1,136 matches
-
abordare a realității sociale ce presupune așezarea pluralismului cultural în cadrele unei filosofii umaniste, ce vizează toate domeniile vieții. În prezent, interculturalismul presupune o analiză factorială a realității contemporane, complexe și fluide, secondată de o hermeneutică filosofică, legată de necesitatea conceptualizării fenomenului interculturalității. 2.4. Comunicarea ca mediere interculturală Realizarea efectivă și complexă a competențelor interculturale implică recunoașterea interculturalității ca principiu călăuzitor pentru toate disciplinele și programele care să faciliteze comunicarea activă și interacțiunea pozitivă între diferitele culturi ale lumii. Comunicarea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
arătat că există o diversitate de factori ce influențează agresivitatea. Această diversitate cauzală ridică problema existenței unor puncte comune tuturor factorilor. În timp ce unii cercetători consideră mai importanți factorii motivaționali, alții încearcă să stabilească o legătură între aceștia și factorii emoționali. Conceptualizarea dihotomică a manifestărilor agresive ilustrează foarte bine aceste tentative. Corelația dintre comportamentele agresive și stările afective negative Dacă numitorul comun al tuturor condițiilor agresivității ar fi starea afectivă negativă rezultantă din ele, ar fi posibilă reconcilierea factorilor emoționali cu cei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
informației de către individ. Dacă la început frustrarea crește probabilitatea agresivității, manifestarea efectivă a acesteia depinde de un ansamblu de procese care o pot sau nu declanșa. Furia este o stare afectivă despre care s-a vorbit des în legătură cu manifestarea agresivității. Conceptualizarea termenului permite ilustrarea modului în care înțelegerea comportamentelor agresive a evoluat. * Furia și alte condiții ale agresivității Pentru a înțelege mai bine legătura dintre furie și frustrare, Kulik și Brown (1979) au angajat mai mulți studenți pe care i-au
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1969, citat de Berkowitz, 1993). Indivizii care dispun de alte strategii comportamentale reacționează altfel (Bandura, 1973 citat de Bandura, 1986). Chiar dacă a fost mult criticată din cauza unei fundamentări științifice slabe, teoria frustrare-agresivitate are meritul de a fi fost o primă conceptualizare a comportamentului agresiv care să propună un model empiric bazat pe un ansamblu de date experimentale. Versiunea inițială a modelului frustrare-agresivitate nu lua în calcul rolul eventualilor factori în declanșarea și controlul agresivității. Abia modelele asociaționiste și modelul învățării sociale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivitatea. Scenariile, schemele și strategiile comportamentale deja învățate controlează comportamentele sociale imediate și ghidează reacțiile față de situațiile sociale diferite. Cognițiile transformate în reprezentări sunt restructurate, memorate și refolosite în același fel precum strategiile cognitive în timpul efortului intelectual. Direcții noi în conceptualizarea comportamentelor agresive Rezultatele unor lucrări recente arată că explicarea comportamentelor agresive prin prisma teoriilor unidimensionale nu este suficientă. Nevoia, surprinsă mai ales la tineri, de a situa evenimentele agresive în propriul context social, istoric și cultural a fost evocată de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
vorba despre găsirea unei soluții viabile pentru o problemă socială precum agresivitatea. Decalajul despre care vorbim subliniază pur și simplu nevoia unor noi tentative conceptuale mult mai extinse, însoțite de aplicații empirice care să verifice și să explice rezultatele noilor conceptualizări teoretice. Bushman și Anderson (1998) consideră că în loc să adâncească decalajul prin afirmații care să susțină fiabilitatea unei abordări în detrimentul alteia, ar fi mai prudent să se încerce localizarea originii decalajului dintre procesele psihologice specifice fiecărei abordări și definirea condițiilor ce
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a lui G. Ibrăileanu. Nu de puține ori textele includ meditații despre condiția artei. Volumul Între Ulysse și Don Quijote (1978) înscrie programatic exegeza critică între, pe de o parte, contemplarea entuziastă a scrisului artistic și, pe de altă parte, necesitatea conceptualizării. De aici, preferința pentru cumpătarea comentariului istorico-literar. Într-o primă etapă, cuprinsă între 1950 și 1970, se observă înclinarea către îmbinarea biografiei spirituale a creatorului cu biografia operei. Monografiile Calistrat Hogaș (1960), G. Topîrceanu (1966), Mihail Sadoveanu (1966) și Hortensia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
are gândirea obiectuală, în imagini, iar limbajul este mimico- gestual. Limbajul mimico-gestual al surzilor reprezintă un mijloc de comunicare specific uman. Limbajul lor implică o anumită convenționalitate și permite dezvoltarea unei gândiri de tip uman dar la un nivel de conceptualizare mai scăzut decât cel posibil pe baza cuvântului și a gândirii noțional-verbale. Comparativ cu gândirea auzitorului, la surd aceasta are caracter concret și neevoluat. Abstracțiunile sunt prea puțin accesibile acestei forme a gândirii, dar ele pot deveni treptat accesibile în
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
