2,296 matches
-
Galateni Col Scrisoarea sfântului Paul către Coloseni 1Tes Scrisoarea întâi a sfântului Paul către Tesaloniceni Fil Scrisoarea sfântului Paul către Filipeni 1Pt Scrisoarea întâi a sfântului apostol Petru Evr Scrisoarea sfântului Paul către evrei Ap Cartea Apocalipsului 2. Documente ale Conciliului al II‑lea din Vatican SC Constituția despre liturgie Sacrosanctum concilium GS Constituția pastorală despre Biserică în lumea contemporană Gaudium et spes 10 Sigle și abrevieri 3. Alte abrevieri ARCB Arhiepiscopia Romano‑Catolică București card. cardinal cf. confer d.Cr. după
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
ca un limbaj al bibliei, un mod de exprimare al lui Dumnezeu față de om. Nu trebuie uitat însă faptul că Biserica a ținut cont și de canoanele și edictele referitoare la modurile de reprezentare de‑a lungul istoriei. Spre exemplu, Conciliul Vatican II a elaborat prin lucrările sale mai multe documente pentru a contura poziția bisericii occidentale privind reprezenta‑ rea imaginilor. Astfel, Sacrosanctum Concilium abordează valoarea artei sa‑ cre în sens spiritual și artistic. Pentru a intra în adevăratul spirit al
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
87. 58 2Cor 5,16. 59 Ch. von SChönborn., Die Christus‑Ikone. Eine theologische Hinführung, Ed. Novalis, Schaffhausen 1984, 75. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 35 Consecințele acestor considerații au fost incalculabile, încât episcopul de Cezareea a avizat Conciliul din Niceea (325). Carnea lui Cristos a devenit a Cuvântului, astfel văzându‑l pe Cristos îl vedem pe Fiul lui Dumnezeu, și această carne e asemănătoare cu aceea a unui om cu trup și suflet: Fiul coe‑ tern cu acela
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
sine însuși. Revelarea sa în Transfigurarea de pe muntele Tabor nu este scop în sine, dar prefigurează icoana centrală: icoana icoanelor, adică crucea. 7. Natura icoanei Între natura și conținutul icoanei există o legătură strânsă. Natura icoanelor a fost definită în conciliile ecumenice: al II‑lea Conciliu din Niceea (787), în al IV‑lea Conciliu din Constantinopol (869‑870) și în conciliul din Trento. Definiția Conciliului din Niceea, preluată mai apoi de Conciliul din Constan‑ tinopol al IV‑lea preciza următoarele: decidem
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Transfigurarea de pe muntele Tabor nu este scop în sine, dar prefigurează icoana centrală: icoana icoanelor, adică crucea. 7. Natura icoanei Între natura și conținutul icoanei există o legătură strânsă. Natura icoanelor a fost definită în conciliile ecumenice: al II‑lea Conciliu din Niceea (787), în al IV‑lea Conciliu din Constantinopol (869‑870) și în conciliul din Trento. Definiția Conciliului din Niceea, preluată mai apoi de Conciliul din Constan‑ tinopol al IV‑lea preciza următoarele: decidem să se înceapă din nou
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
sine, dar prefigurează icoana centrală: icoana icoanelor, adică crucea. 7. Natura icoanei Între natura și conținutul icoanei există o legătură strânsă. Natura icoanelor a fost definită în conciliile ecumenice: al II‑lea Conciliu din Niceea (787), în al IV‑lea Conciliu din Constantinopol (869‑870) și în conciliul din Trento. Definiția Conciliului din Niceea, preluată mai apoi de Conciliul din Constan‑ tinopol al IV‑lea preciza următoarele: decidem să se înceapă din nou venera‑ 64 K. rahner - h. vorgrimleD, Dictionnaire de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
