20,391 matches
-
tinerii cititori de azi, e bine să "traducem" formula beniuciană : Ion Vinea și Miron Radu Paraschivescu au fost cu adevărat oameni de stânga, antifasciști, în anii treizeci - dar nu s-au lăcomit să-și ia tainul (au ratat trenul!) atunci când comunismul a pus mâna pe putere și când - cum spunea Ștefan Roll despre comuniștii din ilegalitate : "puțini am fost, mulți am rămas!" - se făceau marile cariere ale noului regim. În consistent Premiu de Stat îi este atribuit lui Miron Radu Paraschivescu
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
receptată entuziast în tinerețe, la dezamăgirea cruntă provocată de ,socialismul real" și la opțiunea fermă și definitivă pentru liberalismul democratic. Paul Cornea a fost șef al tineretului comunist, dar apoi și Ministru adjunct al învățămîntului în primul guvern de după căderea comunismului. Colegii săi de generație au alunecat de multe ori în trapele istoriei și n-au mai avut energia să iasă din ele; Paul Cornea și-a recunoscut, fără complexe, erorile de perspectivă, dar a tras de aici singura concluzie posibilă
Profil și efigie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12352_a_13677]
-
Cel mai iubit dintre pământeni momentele de vârf ale conflictului între Gheorghiu-Dej și Ana Pauker. Se confesează, într-o întâlnire privată cu un învățăcel-scriitor, Dej: Vom fi condamnați de istorie dacă nu urmăm , și practic, ideile generoase ale socialismului și comunismului. Acest lucru îl putem gândi acum în liniște și calm, fără isteria de atunci a Anei Pauker, care ne întreba în plină ședință a Biroului politic...." Care-i întreba cine-i Rajk și cine Slansky în România. Cum conflictul cu
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
bazate pe stimulente economic, pe convingere și asentiment trebuiau să domine în activitatea organelor de partid și de stat". Aveau, spune Sorin Toma, și un precursor: Buharin." Părerea lui Sorin Toma este împărtășită azi chiar de personalități credibile ale istoricilor comunismului românesc. În anii cincizeci însă, Ana Pauker era un personaj odios , așa că tânărul Marin Preda putea fi, în fața unor contemporani, absolvit de păcate. În 1952, Desfășurarea pare, totuși, un text eliberator. Ca și alte texte ale lui Marin Preda, dar
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
Emil Brumaru Tocmai se lansase "Cartea roz a comunismului" în sala aia din Copou, în amfiteatru" ăla cam mic, da" simpatic, da, sală numită de Danilov "Diotima", mai nainte "Veronica Micle"... că eu m-am și gîndit: uite, domn"e, parcă îmi era mai la îndemînă cu Veronica, damă
Poveste de primăvară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12717_a_14042]
-
dovedea că eleva chiar voise cu asupra de măsură... ce mama dreak!... așa... și trebuia ssă spun și eu ceva... da" "mai scurt"... așa mi-a scris pe o foaie albă Decuble, chiar pe o pagină din "Cartea roz a comunismului"... și m-am conformat... tocmai dezvoltam, idilic, metoda noastră a lu" Călinescu, Silviu Predeanu, Mihai Ungureanu, Mihai Dinu Gheorghiu... felul cum combăteam noi comunismul, bînd la "Unirea,", cîntînd, în plină noapte, pe Ștefan cel Mare... că apoi a devenit și
Poveste de primăvară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12717_a_14042]
-
mi-a scris pe o foaie albă Decuble, chiar pe o pagină din "Cartea roz a comunismului"... și m-am conformat... tocmai dezvoltam, idilic, metoda noastră a lu" Călinescu, Silviu Predeanu, Mihai Ungureanu, Mihai Dinu Gheorghiu... felul cum combăteam noi comunismul, bînd la "Unirea,", cîntînd, în plină noapte, pe Ștefan cel Mare... că apoi a devenit și Sfînt... urlînd, de se speria mama lu" Sandu... și apoi jucam în forță biliard cu ciupercuță, la Sandu acasă... și Cici mi-a dat
Poveste de primăvară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12717_a_14042]
-
Somnul, Fisură, Aripi, Săgeată și un panou cu Nouă simboluri. Ceea ce m-a impresionat, de la prima privire, a fost tristețea de pe chipul bunicii, surprinsă de Alexandru Țipoia - o istovire amară, la asfințitul unei vieți, parcă simbolic exprimând deznădejdea României sub comunism; în replică, portretul artistului făcut de George Țipoia, pe același perete, prelungea încordarea încrâncenată a pictorului marginalizat, dar sigur pe teribilul său talent. Peisajele tatălui surprind parcă aceeași apăsătoare izolare: o stradă goală ducând către biserică, o bancă părăsită într-
Viața tablourilor by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12427_a_13752]
-
Ștefan Cazimir Nostalgia e un mod de a-ți aminti lucrurile altfel decît au fost. Generația lui Ștefan Cazimir, cu excepția celor supuși represiunii directe (ei sau apropiații lor), a putut vedea în instaurarea comunismului un început festiv și dătător de încredere: steaguri, demonstrații, cîntece, marșuri, focuri de tabără, burse, vacanțe la mare, concursuri sportive, diplome, medalii, încurajări și bătăi pe umăr zi de zi, ceas de ceas, spontan și în proporții de masă. Reversul
