1,646 matches
-
nete9: sunetul este un fenomen individual (subsumat planului locutorului), fonemul este un fenomen social (subsumat codului, sistemului limbii); sunetul este variabil (vezi pronunția aceluiași cuvânt în graiuri diferite), fonemul este stabil, fiind în număr finit în sistemul limbii; sunetul reprezintă concretizarea unui fonem, fonemul reprezintă o clasă de sunete care îndeplinesc aceeași funcție (vezi supra, valoarea funcțională a fonemului). I.1.2. Unități fonetice/ fonologice suprasegmentale 10 Accentul, intonația, pauza și ritmul/ cadența sunt reperabile la nivel suprasegmental, având funcții specifice
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
celor care nu au caracteristica stabilității (a lua măsuri îmbinare stabilă "a acționa" vs. a lua măsuri [pentru a-i croi o haină] două cuvinte noționale: verbul și substantivul); locuțiunea 42 se folosește, "clasic", cu precădere în analiza morfologică, pentru concretizarea perifrastică (sub forma unei expresii) a unei părți de vorbire: a o lua la sănătoasa (locuțiune verbală), în fața (locuțiune prepozițională), sinapsa trimite către succesiunea determinant determinat, succesiune interpretată unitar (bună ziua) etc. Formal, expresia este alcătuită din mai multe cuvinte, așadar
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
numai în cazul unora dintre adverbe) doar prin raportare la categoria gramaticală a gradelor de comparație (repede, mai repede, la fel de repede, cel mai repede, foarte repede etc.), iar funcțional, la nivel sintactic funcția sintactică-tip de complement circumstanțial; * categoria gramaticală concretizare a raporturilor stabilite de către locutor între noțiuni/ caracteristici ale acestora (cf. Gramatica, 2005; Irimia, 2008; Dimitriu, 1999 etc.), raporturi reflectate în planul comunicării prin anumite mărci/ flective 80 cuvinte-flectiv (articole, prepoziții, conjuncții, verbe, adverbe) flective propriu-zise (desinențe, sufixe), marcă Ø
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
acestora la nivelul propoziției și al frazei va urma, mai jos, modelul din Hobjilă, 2009, revizuit și completat. Tabel cu elementele de specificitate ale funcțiilor sintactice reperabile la nivelul propoziției și la nivelul frazei Funcții sintactice și criterii de prezentare Concretizarea funcțiilor sintactice la nivelul propoziției la nivelul frazei SUBIECT subiect propoziție subordonată subiectivă Termeni regenți Nu pot fi identificați termeni regenți, subiectul aflându-se în raport de interdependență/ inerență cu predicatul. * verbe impersonale: Nu s-ar fi cuvenit/ să procedezi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
temporar funcția de cap fără a deveni cuvinte noi (v. Huddlestone Pullum 2005, pp. 97-100). c) Mecanismele principale de modificare a sensului cuvintelor sunt metafora, metonimia, sinecdoca, hiperbola, ironia, iar formele de bază ale schimbărilor semantice sunt extensia, restricția, abstractizarea, concretizarea, înnobilarea, deprecierea, polarizarea (v. Graur, IL, pp. 140-142). d) Procedeele fundamentale de formare a cuvintelor sunt derivarea, compunerea și conversiunea (v. Graur, IL, p. 163, FCLR I, p. V). Deși nu constituie un tip reprezentativ pentru niciuna dintre aceste categorii
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
magh. znop "snop de paie" < rom. snop [de paie]. Tot din grupuri sintactice românești greu de identificat, deoarece pot fi îmbinări libere, ocazionale provin și următoarele cuvinte maghiare dialectale (transilvănene)129, majoritatea având valori lexico-gramaticale și sensuri modificate prin specializare, concretizare etc.: magh. binec "(urmă de) lovitură sau julitură pe piele", cf. rom. vineți (pl. lui vânăt, de exemplu din genunchi vineți); magh. ramasica "lemne de foc mărunte rămase în pădure", cf. rom. rămășiță; magh. ramasz ~ ramaz "butuc, buștean", cf. rom
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și morfologice proprii, primind mărci specifice, uneori derivative (arom. căpak'e, magh. poznáz-, szkimbál-, rom. stamboală, vindereu etc.), sau ignorând rostirea etimonului străin și aplicând formei scrise pronunția limbii proprii (it. notes < bloc-notes < fr. bloc-notes) -, ori pot cunoaște alunecări semantice (concretizări, specializări) mai ușor decât cuvintele condensate din sintagme proprii (fr. bled, magh. poznáz-, szkimbáletc.). Trebuie remarcat, de asemenea, că menținerea regentului și omiterea determinantului este mai frecventă în cazul împrumuturilor prin condensare, în comparație cu condensările interne. În rest, ambele categorii de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
conjunctura social-politică, care pot duce și la alunecări de sens pe terenul unei și aceleiași limbi. Exemplele se încadrează în tipurile cunoscute de modificări semantice pe care le poate suferi orice cuvânt, de la generalizări și extensii la specializări, restrângeri și concretizări semantice: fr. bled "(cu referire îndeosebi la teritoriul nord-african) cătun, sat mic, izolat; ținut puțin populat; teren viran; deșert" < ar. bled [es-sudan] "ținutul negrilor; cătun de negri" (bled ~ beled ~ bilăd "țară, ținut; localitate", sudan "negri, care aparțin rasei negroide"); engl.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