adică crucea. 7. Natura icoanei Între natura și conținutul icoanei există o legătură strânsă. Natura icoanelor a fost definită în conciliile ecumenice: al II‑lea Conciliu din Niceea (787), în al IV‑lea Conciliu din Constantinopol (869‑870) și în conciliul din Trento. Definiția Conciliului din Niceea, preluată mai apoi de Conciliul din Constan‑ tinopol al IV‑lea preciza următoarele: decidem să se înceapă din nou venera‑ 64 K. rahner - h. vorgrimleD, Dictionnaire de théologie catholique, tr. P. Demann M. Vidai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
icoanei Între natura și conținutul icoanei există o legătură strânsă. Natura icoanelor a fost definită în conciliile ecumenice: al II‑lea Conciliu din Niceea (787), în al IV‑lea Conciliu din Constantinopol (869‑870) și în conciliul din Trento. Definiția Conciliului din Niceea, preluată mai apoi de Conciliul din Constan‑ tinopol al IV‑lea preciza următoarele: decidem să se înceapă din nou venera‑ 64 K. rahner - h. vorgrimleD, Dictionnaire de théologie catholique, tr. P. Demann M. Vidai, Livre de Vie. 99
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
o legătură strânsă. Natura icoanelor a fost definită în conciliile ecumenice: al II‑lea Conciliu din Niceea (787), în al IV‑lea Conciliu din Constantinopol (869‑870) și în conciliul din Trento. Definiția Conciliului din Niceea, preluată mai apoi de Conciliul din Constan‑ tinopol al IV‑lea preciza următoarele: decidem să se înceapă din nou venera‑ 64 K. rahner - h. vorgrimleD, Dictionnaire de théologie catholique, tr. P. Demann M. Vidai, Livre de Vie. 99, Ed. Seuil, Paris 1970. CaP. i. arTa
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
elenă, romană și creștină. Din secolul al VIII‑lea până la mijlocul secolului al IX‑lea, istoria bizantină este întunecată de criza iconoclastă, criză care a dus la distrugerea multor icoane. Un rol deosebit în istoria icoanei l‑a avut ultimul Conciliu ecumenic al VII‑lea din Niceea în anul 787, dar deciziile luate au fost puse în practică 55 de ani mai târziu. Prin victoria finală a sfintelor imagini din anul 843, icoa‑ nele au fost repuse în drepturi definitive de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
și pentru orice creație artistică pentru ca să se nască o operă de artă autentică: omul bun scoate lucruri bune din tezaurul său bun, iar omul rău scoate lucruri rele din tezaurul său rău88. La propagarea cultului icoane‑ lor a contribuit mult Conciliul din Constantinopol din anul 692, acolo unde s‑a exprimat regula ca Isus Cristos să fie înfățișat după asemănări umane, prin aceasta putându‑se scruta mai bine profunditatea misterului umilinței la care s‑a supus Cristos în viața sa pământească
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
în orice caz repetă el, ne este imposibil să tindem spre spiritual fără corporal 93. Astfel, prima analogie între cuvânt și imagine stabilită de sfântul Ioan, se referă la materia cuvântului scris, în raport cu cea a imaginii pictate. Tot astfel și Conciliul Constantinopolitan din anul 869, proclamă în cel de‑al treilea canon al său: cinstim imaginile sfinte ale Domnului nostru Isus Cristos și cartea sfintelor Evanghelii, arătându‑le aceeași venerație, deoarece așa cum 91 Ibidem. 92 Cf. B. fiori, Iconografia bizantină, 87
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
