2,334 matches
-
bage divorț. În drum spre cimitir se întâlni cu Alexandru. - Sărut mâna! Chiar voiam să mă întâlnesc cu tine. Mam gândit mult după întâlnirea noastră de data trecută. Am gânduri foarte serioase cu tine. Îmi placi foarte mult și, după comemorarea de un an de la decesul Irinei aș dori să mergem la părinții mei să te cunoască. - Și eu am vești, Alexandru! Astăzi am vorbit cu Petre. I-am spus că bag divorț și l-am rugat să fie de
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
mâna, la nesfârșit! Va veni și ziua când vom fi împreună, abia o aștept! O îmbrățișă cu mult drag și se îndreptară spre mașină. Pe drumul spre casă au discutat despre ei, despre planurile în care se includeau. Alexandru făcuse comemorarea de un an de când soția lui trecuse în veșnicie, din partea lui s-ar fi cununat cu Frusina oricând, dar aceasta încă nu era divorțată. - Te voi aștepta să termini cu divorțul. Sărbătorile de iarna vreau să le facem împreună. Vom
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
suflet nobil milostiv, iubitor de Dumnezeu, de oameni și de animale, iar mutarea lui de la noi constituie, cu adevărat, o pierdere inestimabilă pentru Mișcarea Legionară și pentru tot Neamul Românesc. Constantin Em. Bucescu (1931-2007) In memoriam (la a doua-i comemorare) Viscolul din noaptea de 18 spre 19 decembrie 2009, paralizând transporturile aerian, feroviar, naval și rutier, a făcut imposibilă plecarea mea de acasă, din provincie, spre a participa, În ziua de sâmbătă, 19 decembrie, la a doua comemorare a regretatului
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
doua-i comemorare) Viscolul din noaptea de 18 spre 19 decembrie 2009, paralizând transporturile aerian, feroviar, naval și rutier, a făcut imposibilă plecarea mea de acasă, din provincie, spre a participa, În ziua de sâmbătă, 19 decembrie, la a doua comemorare a regretatului nostru camarad Constantin Em. Bucescu, mare cărturar, patriot și naționalist creștin, strălucit orator, excelent recitator (având memorie fantastică) și cozeur fermecător, ale cărui rămășițe telurice se odihnesc În cimitirul Sfânta Vineri din Capitală. Însă, neuitând data trecerii sale
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
victimelor Holocaustului. Li se creează o imagine negativă, ce va pregăti psihologic minimalizarea și relativizarea suferinței evreilor. Este Începutul procesului ce avea să ducă la negare. În acest context, În 1945, un reprezentant al Regionalei xe "Iași"Iași vedea În comemorarea pogromului de la xe "Iași"Iași „o provocare sionistă” și aprecia ca pe o greșeală politică publicarea, În cotidianul local al Partidului Comunist, a unui reportaj despre pogrom. Se arăta acuzator că s-au publicat fotografii, unde se vedeau, printre călăi
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
orchestrează de fapt întoarcerea la situația precedentă. Atunci toți simțeau și făceau unul și același lucru. De altfel, repetiția are întotdeuna valoarea de confirmare a unei legături și de perfecționare a acestei legături. Așa stau lucrurile cu sărbătorile, celebrările și comemorările: an după an cuvintele, gesturile, defilările etc. Se repetă, întărind permanența Republicii sau a unei tradiții locale. Liderii unei școli de gîndire reiterează aceeași idee. Mulțimile strigă de mii de ori aceeași lozincă. E o manieră de a-și recunoaște
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de mituri și religii care adună și păstrează timp de milenii idei și rituri străvechi. În aval, remarcăm mediul monumental al grupului, cuprinzînd toate locurile de celebrare a marilor evenimente (nașterea lui Hristos, Revoluția, izbînda împotriva dușmanilor etc.) și de comemorare a grupului însuși. Acest mediu păstrează aceeași încărcătură de emoție de la o generație la alta. Arhivele vii, numite Terra, reprezintă o geografie și o biografie imaginare. Ele creează iluzia unei continuități, a unui fir legîndu-i între ei pe toți cei
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
lui Voronca Își trăiesc viața cu o bucurie care, dacă este și a prezenței și comunicării cu celălalt, se exprimă Întîi de toate - ca să preluăm răspunsul lui Paul P. Drogeanu la Întrebarea: „a cui sărbătoare e sărbătoare?” - „o sărbătoare (o comemorare și o celebrare) a Însuși celui care o serbează”. Bucurie, cîntec, lumină, oglindire, asimilare a mișcării cotidiene cu dansul și cu ceea ce francezul numește loisirs, ca o degajare de apăsările existenței de fiecare zi, creează acea atmosferă destinsă, specifică momentelor