alte constante: ▪ Paradoxal, un invariant îl constituie fluiditatea granițelor care îl delimitează, "relativizarea" constantelor care îl configurează. ▪ Poate cea mai importantă modificare este aceea care a produs mai mulți centri de putere; profesorul și-a pierdut poziția sa unică în concretizarea elementelor acestui câmp, trebuind acum să accepte prezența altor factori de putere: elevii, părinții, mass-media etc. Pragul psihologic cel mai greu de trecut este acceptarea autentică a elevilor ca factori reali în derularea evenimentelor proprii câmpului educativ școlar. Chiar relația
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de a satisface cerințele interioare cu cea de a le satisface pe cele exterioare și să traducă în limbajul caracteristicilor de personalitate orice determinație de tip aplicativ pe care conștiința morală a descoperit-o în eforturile sale de individuație, de concretizare, de actualizare. Reflexivitatea nu face, în ceea ce privește realul reprezentat de lumea obiectelor, decât să ridice norma etică la rangul aparent tranzacțional (asimilabil mai curând valorii economice) de cerință adaptativă și să o atașeze pe aceasta întregului condițional al situației. În realitate
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
urcușului care l-a precedat. El este chemat să indice lectorului nefamiliarizat cu biografia autorului sau cu ritualul uzual al laboratorului interior al creației care sunt marcajele indicatoare ale efortului de elaborare artistică și ce etape a traversat creatorul până la concretizarea în operă a ideilor sale. Contemplatorul are rol de dezlegător al unui cifru, iar elementele acestei desfășurări edificatoare sunt tocmai noțiunile sistemului semantic suprastructural. În prima situație (a creației) conștiința de sine decantează experiența estetică până la nivelul unor aproximări semnificative
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
așteptări și exigențe care delimitează tipuri de auditoriu). Din această dublă sursă provin circumscrierile definitorii care subîmpart sistemul de trăsături al ipostazelor virtuale pe care le poate îmbrăca parcursul creator și de la ea pornind se construiește o identitate artistică, o concretizare activă și fertilă a firii înclinate către estetic. Invenția și așezarea ei în formă sunt două laturi ale obiectivării unei disponibilități artistice și întregesc fundalul unei sensibilități adânc implicate care asumă sub forma gustului estetic o întreagă funcție modelatoare. În
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
originalitate a personalității care se întrevede prin ea sunt fapte cunoscute și adeseori puse în lumină"78. Indicând drumul pe care îl urmează ideea de la intuiția care o instituie până la desăvârșirea unei forme artistice, reflexia reia evoluția funcțională a unei concretizări ("dacă o concretizare survine în sânul atitudinii estetice, un obiect estetic se formează"79). Ea coboară într-o diversitate fecundă în care se replică prototipul abstract și convertește în unicitatea aspectului sensibil o linie conceptuală a întregurilor semantice construite departe
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
care se întrevede prin ea sunt fapte cunoscute și adeseori puse în lumină"78. Indicând drumul pe care îl urmează ideea de la intuiția care o instituie până la desăvârșirea unei forme artistice, reflexia reia evoluția funcțională a unei concretizări ("dacă o concretizare survine în sânul atitudinii estetice, un obiect estetic se formează"79). Ea coboară într-o diversitate fecundă în care se replică prototipul abstract și convertește în unicitatea aspectului sensibil o linie conceptuală a întregurilor semantice construite departe de tumultul exploziv
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de Ion Iliescu) și răstălmăcită în fel și chip (printre alte acuze absurde era aceea că documentul solicita... autonomia Banatului), Proclamația deranja prin toate cele 13 puncte ale sale, dar mai ales prin punctul 8, care propunea soluția lustrației, pentru concretizarea unei purificări etice (cu miză politică) la nivelul întregii Românii. Textul Proclamației completa, la nivel oficial, pamfletul la adresa celor compromiși în timpul regimului comunist, intitulat Apel către lichele, semnat de filosoful Gabriel Liiceanu, care fusese redactat și prezentat public imediat după
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
a libertății care avea efect transfigurator. În Zonă coagulase o formă de comuniune specială. Buricul Bucureștiului părea să fie atins de un har, de o energie spirituală, în sensul în care fenomenul „Piața Universității” era, cum am spus deja, o concretizare a unei a doua revoluții, spirituală. Pătrunderea în spațiul Kilometrului Zero avea funcția unui botez simbolic. Nu știu cât din toate aceste explicații și interpretări mai pot fi asumate ori înțelese astăzi de către cei care nu au fost niciodată în „Piața Universității
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
să știe, pe de o parte să furnizeze clar un mesaj ,iar pe de altă parte să-l înțeleagă corect. Comunicarea eficientă este o adevărată artă și presupune atât acel dar genetic de a transmite ceva, cât și știința de concretizare a acestei aptitudini native. În al doilea rând,un cadru didactic trebuie să fie practic ,să știe să aplice concret orice demers educativ. El trebuie să fie obiectiv, acționând mereu din punct de vedere valoric și nu afectiv; favoritismul nu