neschimbată cu istoria și tradiția civilizației patriei mame pierdute(...), aceasta contribuind la păstrarea tipologiei școlii grecești. Astfel caracterul tipic al icoanelor acestei perioade este virtuozitatea tehnică și ma‑ rea varietate a modelelor iconografice. 8.4. Secolul al XVII‑lea până la Conciliul Vatican al II‑lea În primul sfert al secolului al XVII‑lea iau ființă multe școli de pictură re‑ ligioasă. Pictura școlilor este rafinată în scheme, în proiecte, în tehnică, în compoziția scenelor. Acum, apariția icoanelor de dimensiuni mai reduse
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
decât în formele estetice. A doua tendință este cea inovatoare, care a considerat că arta adevărată are totdeauna un caracter creativ. Arta religioasă s‑a putut îmbina cu noile mișcări artistice care s‑au succedat de‑a lungul se‑ colelor. Conciliul al II‑lea din Vatican (1962‑1965), a venit în întâmpinarea artei religioase, dând indicații, norme și legi clare. În această privință sfântul Con‑ ciliu elaborează documentul Sacrosanctum Concilium nr. 122‑129, care do‑ rește să elucideze importanța și valoarea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
aceste aspecte, nu este vorba de o plăcere numai a minții, nici de o plăcere numai a simțurilor în fața frumuseților. Frumusețea face să vibreze omul în totalitatea ființei sale. Această definiție a sfântului Toma exprimă mai curând neputința cuvintelor 83 ConCiliul eCumeniC al ii‑lea din vaTiCan, Constituția despre liturgie - Sacro sanctum Concilium, nr. 122. 84 Ferdinand Victor Eugène Delacroix (1798‑1863) - pictor francez din perioada roman‑ tismului. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 104 de a defini frumusețea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
adresat artiștilor în timpul întâlnirii speciale din capela Sixtină, din 7 mai 1964. Din această colaborare, biserica speră într‑o epifanie reînnoită a frumo‑ sului pentru timpul nostru și răspunsuri adecvate la exigențele proprii ale co‑ munității creștine. Răspunsul vine din partea Conciliul Vatican al II‑lea care a pus bazele unui raport reînnoit între biserică și cultură cu reflexe imediate și CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 145 asupra domeniului artelor. Este un raport - răspuns care se propune sub
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
ele se preocupă să‑i descopere omului locul lui în istorie și în univers, să‑i pună în lumină necazurile și bucuriile sale, nevoile și capacitățile sale, și să‑i schițeze o soartă mai bună54. Pe această bază la încheierea Conciliului părinții conciliari au adresat artiștilor un salut și un apel: Această lume - au spus ei - în care noi trăim are nevoie de frumusețe, pentru a nu cădea în disperare. Frumusețea, ca și adevărul, dă bucurie inimii oamenilor și este un
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
1. Izvoare aa vv, De la Renaștere până la Iluminism, Ed. Rao, București 2003. , Icone, Milano 1997. , Literatura Universală, Ed. Didactică și Pedagogică, București 1998. , Michelangelo, Ed. Istituto Geografico de Agostini, Novara 1996. Codul de drept CanoniC, Ed. Presa Bună, Iași 1995. ConCiliul vaTivan II, Constituția despre liturgie Sacrosanctum Concilium. , Constituția pastorală despre Biserică în lumea contemporană Gau‑ dium et spes. ioan paul al ii‑lea, Epistolă către artiști, 4 aprilie 1999. La Bibbia di Gerusalemme, CEI 1973. La Bibbia di Gerusalemme, Ed.