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Nu a fost o competiție pentru cucerirea unor adepți pentru proiectele lor politice, ci pentru cucerirea puterii. Ritualizarea masculinăxe "„masculin" a politicii conduce la același rezultat. Ritualul politic este militar și el, compunându-se prin excelență din parade militare și comemorări. Cred că acest model pseudoviril (căci nu exaltă nici virtuți bărbătești de tipul: integritate, curaj, îndrăzneală, competiție, spirit de risc) nu se potrivește educației spre valori feminine: empatie, cooperare, grijăxe "„grijă", responsabilitate. Viața politică pare mai degrabă manifestarea unui autoritarism
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
la întrebări, însă nu eram limbut. În reuniunile restrânse eram mai degrabă taciturn, sfios la vorbă. Ca student ascultam admirativ pe vorbitori la întruniri, aveam sentimentul că n-aș putea deschide gura în fața unei mulțimi. Ei bine, cu prilejul unei comemorări la Ateneu am fost invitat să vorbesc, pe ne-pregătite. Sala era ticsită, acolo pe tribună am simțit o liniște nemaipomenită, un sentiment de dominație și am vorbit improvizat, mult și cu căldură. Am fost răsplătit cu o furtună de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
că, dacătrăiau, Tudorel și Pica ar fi fost azi la ordinea zilei. Ai văzut ce vâlvă se face în jurul lor? Ioana fluieră o arie de operă, bătând cu câte un deget claviatura pianului. Apoi urmă: Au să le facă o comemorare la Operă, cu care prilej se va executa o cantată în amintirea lor. Aș fi voit să mi se încredințeze mie executarea ei. Parcă îl cunoșteai pe Gavrilcea... . - L-am asistat odată ca martor într-un proces. Nu mai am
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ridică să se retragă. - Vin poimîine! zise el. - Nu! se rugă Indolenta, de altfel scuturîndu-l de praf pepalton, înconjurîndu-l cu atenții. Nici poimâine, nici răspoimâine. Am repetiții! Ce vrei? Tu m-ai îndemnat să intru la Operă. Altă dată, după comemorarea lui Tudorel la Operă, unde cântase Cantata, Indolenta, fără să intuiască prevențiunile lui Pomponescu, se cheltui în laude cu privire la Gavrilcea: . - A vorbit foarte frumos. Nici nu m-așteptam. Acum îmiexplic de ce are trecere. Ioanide ar fi întrebat-o, auzind asemenea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
proporții corporale, o anumită greutate. De asemenea, implică un anumit tip de machiaj, anumite accesorii, grija pentru un anumit tip de vestimentație, de coafură, de încălțăminte (adecvate contextelor de viață în care ne aflăm la serviciu, activități sportive, serate, aniversări, comemorări, concerte etc., pe de o parte, dar și vârstei, pe de altă parte). Exigențele atingerii frumuseții fizice mai impun alegerea culorilor (asortate între ele și în concordanță cu caracterul evenimentelor), opțiunea pentru anumite mirosuri (pentru anumite substanțe odorifice), atenta și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
zice înțelepciunea satului. "Ba stă", zice fata. Și fata are dreptate. Căci stă câteodată lumea într-un drăguț, așa cum stă lumea noastră în drăguțul de Eminescu." Aș mai vrea să vă spun și ce am făcut acum două săptămâni, la comemorarea lui Moisil, din amfiteatrul "Spiru Haret" al Facultății de Matematică. Le-am vorbit matematicienilor despre Moisil pornind de la câteva vorbe ale lui. Mi-a plăcut să comentez în special una dintre ele. Unui doctorand care îi cerea sfatul, Moisil i-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Căsătoria ei, în 1359, cu John of Gaunt a fost deosebit de fericită. La moartea ducesei, ducele a așezat o impresionantă efigie și un monument funerar deasupra mormântului ei din Catedrala Sf. Paul și a rânduit costisitoare slujbe de pomenire la comemorările tragicei despărțiri. Mai mult, deși John of Gaunt s-a căsătorit de două ori ulterior, a lăsat dispoziții testamentare să fie înmormântat alături de prima sa soție.”648 Trecând însă din spațiul istoric în cel ficțional al poemului, sesizăm tehnica autorului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Căsătoria ei, în 1359, cu John of Gaunt a fost deosebit de fericită. La moartea ducesei, ducele a așezat o impresionantă efigie și un monument funerar deasupra mormântului ei din Catedrala Sf. Paul și a rânduit costisitoare slujbe de pomenire la comemorările tragicei despărțiri. Mai mult, deși John of Gaunt s-a căsătorit de două ori ulterior, a lăsat dispoziții testamentare să fie înmormântat alături de prima sa soție.”648 Trecând însă din spațiul istoric în cel ficțional al poemului, sesizăm tehnica autorului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
broșura „Ștefan cel Mare” de Al. Vlahuță, împărțindu‐le gratuit soldaților și prin satele Tutovei și Basarabiei - spune G. Ponetti în Gazeta de luni, 8 februarie 1926, care găzduiește și cronica literară „Delavrancea” - de Const. Cehan - Racovitză, prilejuită și de comemorarea morții dramaturgului. * Gazeta de la Bârlad Gazeta de la Bârlad este menționată de ziarul Românul din 17 august 1873, p.721, la rubrica «Ziarele ale căror date nu ni le aducem aminte», casetă care urmează alteia intitulată «Ziare române care au apărut