Coronița prieteniei by Prof. Nemţanu Sorina, Grup Şcolar Stolniceni-Prăjescu, jud.Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93022]
-
ai politicului, cît și în transpunerea în practică a politicii. La Aristotel, omul e definit, pe de o parte, ca animal social, iar, pe de altă parte, ca animal dotat cu capacitate lingvistică, adică simbolică. Aceste proprietăți fundamentale își găsesc concretizarea instituțională în regulile de bază ale funcționării cetății, care încurajează valorificarea lor în afacerile publice. Fiecare cetățean are dreptul de a lua cuvîntul (iségoria) în Adunarea poporului unde se angajează, între altele, să vorbească liber (parrhésia). Condamnarea la moarte sau
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
mult mai puternice decât dorințele săvârșirii unui astfel de act. Totuși reprezentările pe care un individ le are despre viol și consumul de alcool îi pot întărâta dorințele atunci când este beat. Așteptările legate de efectul consumului de alcool pot determinarea concretizarea unei agresiuni sexuale (Baron et al., 1994, p. 287). * Ostilitatea împotriva femeilor (personalitate) O altă variabilă individuală a agresivității sexuale este ostilitatea masculină. Malamuth (1984 citat de Malamuth, 1998) demonstrează că agresivitatea sexuală este direct legată de motivația bărbaților de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
considerat multă vreme cel mai complex și cel mai evoluat dintre tipurile lingvistice, si aceasta din cauza unui fel de inegalitate, de discriminare, de "rasism" linvistic, inacceptabile deja pentru omul sfîrșitului de veac XX și începutului de secol XXI. Orice limbă, concretizare a facultății limbajului, forma unică, irepetabila a culturii umane, indiferent de numărul de vorbitori, de durată existenței, de numărul de urmași, de creațiile culturale, literare realizate în ele și lăsate moștenire umanității, au o importanță egală pentru istoria evoluției ființei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
întâlnirea unui eu și a unui tu, adică în constituirea acestei comunități particulare reprezentate de noi" (Mehl, 1955, p. 15), se poate vorbi despre comunicare ca actualizare implicită sau explicită a relației locutor interlocutor, actul comunicativ fiind, în fapt, o concretizare verbală, paraverbală și/sau nonverbală a acestei relații: un mesaj de tipul "Mă ajuți, te rog, să deschid geamul? [+ privire către geamul de sus]" implică actualizarea unei relații amicale sau familiare între locutor și interlocutor, o diferență de ordin fizic
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
o prezentare Power-Point, a unor informații (/sentimente în cazul ppt-urilor care exprimă, în imagini, cuvinte și fond sonor, dragostea, prietenia, revolta etc.), dublată sau nu de punctarea orală a unora dintre coordonatele mesajului oral care se construiește odată cu derularea slide-urilor (concretizare a mesajului scris, gândit anterior de către locutor); comunicarea pe Messenger (cu modificarea codului vezi, de exemplu, prezența abrevierilor de tipul "np" "no problem", lipsa semnelor de ortografie și de punctuație, redarea grafică particulară a unor sunete: ț = tz, ș = sh
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
etc.), a multitudinii codurilor și a canalelor de transmitere a mesajelor, cât și prin complexitatea coordonatelor contextuale pe care le implică fiecare situație de comunicare, respectiv o situație de comunicare versus alta; * într-o diversitate de discursuri, ca forme de concretizare a mesajelor, diversitate motivată de raportarea particulară a fiecărui locutor, în fiecare situație de comunicare, la coordonatele contextuale (sociale, instituționale, personale, relaționale/interpersonale, culturale, politice, circumstanțiale, acționale etc. vezi supra) ale acesteia, această perspectivă de analiză oferind și posibilitatea diferențierii
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
profesor"), de cele "de reparare" (actualizate atunci când relația de comunicare riscă să devină tensionată, conflictuală vezi, de exemplu, scuzele sau formule de tipul "nu te supăra, dar.../ sper să nu te superi dacă-ți spun că..."), respectiv de ritualurile "cotidiene" (concretizare a normei sociale actualizate în comunicarea interpersonală de exemplu, maniera adulților cunoscuți de a se saluta, salutul copil adult, gestul de deschidere a ușii pentru a intra primul interlocutorul dintr-o anumită situație de comunicare etc.). Interesante, în acest joc
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
se subordonează, în principiu, unei dominante comportamentale comunicative), interesant este jocul relaționării; un exercițiu util de (auto)analiză a manifestărilor diferitelor stiluri de comunicare în interacțiune poate fi cel de rememorare sau de anticipare a formelor verbale/nonverbale/paraverbale de concretizare a acestora în dinamica relaționării locutor interlocutor vezi, de exemplu, Tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1. Interacțiunea/"jocul" stilurilor de comunicare Locutor 1 stil de comunicare Comportament comunicativ Interlocutor (locutor 2) stil de comunicare Comportament comunicativ Stil egalitarist Este mai
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]