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
par lipsite de evoluție. Mult mai mult se modifică relația cu materia literară, societatea "socialistă", din perspectiva lumii libere și a celei postcomuniste. România. Sfârșit de decembrie, 1991, este un volum care ajunge la non-ficțiune. Memoriile reflexive despre viața în comunism au ca interes încercarea de a o înțelege, în sensul de a lămuri, dar și în acela de a asuma, de a motiva mentalități și fapte, din puncte de vedere diferite. Comună cărților de ficțiune rămâne perspectiva dinspre cotidian spre
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
politice, lui Petru Comarnescu îi era teamă că va fi arestat. El n-a avut curajul bătrânului C. Rădulescu-Motru sau al colegului său de generație Pericle Martinescu și s-a automutilat, făcând să dispară însemnările lui și nu numai despre comunism, dar presupunem și despre evenimente ale învolburatei epoci pe care a travesat-o. Altfel cum ne putem explica absența în bloc a anilor 1938-1940, 1943, 1944, 1946, 1950-1955, notele cu totul sporadice din 1941-1942? Sigur, a fost posibil ca el să
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
-l până și pe cel din urmă anonim la cenaclul "Sburătorul". Din punct de vedere politic, Petru Comarnescu era un democrat cu simpatii pentru stânga, pentru socialism (în 1933 se grăbea să se înscrie la socialiști) și, naiv, chiar pentru comunism, dar ține să precizeze: "Eu nu vreau să activez direct în politică, rămânând pe poziție intelectuală și consacrându-mă culturii", atitudine ce va rămâne constantă, ușor ambiguă în timpul regimului comunist. Foarte activul publicist și conferențiar nu poate să nu resimtă
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
parcurs jurnalul cu memoriile și chiar corespondența. Nu știu ce va conține cealaltă mie de pagini (dacă există), însă din cele trei volume publicate acum descifrăm o dramă existențială și intelectuală, încă unul dintre dureroasele exemple ale modului condamnabil cum a reușit comunismul să-l umilească pe om și încă unul de artă. Câteva cuvinte și despre alcătuirea ediției. Autorii: Traian Filip (decedat), Mircea Filip și Adrian Munțiu ne vorbesc despre dificultățile, reale, pe care le-au întâmpinat: "pagini ilizibile, întreruperi, cuvinte indescifrabile
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
și Duhul Sfânt". în terminologia populară troițele se mai numesc "cruci și răscruci" (nordul Moldovei), "răstigniri" (Maramureș), "icoane" (Vâlcea), "rugi" (ținutul Pădurenilor), "lemne" (în documente vechi), "cruci" (Oltenia). Autorul a fost atras de acest subiect din mai multe motive: în timpul comunismului troițele au fost "asociate cu biserica și cu religia în genere" și au fost "întrevăzute ca focare sau instrumente de rezistență anticomunistă"; revirimentul, după 1989, al acestor mici monumente, dorințe de a le releva tipologia, bogăția și expresivitatea. A simțit
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
astea sănt zădărnicii pe nivel metafizic și sănt absurde în momentul istoric în care trăim " (15 septembrie 1942). |n curănd, nu va mai subsista nici o îndoială cu privire la viitorul imediat; e curios însă căt de bine informat era scriitorul cu privire la specificul comunismului sovietic și căt de clară era, pentru el, tactica viitoarei puteri ocupante: "România și chiar neamul românesc trec cea mai mare criză din existența lor. Săntem vecini cu un imperiu de vreo șase ori mai mare decăt întreaga Europă, cu
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
nu se poate abține să nu comenteze realitatea și dintr-o perspectivă detașată. Victoria Rusiei sovietice înseamnă că un ciclu istoric s-a încheiat, crede Eliade, că stănga va ajunge la putere într-un mare număr de țări, că aria comunismului se va extinde imens. Faptul nu-l împiedică să respingă în continuare marxismul și ideologia bazată pe o astfel de filozofie. "Lipsa mea de interes față de sociologie, marxism și celelalte se datorează constatării deseori făcute că aceste discipline ăți dau
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
Ștefan Cazimir “Adevărul este la mijloc. Dar nu orice mijloc slujește adevărul.” (Ștefan Cazimir) 1. Autobiografia în comunism Ce trebuia să conțină, în anii comunismului, o autobiografie? Avem sub ochi o fișă-model, emisă în 1975 de serviciul de cadre al Universității din București, pe care o transcriem întocmai, inclusiv dezacordurile, abrevierile agramate și punctuația pe alocuri fantezistă: Autobiografie
Cine era? by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13010_a_14335]
-