poate fi dată unor aspecte din relațiile internaționale? Deși sunt menite a răspunde tocmai unor asemenea întrebări, nivelurile de analiză rămân în continuare subiectul unor largi controverse, posibil de explicat prin chiar recursul la cei doi autori sus-menționați, ale căror conceptualizări diferă substanțial: în timp ce Waltz se referă la categorii de factori explicativi ai evenimentelor internaționale (ai războiului, prin excelență), Singer se referă preponderent la diferite tipuri de entități sociale ca obiecte ale unor descrieri, explicații sau predicții. Pornind de la această distincție
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
obiecte ale unor descrieri, explicații sau predicții. Pornind de la această distincție originară, literatura de specialitate a Relațiilor Internaționale consemnează în continuare două accepțiuni și, aferent, funcții ale conceptului nivel de analiză: a. identificarea, izolarea și analiza unei entități (pe linia conceptualizării lui Singer), pentru a înțelege evenimente, procese, fenomene; b. localizarea sursei explicației unui eveniment, fenomen, proces (pe linia lui Waltz). Înțelese ca semnificând entități de studiat, nivelurile de analiză luate în considerare de marea majoritate a autorilor sunt în număr
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
unităților care sunt capabile să influențeze comportamentul celor din urmă: grupuri de interes, partide politice ș.a.) și cu cel al subsistemelor, regionale sau nonregionale (grupuri de unități puternic interdependente și interacționând într-un mod aparte în cadrul sistemului). Dacă diferențele de conceptualizare de mai sus sunt determinate în cele din urmă de diferențe de denumire și izolare a acelorași entități (ca unități de analizat) și, ca atare, avem de a face cu aceeași operație analitică, abordarea nivelurilor de analiză ca surse explicative
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
Morfologia carnavaluluitc "Morfologia carnavalului" În prezentarea elementelor definitorii ale carnavalului voi urma, În linii mari, modelul propus de Roberto Da Matta (1991), ale cărui studii, deși ancorate numai În tradițiile braziliene, oferă una dintre cele mai profunde și mai stimulatoare conceptualizări ale acestui sistem ceremonial. Antropologul brazilian susține că universul carnavalesc se construiește În jurul și cu ajutorul unui operator simbolic esențial: inversiunea - unii autori au propus termeni alternativi, precum conceptul de transgresiune, teoretizat de P. Stallybrass și A. White (1993) sau cel
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
savoare discursivă, dezbaterile aprinse din cadrul grupului boem de ziariști, scriitori, artiști, profesori, etc., din aceste romane se plasează totuși, prin evidentul deficit de finalitate practică, pe un nivel superior al aceleeași paradigme a "marii trăncăneli", plagă nevindecabilă a spiritualității românești. Conceptualizarea abstractă stearpă nu este decât o versiune intelectualizată a manifestărilor locuționare prolixe și ofensive, genial captate de Caragiale atât în varianta "miticismului", înțeles ca "logos parazitar"149, cât și în cea a mahalagismului. Stânjenitor prin frecvență și prin perseverență, vizând
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de ipostaze literare ale satirei, parodiei, ironiei, grotescului și umorului și pentru a pune în discuție, în cadrul fiecărei secțiuni, măsura în care opera caragialiană constituie un moment de referință. În acest scop a fost nevoie să ancorăm argumentația în zona conceptualizărilor, sistematizând informația teoretică pentru a conferi demersului analitic siguranță și pentru a evita deriva sau aproximarea. Altfel spus, micile capitole introductive au avut menirea să traseze liniile directoare de urmărit în interiorul imaginarului caragialian, ale cărui constante, astfel certificate, au putut
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
termenului: guvernanța este capacitatea de a ne dota cu sisteme de reprezentare, cu instituții, corpuri sociale care să se gestioneze ele însele printr-o mișcare voluntară. Această capacitate conștientă (mișcarea voluntară), această capacitate de organizare (în instituții, corpuri sociale), de conceptualizare (sistemele de reprezentare), de adaptare la situațiile noi este o caracteristică a societăților umane, care le distinge de alte societăți ale ființelor vii, animale și vegetale. Cei care folosesc termenul guvernanță fac apel la tradiția managementului din țările anglo-saxone (care
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
remarca lucid Pompiliu Constantinescu, decât ca despre „frumusețea neîmplinirii”. În pofida unor permanențe - „dragostea, sentimentul naturii și moartea” (Nae Antonescu) -, pot fi ușor depistate trei faze distincte în evoluția poeziei sale: între 1923 și 1925, idilică, metaforică; după 1925, tinzând spre conceptualizare, în urma contactului cu cenaclul lui Mihail Dragomirescu; în sfârșit, ultima fază, cea a efortului de sincronizare cu lirica modernă, în urma colaborării la „Abecedar” și „Gând românesc”, unde se făcea simțit pregnant suflul poeziei noi. În prefața la Soliloquii, Emil Giurgiuca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285803_a_287132]
-
