1,949 matches
-
și educație civică; aplicarea cunoștințelor învățate în rezolvarea unor situații problemă; înțelegerea sensului și a semnificației normelor și valorilor morale care călăuzesc viața și activitatea oamenilor în comunitate; inițierea micilor școlari în practicarea unui comportament civic activ, responsabil, tolerant, deschis, comunicativ, autoevaluativ. La gimnaziu, programa școalară la disciplina religie oferă un sprijin important în formarea virtuților și conduitelor morale. Prin studierea Fericirilor, la Unitatea de învățare „Trăirea învățăturii creștine” (clasa a VII-a), elevul se confruntă cu un anume mod al
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
procesul de automotivare și autoafirmare a personalității sale; - nerealizarea unei concordanțe operaționale între motivele de cunoaștere, simțire și acțiune ale subiecților educației; - încurajare insuficientă a atitudinilor constructive, de încredere în forțele proprii ale individului sau grupului; - nevalorificarea adecvată a interacțiunilor comunicative, cognitive , afective și a relațiilor interpersonale dintre membrii grupului; - prezența unui climat psihosocial nefavorabil manifestării inițiativei, libertății de exprimare, relațiilor de cooperare și competiție. II.7 Profilul psihologic al școlarului mic Vârsta școlară este un stadiu nou, bazat pe achizițiile
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
gramaticală indică prezența unei secvențe discursive în cadrul unui șir de enunțuri, pentru ca aceasta să fie considerată bine formată trebuie să fie coerentă ideatic. Coerența garantează unitatea discursivă, continuitatea și integrarea progresivă a ideilor în jurul unei teme. Aceasta deoarece pe lângă “intențiile comunicative locale” pe care le are pentru fiecare dintre enunțurile pe care le produce, locutorul unui discurs are și o “intenție comunicativă globală” pentru discursul său luat ca întreg. Barthes spunea chiar că, coerența unei succesiuni de propoziții nu este altceva
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
coerentă ideatic. Coerența garantează unitatea discursivă, continuitatea și integrarea progresivă a ideilor în jurul unei teme. Aceasta deoarece pe lângă “intențiile comunicative locale” pe care le are pentru fiecare dintre enunțurile pe care le produce, locutorul unui discurs are și o “intenție comunicativă globală” pentru discursul său luat ca întreg. Barthes spunea chiar că, coerența unei succesiuni de propoziții nu este altceva decât “proiecția” pe această succesiune a unei singure propoziții, “discursul...este o lungă propoziție.” (apud E. Vasiliu, 1990:81). Discursului sau
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
combinare, înlănțuire a cuvintelor în propoziții, fraze, discursuri sau a cuvintelor în propoziții, a propozițiilor în fraze și a frazelor în discursuri, texte. În timpul enunțării, noi combinăm, conexăm enunțuri lingvistice mai mici în unități mai mari având o anumită intenție comunicativă. Această combinare sau conexare trebuie să prezinte o anumită adecvare sau compatibilitate între entitățile lingvistice, adică acea “caracteristică de distribuție a unei unități lingvistice de a accepta, în procesul combinării, legarea de una sau de alte unități, unitățile care permit
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
actele noastre de limbaj - în special prin actele ilocuționare și perlocuționare - noi căutăm să transformăm lumea. Din punct de vedere sintactic, avem o adecvare a entităților lingvistice între ele, în primul rând, datorită cerinței de corectitudine gramaticală, dar și intenției comunicative, adică cerinței ca adecvarea dintre cuvinte și enunțuri să răspundă realizării scopului pentru care au fost puse în joc. Astfel, deși intențiile comunicative sunt diverse, putem vorbi, din perspectivă semantică, de o intenție teoretică sau cognitivă, adecvarea dintre entitățile lingvistice
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
adecvare a entităților lingvistice între ele, în primul rând, datorită cerinței de corectitudine gramaticală, dar și intenției comunicative, adică cerinței ca adecvarea dintre cuvinte și enunțuri să răspundă realizării scopului pentru care au fost puse în joc. Astfel, deși intențiile comunicative sunt diverse, putem vorbi, din perspectivă semantică, de o intenție teoretică sau cognitivă, adecvarea dintre entitățile lingvistice trebuie să reflecte relația dintre concepte, și astfel relația dintre lucruri. Din perspectivă pragmatică, putem spune că avem o intenție acțională sau practică
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de la articolul Cunoaștere și interes a lui Habermas. Astfel, științele empirico-analitice ar fi animate de un interes tehnic sau de o acțiune instrumentală. Științele istorico-hermenentice, sunt puse în mișcare de un interes practic, al comunicării și înțelegerii interumane sau acțiunii comunicative; științele sociale, critice sunt și ele conduse de un interes: interesul pentru emancipare, autonomie și independență, numit de Habermas și autoreflecție. (cf. P. Ricoeur, 1999:333-336). Prin urmare, chiar disciplinele însărcinate cu critica formelor ideologice sunt într-o anumită măsură
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