Ștefan Cazimir “Adevărul este la mijloc. Dar nu orice mijloc slujește adevărul.” (Ștefan Cazimir) 1. Autobiografia în comunism Ce trebuia să conțină, în anii comunismului, o autobiografie? Avem sub ochi o fișă-model, emisă în 1975 de serviciul de cadre al Universității din București, pe care o transcriem întocmai, inclusiv dezacordurile, abrevierile agramate și punctuația pe alocuri fantezistă: Autobiografie Numele și prenumele, născut la..., naționalitate, domiciliu
Cine era? by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13010_a_14335]
-
Stoica se aliază și el cu o poezie cu nuclee postmoderne, dezinhibată, subtil polemică. Eugen Negrici, în radiografierea epocii totalitare, în diagnozele referitoare la poezie, dă un certificat de nemalignitate poeziei și programului practicat la revista clujeană. În Poezia sub comunism. Lărgirea ariei tematic. Rolul revistei “Steaua”, remarcă: “politica redacțională promovată de nucleul conducerii (A. E. Baconsky, Aurel Rău, Victor Felea) care a izbutit printr-un număr relativ mic de concesiii și printr-un joc de oglinzi înșelător să pună în
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
îngrijește Niculae Gheran din 1968 (adică de 36 de ani) și care, cu recentul volum 22 se apropie de final, urmând încă unul de Varia. Este poate cea mai norocoasă dintre toate, căci grație competenței și abilității editorului, în anii comunismului, a reușit să apară fără nici o tăietură - unică performanță! - cele 22 de volume impunându-se monumental. După ce a publicat corespondența de familie, Niculae Gheran adună acum corespondența cu confrații și nu numai, cu rare excepții, ea având un caracter exclusiv
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
românismului”, demostrând că textele publicate de autorul Chirei-Chiralina în amintitul periodic nu pot fi asimilate unei „disidențe legionare”, așa cum s-a afirmat de către unii denigratori, ca Henri Barbusse și alții. După vizita prelungită în U. R. S. S., dezamăgit și detestând comunismul, nu înseamnă că Istrati a devenit automat fascist, idee vehiculată intens în viitor de politica oficială a Cominformului. El se pronunța categoric, în 1935, împotriva ambelor totalitarisme, într-un spirit vizionar: „Omenirea merge spre o suferință din ce în ce mai crâncenă, fie că
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
că Istrati a devenit automat fascist, idee vehiculată intens în viitor de politica oficială a Cominformului. El se pronunța categoric, în 1935, împotriva ambelor totalitarisme, într-un spirit vizionar: „Omenirea merge spre o suferință din ce în ce mai crâncenă, fie că va domina comunismul, fie că va domina fascismul, căci atât un regim, cât și celălalt, nu va consimți să hrănească (amara pâine!) decât pe omul care va abdica de la orice spirit de dreptate și va urla ca lupii.” Comentate pe larg ar merita
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
colectivă, personală și conștient elaborată, în fond: orientările deduse din irupția anului 1989, meditațiile istorice și realitatea brutală a peisajului, prielnic celor mai neașteptate și vii dezacorduri și acorduri, privitoare la însumarea dreptului judecării marilor personalități, a literaturii din perioada comunismului, a denaturării scriitorilor noștri celor mai valoroși, a revistelor literare, a integrării diasporei. De remarcat și de reținut participarea auditoriului, relevantă prin cadențele asumării termenilor puși în discuție, oneștenii aducând prin prezența lor neabătută la aceste întruniri culturale, zestrea lor
La Onești și la Tescani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13487_a_14812]
-
în țară a doua zi după revoluție. Mesie cu o mie de capete așteptată cincizeci de ani și la picioarele căreia, prosternați, cei mai mulți dintre români lăsaseră să curgă lacrimi de bucurie și de speranță: afaceriști veniți să scormonească în ruinele comunismului, amatori bolnavi de exotism sângeros, umanitari miloși, contrabandiști, intelectuali în vogă în căutare de devoți, homosexuali exicitați de duhoarea cărnii proaspete, visători, inocenți, politicieni și înalte grade militare cu soluții pentru următorii o sută de ani, martori ai lui Jehova
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
revoluționară care dusese la dispariția fostului stăpân fusese ocazia ideală pentru ca, în așteptarea febrilă a următorului, doamnele și domnii cercetători să-și plângă aprig de milă - victime rămase în viață cu eforturi supraomenești, revoltați ce săpaseră discret, dar tenace temeliile comunismului, ilegaliști subversivi la ordinele Mesiei cu o mie de capete ce-și așteptau răsplata. Cei mai plângăreți, cei mai servili, cei mai onctuoși o căpătaseră: invitații la colocvii, burse, subvenții pentru cercetări cu rezultate dinainte cunoscute ca și cele de pe
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]