionul Cărpiniștea din regiunea Buzău și apoi (după 1952) în raionul Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, comunele au redevenit parte a județului Buzău și au fost comasate în comuna Cernătești, unele sate fiind desființate (între altele, satul Podeni inclus în Manasia, satul Ciuciurele în Aldeni, satul Mălăești în Zărneștii de Slănic). Patru obiective din comuna Cernătești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente
Comuna Cernătești, Buzău () [Corola-website/Science/300808_a_302137]
-
1950, comuna a intrat în componența raionului Cislău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, a redevenit parte din județul Buzău, în componența actuală, de-a lungul timpului multe din satele sale montane risipite fiind comasate, redefinite sau desființate; în cele din urmă, satul Între Sibicii a constituit nucleul de fuzionare a satului denumit astăzi Colți și rămas reședința comunei. La Colți a fost singura exploatare de chihlimbar din România. Deși exploatarea a fost închisă în
Comuna Colți, Buzău () [Corola-website/Science/300809_a_302138]
-
constituită tot dintr-un singur sat, cu 1921 de locuitori, în vreme ce Ulmu avea în componență satele Ulmu și Mohreanu, și cătunul Pribeagu, cu 2592 locuitori. În 1931, comuna a primit numele de "General Poetaș", ambele sate, Ulmu și Mohreanu, fiind comasate în satul de reședință General Poetaș. În 1950, cele două comune, Jugureanu și General Poetaș au fost incluse în raionul Făurei din regiunea Galați, din care au făcut parte până în 1968. În 1964, comuna și satul General Poetaș au revenit
Comuna Ulmu, Brăila () [Corola-website/Science/300994_a_302323]
-
comună a fost desființată și satul Gura Caliței a revenit la comuna Lacu lui Băban. În 1968, comuna a fost transferată la județul Vrancea, cu această ocazie mai multe sate nou-apărute (Frasinu, Pomii Cucilor, și Șesu cu Plopi) au fost comasate cu satul Dealu Lung. După inundațiile și alunecările de teren din 1970, reședința comunei s-a mutat la Gura Caliței, iar comuna a luat numele satului de reședință.
Comuna Gura Caliței, Vrancea () [Corola-website/Science/301876_a_303205]
-
a luat în 1964 denumirea de "Viișoara". În 1968, comunele au fost transferate la județul Vrancea, iar comunele Irești și Tichiriș au fost desființate, satele lor fiind transferate comunei Vidra. Tot atunci, satele Căliman și Cucuieți au fost desființate, fiind comasate respectiv cu satele Vidra și Șerbești. Patru obiective din comuna Vidra sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul dintre ele este clasificat ca sit arheologic vestigiile așezării din paleoliticul superior, descoperite în
Comuna Vidra, Vrancea () [Corola-website/Science/301912_a_303241]
-
mai sus 1082 de locuitori. În 1950, comunele au fost arondate raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. La reorganizarea administrativă din 1968, au fost trecute la județul Vrancea și comasate într-o singură comună Țifești. Tot atunci, satul Tufele a fost desființat și integrat în satul Țifești. Șase obiective din comuna Țifești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Două sunt clasificate ca
Comuna Țifești, Vrancea () [Corola-website/Science/301908_a_303237]
-
În 1964, comuna Muncel a fost desființată, satele Muncel și Talapani trecând la comuna Străoane, iar satul Varnița la comuna Răcoasa. În 1968, comuna Străoane a trecut la județul Vrancea, satele Străoane de Sus și Străoane de Jos au fost comasate pentru a forma satul Străoane, iar satul Talapani a fost și el desființat și comasat cu satul Varnița din comuna Răcoasa. În comuna Străoane se află biserica de lemn „Sfântul Nicolae” (fostă în satul Străoane de Sus), monument istoric de
Comuna Străoane, Vrancea () [Corola-website/Science/301902_a_303231]
-
iar satul Varnița la comuna Răcoasa. În 1968, comuna Străoane a trecut la județul Vrancea, satele Străoane de Sus și Străoane de Jos au fost comasate pentru a forma satul Străoane, iar satul Talapani a fost și el desființat și comasat cu satul Varnița din comuna Răcoasa. În comuna Străoane se află biserica de lemn „Sfântul Nicolae” (fostă în satul Străoane de Sus), monument istoric de arhitectură de interes național, aflată în centrul satului Străoane, în incinta cimitirului. În rest, în
Comuna Străoane, Vrancea () [Corola-website/Science/301902_a_303231]
-
regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, ele au fost trecute la județul Vrancea, iar comuna Hângulești a fost desființată și inclusă în comuna Vulturu. Tot atunci, satele Vulturu de Jos și Vulturu de Sus au fost comasate, formând satul Vulturu. Două obiective din comuna Vulturu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local, ambele clasificate ca monumente de arhitectură. Unul este zidul lui Donie, datând din 1800 și aflat la ieșirea
Comuna Vulturu, Vrancea () [Corola-website/Science/301914_a_303243]
-
după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, ele au fost trecute la județul Vrancea, iar comuna Colacu a fost desființată și inclusă în comuna Valea Sării. Tot atunci, satul Cornet a fost desființat și comasat cu satul Valea Sării. În comuna Valea Sării se află două biserici de lemn clasificate ca monumente de arhitectură de interes național: biserica „Sfântul Nicolae” (secolul al XVIII-lea), aflată la ieșirea din satul Prisaca înspre Nereju, și biserica „Cuvioasa
Comuna Valea Sării, Vrancea () [Corola-website/Science/301909_a_303238]
-
București. Comuna și satul Strâmba au primit în 1964 denumirea de "Hulubeștii". În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov, comunele Brăniștari și Hulubești fiind desființate, satele lor trecând la comuna Călugăreni; tot atunci, satul Moșteni-Dobrotești a fost desființat și comasat cu satul Brăniștari. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. În comuna Călugăreni se află trei monumente istorice de interes național: monumentul de for public „basoreliefurile din bronz de pe podul peste Neajlov” (mijlocul