și așteptăm răsunsul de cealaltă parte. Comunicarea interpersonală este caracteristica cea mai importantă a omenirii și cea mai mare realizare a sa. Ființa umană dispune de capacitatea de a comunica în virtutea determinismului său natural și social. Atributul de a fi comunicativ adaugă acestei disponibilități calitatea de a comunica eficient. Societatea continuă să existe prin transmitere, prin comunicare, dar este corect să spunem că ea există în transmitere și în comunicare. Este mai mult decât o legătură verbală între cuvinte precum comun
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
imediată apare caracteristica structurării comunicării didactice conform logicii pedagogice. Aceasta are ca primă cerință facilitarea înțelegerii unui adevăr, și nu simpla lui enunțare. Este de înțeles astfel, de ce în structurarea conținuturilor programelor școlare, dar și în prezentarea informațiilor în actul comunicativ didactic, se acordă ascendență logicii pedagogice, față de cea științifică sau cea istorică; c. Legat de particularitatea anterioară, este evident rolul activ pe care îl are profesorul față de conținuturile științifice cu care va opera; d. Un aspect special al comunicării didactice
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
și aspecte emoționale și afective, precum și momente de tensiune și conflict. „Clasa de elevi constituie cadrul psihosocial al desfășurării activității de instruire și de educare și un mediu de comunicare și socializare.[...]. Elevii se diferențiază, de asemenea, după criteriul disponibilităților comunicative. Unii intră mai ușor în relație cu profesorul sau cu colegii, alțiimult mai greu. Cu cât elevii sunt mai aproape de debutul școlarizării, cu atât sunt mai dependenți de modelele de comunicare oferite de adulți, dar sunt, de asemenea, destul de receptivi
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
greu. Cu cât elevii sunt mai aproape de debutul școlarizării, cu atât sunt mai dependenți de modelele de comunicare oferite de adulți, dar sunt, de asemenea, destul de receptivi la cerințele formulate de către educator. În schimb, pe măsură ce înaintăm în vârstele școlare, comportamentul comunicativ se stabilizează, ceea ce crește rezistența individului la schimbare.” . De aceea școala trebuie să ofere un mediu echilibrat în care tânărul să se simtă prețuit, acceptat, apărat uneori de consecințele propriilor greșeli, un mediu care săi dezvolte încrederea în sine și
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
Comunicativitatea, ca trăsătură de personalitate constituie doar unul din factorii ce influențează calitatea proceselor de comunicare ce se desfășoară în context școlar. Grupul școlar și climatul afectiv în care se desfășoară activitățile școlare exercită o influență hotărâtoare asupra modelării comportamentului comunicativ al elevilor. Rolul decisiv îl deține profesorul care prin comportamentul și atitudinile sale crează un climat permisiv, deschis către colaborare și co -participare. Climatul afectiv al clasei este rodul nu numai al comportamentului profesorului, ci și al conlucrării lui cu
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
sufletul în fața profesorului. Tonul afectiv pe care profesorul îl imprimă relațiilor sale cu elevii și pe care îl induce în relațiile interelevi generază climatul afectiv, favorabil sau nefavorabil bunei desfășurări a activității și exercită o influență hotărâtoare asupra modelării comportamentului comunicativ al elevilor. Așadar,calitatea actelor de comunicare depinde esențial de gradul de permisivitate sau nepermisivitate comunicativă pe care o induce educatorul școlar, în primul rând prin atitudinile pe care el le adoptă față de interlocutor.[...]. Renunțarea la atitudinile hiperautoritariste și la
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
care îl induce în relațiile interelevi generază climatul afectiv, favorabil sau nefavorabil bunei desfășurări a activității și exercită o influență hotărâtoare asupra modelării comportamentului comunicativ al elevilor. Așadar,calitatea actelor de comunicare depinde esențial de gradul de permisivitate sau nepermisivitate comunicativă pe care o induce educatorul școlar, în primul rând prin atitudinile pe care el le adoptă față de interlocutor.[...]. Renunțarea la atitudinile hiperautoritariste și la statutul de privilegiat favorizează dezvoltarea calităților de bun mediator, care din punct de vedere comportamental înseamnă
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
peste limita acceptabilului și să nu cerem imposibilul; Adoptând asemenea comportamente, educatorul favorizează instaurarea unui climat ce inspiră credibilitate și care are ca efect creșterea impactului mesajelor pe care le adresează interlocutorilor săi[..]și manifestarea elevilor în spiritul maximizării efectelor comunicative ale interacțiunii și ca parteneri activi. „Din punct de vedere al abilităților comunicative, măiestria și vocația profesorului se recunosc și în capacitatea de a „ produce” un interlocutor activ, dibace în arta conversației și apt de a iniția el însuși o
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
instaurarea unui climat ce inspiră credibilitate și care are ca efect creșterea impactului mesajelor pe care le adresează interlocutorilor săi[..]și manifestarea elevilor în spiritul maximizării efectelor comunicative ale interacțiunii și ca parteneri activi. „Din punct de vedere al abilităților comunicative, măiestria și vocația profesorului se recunosc și în capacitatea de a „ produce” un interlocutor activ, dibace în arta conversației și apt de a iniția el însuși o situație de comunicare. Nu este suficient ca elevul să învețe să vorbească frumos