nu doar teologice, ci și etice și sociale 51. Papa Pius XI a dezvoltat un alt concept: cel al regalității lui Cristos, care a stat la baza evoluției Bisericii în perioada pontificatului său. Teza regalității lui Cristos a cunoscut o conceptualizare sub aspect teologico-juridic, exprimată în enciclica Quas primas 52. Ideea de bază a conceptului era aceea că adevăratul rege trebuia considerat Cristos (nu doar în sens metaforic, ci și în sens specific). Această regalitate implica o stăpânire nu numai în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
resimte și influența lui Franz von Stück în tablourile care o au ca subiect pe Salomeea. Eclectismul declarat al Tinerimii artistice nu diferă de cel asumat al Secession-ului vienez, mutatis mutandis, "sciziunea" românească este sincronă cu cea europeană înainte de conceptualizarea termenului într-o teorie culturală de către Eugen Lovinescu. În baza acestui eclectism care ține cont de orientările diferite ale pictorilor care se reunesc sub stindardul diverselor secesionisme europene, se poate discuta de decadentism și simbolism. Am utilizat termenii în paralel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pozițiile poporaniste și țărăniste, aducând clarificări în ceea ce privește caracterul fundamental capitalist al acesteia, procesele de diferențiere, concentrare și pauperizare din lumea satului, necesitatea industrializării țării ș.a. Gânditorii de orientare poporanistă și țărănistă au introdus în circuitul de idei o seamă de conceptualizări privind mecanismele dezvoltării sociale, rolul și funcțiile instituțiilor politice și culturale în cristalizarea poziției clasei sociale țărănești. Vom schița principalele contribuții în acest domeniu: cercetările personale de mare probitate științifică și datele furnizate de monografiile sociologice ale Școlii de la București
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
olandeze, regiunile franceze și celelalte forme teritoriale de nivelul NUTS II existente în diferitele state europene. Acest al doilea concept schițează regiunea din punct de vedere geografic și instituțional, foarte aproape de modelul spaniol actual. Astfel, confuntată cu aceste dificultăți de conceptualizare, Uniunea Europeană s-a limitat la oferirea unor condiții generale de acțiune, lăsând în seama statelor realizarea unor politici naționale de dezvoltare regională. Această abordare este o alternativă la o definire standard, care nu poate fi decât restrictivă. Aceasta opțiune a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sunt considerate a fi slabe, ceea ce poate justifica apelul preponderent la programe administrate central sau la un apel excesiv la experți din afara comunităților pentru planificarea acțiunilor de dezvoltare. Îmi propun, în primul rând, să arăt că, beneficiind de o bună conceptualizare, participarea se dovedește mai puțin o resursă rară în România. Aceasta trebuie însă căutată în alte sfere ale existenței sociale decât cele propuse în literatura convențională și valorificată prin măsuri instituționale specifice. Studiul meu va începe prin conceptualizarea participării ca
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o bună conceptualizare, participarea se dovedește mai puțin o resursă rară în România. Aceasta trebuie însă căutată în alte sfere ale existenței sociale decât cele propuse în literatura convențională și valorificată prin măsuri instituționale specifice. Studiul meu va începe prin conceptualizarea participării ca implicare în acțiunea colectivă și prin sublinierea importanței distincției dintre leadership și activism. Incluzând problema participării în câmpul conceptual al acțiunii colective, am realizat o sinteză a rezultatelor teoretice care reflectă rezultate din domenii aparent eterogene, precum participarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care conduc la un stil de viață participativ sau îl împiedică. O astfel de lucrare este bine cunoscuta „Cultură civică” a lui Almond și Verba (1993), care distinge între culturi civice participative, dependente și parohiale. Au fost câteva încercări de conceptualizare a sistemelor de credințe, norme, valori și atitudini care determină participarea, mai ales cu referire la domeniile politicii sau ale societății civile. Alexander și Smith (1993) vorbesc despre religie civilă, care este, se presupune, o precondiție a democrației, Bellah și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ulterior pe pilonii puși de Herder a insistat asupra ideii de națiune ca o categorie totală, având o realitate transistorică și care i se impune individului născut în cadrul ei prin puterea legăturilor ereditare și culturale. Fundamentând teoretic perspectiva primordialistă în conceptualizarea naționalismului, Herder a considerat națiunea ca fiind unitatea elementară, categoria fundamentală, a umanității (White, 2005, p. 167). Întrucât fiecare popor, națiune sau grup etnic (Volk) încorporează propriul său spirit (Geist) configurat istoricește și recognoscibil sub forma culturii și limbii, rezultă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
declarată "Ziua națională a României" după căderea regimului comunist. Modul de raportare la acțiunea lui Mihai Viteazul poate fi luat ca un barometru al naționalismului istoriografic. Din acest punct de vedere, periodizarea lui N.A. Constantinescu denotă minimumul de naționalism în conceptualizarea istoriei poporului român, din două motive: în primul rând, pentru că evacuează sensul intrinsec național al "Cuceririi Ardealului și Moldovei" (Constantinescu, 1928, p. 163), și în al doilea rând, prin faptul că momentul 1600 nu face parte din armătura structurală a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]