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la intervale neregulate și s‐a tipărit la Tipografia N.P. Peiu, strada Ștefan cel Mare nr. 17 Bârlad. * 9.A.B. 9 A.B. număr unic, apare la 30 iulie 1902, 33x24 cm., la tipografia „Comercială”. 9 Ab ... ocazionat de comemorarea zilei de doliu național 109 cu același număr, dirigiat de comitetul cercului „Mewakșei Zion" și cuprindea în limba română, conform notei alcătuite de Gr. Crețu: 9 ab de Iacob ben Pinchas, 9 Ab: paralelă traducere după B.A. Brandes; Scrisoare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Constantin Ciopraga, un documentar preluat din Iașul Literar nr. 9/1957. La 22 februarie 1958 în Steagul roșu este publicată fotografia profesoarei Eugenia Tutoveanu, candidată în alegerile pentru Sfatul popular orășenesc Bârla d. După un an - doi, o încercare de comemorare a poetului G. Tutoveanu este amânată pentru că persoana avea ... poezie semănătoristă. La mormântul lui G. Tutoveanu de la Cimitirul Eternitatea din Bârlad pelerinajul populației, dar mai ales a prietenilor, a admiratorilor și a elevilor se ținea lanț... La 26 noiembrie 1958
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la... vârstă a poetului, Cezar Ivănescu are abia 66 de ani... Gruia NOVAC jr., un moment liric Întotdeauna, poezie închinată lui Cezar Ivănescu, Gellu DORIAN, Dedicație lui Cezar IVĂNESCU, poezia Somnul, Cassian Maria SPIRIDON, Pușca pentru safari C. D. ZELETIN, comemorare Cincizeci ani de la moartea maestrului G. TUTOVEANU, un eseu Noi, viața lui...”, Mihai Sultana VICOL, De vorbă cu Mihai CIMPOI, 261 Președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Theodor CODREANU, Realismul gândirii transdisciplinare în filosofia creștină, Constantin CLISU, Canada țara cu cel
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din 21 septembrie 2007 parcurgând paginile revistei „cu un titlu atât de straniu Baaadul”, pe care nu-l va înțelege niciodată consătenii domnului Cezar Ivănescu de la Curteni - Huși, dacă nu li se va explica. Apoi aflat între atâtea aniversări și comemorări, redacția se pare că n-a pus în pagină, cu înțelegerea necesară materialele, lucru care l a făcut pe cronicarul de la „România literară” să înțeleagă, ca și noi, ca editorialul numărului s-ar fi cuvenit să fie închinat comemorării localnicului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și comemorări, redacția se pare că n-a pus în pagină, cu înțelegerea necesară materialele, lucru care l a făcut pe cronicarul de la „România literară” să înțeleagă, ca și noi, ca editorialul numărului s-ar fi cuvenit să fie închinat comemorării localnicului și neînlocuitului George Tutoveanu la împlinirea a 50 de ani de la plecare. De aceea și lăsăm Cronicarul de la România literară săși facă datoria: articolul care ne a atras atenția a fost evocarea lui C. D. Zeletin cu prilejul împlinirii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ei au fost gata de drum...". Ziarul "Junimea zionistă" organ de propagandă zionistă. Nr. l a apărat în ianuarie 1910, ca urmare a constituirii societății "Junimea zionistă", președinte Mihu Abramovici. Ziarul cheamă tinerimea evreiască "la o viată nouă", cu ocazia comemorării a 5 ani de la moartea lui T. Herzl, "care pentru întâia oară după 2000 de ani a făcut să fâlfâie iarăși, înaintea lui Israel, stindardul celor care visează a crea un adăpost pentru un întreg popor". Se comentează și congresul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
valoare deosebită, printre are deabia se strecurau, ici-acolo câteva nume cunoscute: Bacovia, A.D. Xenopol, A.C.Cuza, Eugen Boureanu, I. Petrovici, Al. Doinaru, Volbură Poiană, A. Mândru...” - scrie același în „Istoria literară a Bârladului”, București, 1936,p.50. Cu ocazia comemorării morții lui Ștefan Petică, inițiată de G. Tutoveanu, acesta întâlnindu-se cu conducătorii revistei tecucene primește să conducă în Bârlad, în al doilea an, de apariție, revista literară „Freamătul”. În decursul anului următor, 1912, la Bârlad apar 10 numere ale
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
C. C. Stamboliu, profesor , dar și îndemnul „Sus Inimile” de G. Alecsandrescu, profesor. Numărul următor, pe iulie - decembrie (3‐ 4) este destinat amintirii lui Stroe Beloescu, ucis la 21 octombrie 1912. Citim articolele: „Spre nemurire” de G.L. Râmniceanu; „Cuvântarea ținută la comemorarea lui Stroe Beloescu” de I.I. Răianu; D. Mironescu scrie la pagina 8: „În dragostea sa d e țărani, iubea și onora pe toți binefăcătorii lor” Același periodic relata: „Între școală și biserică - cele dintâi instituții ce contribuiesc la luminarea și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]