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
învețe să vorbească frumos și corect, să scrie corect și inteligibil ci, mai ales, să inițieze și să susțină un dialog, să elaboreze texte, să capteze și să mențină interesul unui interlocutor.” Aceasta presupune că, pentru antrenarea elevilor în procesul comunicativ, nu trebuie să li se pretindă să vorbească mult, ci să fie găsite modalități de intensificare a interacțiunilor elevelev, profesorelev, în procesul schimbului informațional și interpersonal. În acest scop, în demersul lor didactic, profesorii trebuie să țină cont de următoarele
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
informare pe care le poate folosi elevul ( profesorul încetând de a mai fi singura sursă de informații). Adoptând asemenea comportamente, educatorul favorizează instaurarea în școală a unui climat ce inspiră credibilitate și care are ca efect antrenarea elevilor în procesul comunicativ și modelarea comportamentului lor comunicativ. Școala poate fi astfel considerată un univers al comunicării, un univers deschis provocărilor informaționale, cu schimburi de mesaje, cu aprecieri frecvente și intense la adresa situației procesului de intercomunicare din interiorul grupului. 2.2 Comunicarea în
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
folosi elevul ( profesorul încetând de a mai fi singura sursă de informații). Adoptând asemenea comportamente, educatorul favorizează instaurarea în școală a unui climat ce inspiră credibilitate și care are ca efect antrenarea elevilor în procesul comunicativ și modelarea comportamentului lor comunicativ. Școala poate fi astfel considerată un univers al comunicării, un univers deschis provocărilor informaționale, cu schimburi de mesaje, cu aprecieri frecvente și intense la adresa situației procesului de intercomunicare din interiorul grupului. 2.2 Comunicarea în relația profesorelev Așadar, am văzut
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
considerată un univers al comunicării, un univers deschis provocărilor informaționale, cu schimburi de mesaje, cu aprecieri frecvente și intense la adresa situației procesului de intercomunicare din interiorul grupului. 2.2 Comunicarea în relația profesorelev Așadar, am văzut că pentru creșterea efectelor comunicative și, prin ele, pentru creșterea randamentului activităților școlare este necesar ca bunele relații de comunicare dintre profesor și elev să fie cultivate în mod explicit. „Încă de la primele contacte cu mediul instituționalizat, copilul urmează să fie introdus într-un sistem
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
are disfuncții majore. Prin natura misiunii sale, omul școlii trebuie să știe că „a comunica” înseamnă mult mai mult decât a stăpâni cuvintele; putem vorbi fără să comunicăm și să ne „împărtășim” celorlalți fără a rosti nici un cuvânt. Absența intenției comunicative nu anulează comunicarea. Nehotărârea, blazarea, neputința etc. le transmitem elevilor chiar și atunci când nu o dorim. Ele se încorporează în baza relațională care filtrează mesajul didactic centrat pe conținuturile disciplinei. Aceasta face ca profesori diferiți, cu aceeași clasă și chiar
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
școlare curente se creează multiple raporturi interpersonale între cadre didactice și elevi. Interacțiunile nu se limitează la comunicarea unor conținuturi științifice, ci se extind la modalități de conducere a activității, la aprecierea performanțelor, la sentimentele și atitudinile personale. În privința relației comunicative dintre profesor și elev, se pot observa anumite „diferențe” ce există: „diferențe de vârstă, de cumul experiențial, de statut școlar, de capital cultural etc.,” lucru care duce la anumite neajunsuri, în acest context. Din aceste diferențe sau diferențieri și atitudini
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
pasivă, o strategie). Bazându-și toată activitatea pe impunerea unei autorități forțate, uneori construite, aceasta degenerează într-o formă de autoritarism, malefică oricărui parcurs de formare.” Aceste comportamente și atitudini pot reprezenta într-o anumită măsură și cauze ale disfuncțiilor comunicative dintre elev și profesor și invers. Și chiar paradoxal, unele pot fi luate și drept efecte ale lipsei de comunicare reală între cele două părți participative la actul educațional. Nu întotdeauna relațiile profesor-elev sau elev elev sunt cele optime. Situațiile
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
clarificare: „Poți să-mi spui mai multe despre asta?”, „Unde?”, „Cum sa întâmplat?” Este de preferat să se evite întotdeauna întrebarea „De ce?” care determină o justificare și nu cauza reală a comportamentului. În dialogul profesorelev sunt prezente și alte resorturi comunicative care pot vehicula conținuturi informaționale. Modul cum sunt pronunțate sau rostite cuvintele încarcă emoținal ideile circumscrise de acestea, transformând dialogurile obișnuite aparent banale în instanțe expresive modelatoare. Comunicarea orală prin elementele ei suprasegmentale (intonație, accent, debit, ritm, forță, stil), are
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]