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
MICHELANGELO BUONARROTI Mesajul biblic al operelor sale , 2014Editura PIM Tehnoredactare, copertă: Ștefan Tamaș Tipografia PIM Iași, Șoseaua Ștefan cel Mare, nr. 4 (în Copou) Tel.: 0730086676 ISBN: 978-606-13-1856-8 CUPRINS Sigle și abrevieri ................................................................. ........................... 9 1. Cărți biblice ................................................................. .......................... 9 2. Documente ale Conciliului al II‑lea din Vatican ................................... 9 3. Alte abrevieri ................................................................. ...................... 10 Prefață ................................................................. .............................. ........... 11 Introducere ................................................................. .............................. .... 13 Capitolul i: Arta creștină: imaginea și icoana ...................................... 17 1. Arta creștină - începuturi ................................................................. .. 20 1.1. Originea artei creștine ................................................................. . 21 1.2. Ce își propune arta creștină
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
40 8. Privire istorică și ecumenică asupra icoanei ...................................... 41 8.1. Secolele I‑VIII ................................................................. ........... 41 8.2. Începând cu secolul al IX‑lea ..................................................... 45 6 Cuprins 8.3. După secolele XII‑XIII ............................................................... 50 8.4. Secolul al XVII‑lea până la Conciliul Vatican al II‑lea .............. 52 Capitolul ii: Influența antichității asupra Renașterii. Figuri importante din Renaștere ..................................................... 55 1. Cultul pentru antichitate în epoca renascentistă. Influențe culturale .... 55 1.1. Perioada elenistică ................................................................. ..... 55 1.2. Perioada romană ................................................................. ........ 58 1.3. Antichitatea târzie
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Galateni Col Scrisoarea sfântului Paul către Coloseni 1Tes Scrisoarea întâi a sfântului Paul către Tesaloniceni Fil Scrisoarea sfântului Paul către Filipeni 1Pt Scrisoarea întâi a sfântului apostol Petru Evr Scrisoarea sfântului Paul către evrei Ap Cartea Apocalipsului 2. Documente ale Conciliului al II‑lea din Vatican SC Constituția despre liturgie Sacrosanctum concilium GS Constituția pastorală despre Biserică în lumea contemporană Gaudium et spes 10 Sigle și abrevieri 3. Alte abrevieri ARCB Arhiepiscopia Romano‑Catolică București card. cardinal cf. confer d.Cr. după
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ca un limbaj al bibliei, un mod de exprimare al lui Dumnezeu față de om. Nu trebuie uitat însă faptul că Biserica a ținut cont și de canoanele și edictele referitoare la modurile de reprezentare de‑a lungul istoriei. Spre exemplu, Conciliul Vatican II a elaborat prin lucrările sale mai multe documente pentru a contura poziția bisericii occidentale privind reprezenta‑ rea imaginilor. Astfel, Sacrosanctum Concilium abordează valoarea artei sa‑ cre în sens spiritual și artistic. Pentru a intra în adevăratul spirit al
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
87. 58 2Cor 5,16. 59 Ch. von SChönborn., Die Christus‑Ikone. Eine theologische Hinführung, Ed. Novalis, Schaffhausen 1984, 75. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 35 Consecințele acestor considerații au fost incalculabile, încât episcopul de Cezareea a avizat Conciliul din Niceea (325). Carnea lui Cristos a devenit a Cuvântului, astfel văzându‑l pe Cristos îl vedem pe Fiul lui Dumnezeu, și această carne e asemănătoare cu aceea a unui om cu trup și suflet: Fiul coe‑ tern cu acela
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
sine însuși. Revelarea sa în Transfigurarea de pe muntele Tabor nu este scop în sine, dar prefigurează icoana centrală: icoana icoanelor, adică crucea. 7. Natura icoanei Între natura și conținutul icoanei există o legătură strânsă. Natura icoanelor a fost definită în conciliile ecumenice: al II‑lea Conciliu din Niceea (787), în al IV‑lea Conciliu din Constantinopol (869‑870) și în conciliul din Trento. Definiția Conciliului din Niceea, preluată mai apoi de Conciliul din Constan‑ tinopol al IV‑lea preciza următoarele: decidem
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Transfigurarea de pe muntele Tabor nu este scop în sine, dar prefigurează icoana centrală: icoana icoanelor, adică crucea. 7. Natura icoanei Între natura și conținutul icoanei există o legătură strânsă. Natura icoanelor a fost definită în conciliile ecumenice: al II‑lea Conciliu din Niceea (787), în al IV‑lea Conciliu din Constantinopol (869‑870) și în conciliul din Trento. Definiția Conciliului din Niceea, preluată mai apoi de Conciliul din Constan‑ tinopol al IV‑lea preciza următoarele: decidem să se înceapă din nou
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]