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
iar comuna și satul Ciolanu pe cea de "Valea Bujorului". În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov, comunele Dimitrie Cantemir și Valea Bujorului fiind desființate, iar satele lor incluse în comuna Izvoarele. Tot atunci, au fost desființate satele Buciumeni (comasat cu Dimitrie Cantemir) și Dimitrie Sturza (comasat cu Radu Vodă). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Cinci obiective din comuna Izvoarele sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente
Comuna Izvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/300438_a_301767]
-
de "Valea Bujorului". În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov, comunele Dimitrie Cantemir și Valea Bujorului fiind desființate, iar satele lor incluse în comuna Izvoarele. Tot atunci, au fost desființate satele Buciumeni (comasat cu Dimitrie Cantemir) și Dimitrie Sturza (comasat cu Radu Vodă). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Cinci obiective din comuna Izvoarele sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca
Comuna Izvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/300438_a_301767]
-
din regiunea București. Satul Vasile Epurescu a luat în 1964 denumirea de "Cumpăna". În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov. Comuna Gorneni a fost desființată, satele ei fiind incluse în comuna Iepurești; tot atunci, au fost desființate satele Chița (comasat cu Gorneni) și Cumpăna (comasat cu Valter Mărăcineanu). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Trei obiective din comuna Iepurești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes
Comuna Iepurești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300437_a_301766]
-
Epurescu a luat în 1964 denumirea de "Cumpăna". În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov. Comuna Gorneni a fost desființată, satele ei fiind incluse în comuna Iepurești; tot atunci, au fost desființate satele Chița (comasat cu Gorneni) și Cumpăna (comasat cu Valter Mărăcineanu). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Trei obiective din comuna Iepurești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca
Comuna Iepurești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300437_a_301766]
-
2916 locuitori în unicul ei sat, iar comuna Gogoșari avea 3169 de locuitori în satele Gogoșarii Noi, Gogoșarii Vechi și Rălești. În 1931, în comuna Cacaleți a mai apărut și satul Ardeleni, satele Gogoșarii Noi și Gogoșarii Vechi au fost comasate formând satul Gogoșari, iar satul Răleni a fost desprins de comună, formând comuna Drăghiceanu împreună cu satul nou-înființat Drăghiceanu. În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Giurgiu din regiunea București, comuna Drăghiceanu fiind în timp desființată, iar satele ei trecând
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
fiind în timp desființată, iar satele ei trecând la comun Gogoșari. În 1964, satul și comuna Cacaleți au primit denumirea de "Izvoru". În 1968, comunele Gogoșari și Izvoru au trecut la județul Ilfov, tot atunci satul Ardeleni fiind desființat și comasat cu satul Izvoru, iar comuna Izvoru fiind desființată și satul Izvoru trecând la comuna Gogoșari. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șase obiective din comuna Gogoșari sunt incluse în lista monumentelor istorice
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
iar satul Ghimpați pe cea de "Sălcioara". În 1968, cele trei comune au trecut la județul Ilfov, iar comunele Naipu și Valea Plopilor au fost desființate, satele lor trecând la comuna Crovu; tot atunci, satele Crovu și Sălcioara au fost comasate sub vechiul nume al satului Sălcioara, "Ghimpați". În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Unsprezece obiective din comuna Ghimpați sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local
Comuna Ghimpați, Giurgiu () [Corola-website/Science/300432_a_301761]
-
Mârșa și Ciupagea (ultimul preluat de la comuna Uești-Goleasca. În 1950, comuna a fost transferată raionului Crevedia și apoi (după 1952) raionului Videle din regiunea București. În 1968, comuna a trecut la județul Ilfov, tot atunci satul Ciupagea fiind desființat și comasat cu satul Mârșa. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Cinci obiective din comuna Mârșa sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt
Mârșa, Giurgiu () [Corola-website/Science/300440_a_301769]
-
au primit în 1964 denumirea de "Milcovățu". În 1968, cele trei comune au trecut la județul Ilfov, comunele Letca Veche și Milcovățu fiind desființate, iar satele lor trecând la comuna Letca Nouă. Tot atunci, satul Măriuța a fost desființat și comasat cu satul Milcovățu. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Letca Nouă la județul Giurgiu. Trei obiective din comuna Letca Nouă sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Unul
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
care a fost din nou absorbită de comuna Ogrezeni. În 1950, comuna a fost transferată raionului Mihăilești și apoi (după 1952) raionului Videle din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ilfov, reînființat, tot atunci desființându-se satul Bălășoeni, comasat cu Ogrezeni. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Două obiective din comuna Ogrezeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca monumente
Comuna Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300441_a_301770]