56,498 matches
-
Aceasta constrînge firmele să-și mențină efortul de productivitate, redesfășurîndu-și activitățile spre noi segmente de piață, să inoveze în termenii procesului de producție, delocalizîndu-și activitățile ce se pretează la astfel de operațiuni. Iată de ce, deși există monopoluri și enclave ale concurenței, o competiție subzistă și chiar se ascute între actorii economici. Ne aflăm deci tot timpul în prezența unei reglări capitaliste și comerciale, dar în care Statul ocupă un loc important. Este de cercetat în continuare amploarea acestuia. 6.1.2
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ca "totalizarea, adesea contradictorie, a unui ansamblu de compromisuri instituționalizate". Nu ne aflăm aici în prezența unei noi teorii a Statului, dar acesta este pretutindeni. Cele cinci forme instituționale prezentate mai sus ilustrează acest lucru. Într-adevăr, în materie de concurență, ca și în relațiile de muncă, regulile stabilite de puterea legislativă și executivă sunt determinante. Lucrurile stau la fel în materie monetară și în ce privește deschiderea către piața externă. Analiza se deplasează deci spre Stat, ceea ce este logic din perspectivă instituționalistă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
căci ea are un cost crescător pentru comunitate (subvenții, supraocupare, adaptarea prea lentă ș.a) și este evident că lucrurile nu se îndreaptă în direcția cea bună. Ultimele evoluții stîrnesc teamă, pentru că nu se zăresc premisele încheierii crizei. Trebuie introdusă concurența în sectorul nostru public într-o măsură mult mai mare și reconsiderat statutul actual, dacă se dorește ca lucrurile să se îmbunătățească. Înțelegem dificultatea unor astfel de demersuri, dar ele sunt necesare. Trebuie adaptat statutul cu scopul creșterii eficienței serviciilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cea a echității. Cu ani în urmă, cînd compania Tarom dispunea de un monopol pe liniile interne, ea practica un buget comun, liniile mai rentabile compensînd pierderile de pe liniile mai puțin rentabile, exploatate pentru rațiuni de "serviciu public". După apariția concurenței, o astfel de operațiune e din ce în ce mai puțin posibilă și, pentru a evita deficitele, a trebuit ca anumite zboruri să fie reduse. Într-o primă aproximare, dereglementarea transportului aerian s-a tradus printr-o eficientizare a tuturor liniilor, chiar dacă uneori aceasta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și comercializarea electricității sunt trei activități distincte ce nu reclamă prezența unei singure firme monopolistice; prezența mai multor firme acolo unde este posibil, în pro-ducția și comercializarea electricității de exemplu, relevă faptul că diferențierea tarifară este, cel puțin ca și concurența, un factor de eficiență și de echitate; și în materie de echitate, noțiunea de serviciu public omogen și accesibil tuturor este și ea repusă în cauză, deoarece nu există rațiuni pentru care diversele tipuri de servicii, oferite utilizatorilor, să fie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
mare ar fi el, necesitînd cooperări și armonizări la nivel internațional. Această necesitate generează un proces de tranziție de la un tip de economie ancorată prioritar în piețele naționale la unul cu piețe globale, marcat de numeroase inovații și de o concurență acerbă. Au început să prevaleze sistemele internaționale integrate de producție și tehnologii, fluxurile intense de investiții în străinătate, piețele financiare integrate, precum și o vastă rețea a corporațiilor transnaționale și a filialelor acestora. Activitatea economică se transformă și se desfășoară în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
multinaționale, organizațiile internaționale, ca și structurile mafiote sau teroriste debordează frontierele, coexistînd cu state naționale a căror pondere în economie culmea paradoxului! a crescut spre 50 % din P.I.B. Triumful pieței pare să conducă la propria-i reconsiderare. Se reconfigurează mari "concurențe strategice". Universalitatea pe care fiecare pretinde că o încarnează, împotriva tuturor celorlalți, bulversează ordinea firească a lumii și se opune ordinii divine, încercarea de a impune anumite valori particulare, de a crea o societate-lume condusă de o singură putere globală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
posibilă. Aceasta este și ideea lui F. List, care opune economiei "cosmopolite" a clasicilor, economia "națională" pe care el o preconizează. Astfel justifică el o anumită formă de protecționism, care să ajute industriile tinere să se consolideze, la adăpost de concurența străină. În aceeași ordine de idei, el reclama o viguroasă acțiune a Statului pentru dezvoltarea infrastructurilor de transport, suport esențial al creșterii economice și al unității naționale. În opoziție, F. Perroux condamna avariția națiunilor, contrară unei creșteri economice bine repartizată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
solidaritate, chiar dacă ea a glisat din sfera producției în cea a repartiției. Dar chiar această glisare însăși devine purtătoarea unei noi dinamici naționale, cu scopul de a răspunde unei a doua sfidări, cea a marjelor de manevră în lupta de concurență la nivelul economiei mondiale. Pentru că numai făcînd explicit modelul de solidaritate ales, limitînd în mod explicit avariția micro-economiilor, produsul național poate evolua, în termeni de volum și de structură, într-un sens care să permită națiunii să-și apere, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
trebui să ne punem întrebări asupra naturii fenomenului actual de polarizare economică și socială. Pentru aceasta vom prezenta un raționament dezvoltat recent de Paul Krugman. Dezvoltarea tehnologiei moderne și a reglării comerciale au produs ceea ce Sherwin Rosen numește "efectul superstar". Concurența a devenit un sistem ce produce polarizare, adică inegalități, căci ea seamănă din ce în ce mai mult cu un turnir în care cîștigătorul ia totul sau, oricum, cea mai mare parte a recompenselor. Aceasta semnifică faptul că diferențele de productivitate, în sensul fizic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
vor efectua o alegere rezidențială optimală, vizînd maximizarea nivelului serviciului respectiv cu minimizarea costului său fiscal. Este ceea ce se cheamă "votul cu picioarele". Într-o anumită măsură, ipoteza lui C. Tiebout asupra caracterului local al bunurilor colective restaurează o anumită concurență între producătorii acestor bunuri. Administrațiile locale ar fi de asemenea confruntate cu un soi de piață, pe care ele trebuie să tindă să-și amelioreze oferta relativă, pentru a nu-și alunga contribuabilii. Dar în acest caz, ca și în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
producătorii acestor bunuri. Administrațiile locale ar fi de asemenea confruntate cu un soi de piață, pe care ele trebuie să tindă să-și amelioreze oferta relativă, pentru a nu-și alunga contribuabilii. Dar în acest caz, ca și în altele, concurența dintre actori nu presupune neapărat faptul că populația se va răspîndi într-o manieră omogenă pe un teritoriu dat, datorită faptului că autoritățile locale își aliniază toată fiscalitatea la nivelul cel mai atrăgător. Așa cum concurența de pe o piață poate conduce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
caz, ca și în altele, concurența dintre actori nu presupune neapărat faptul că populația se va răspîndi într-o manieră omogenă pe un teritoriu dat, datorită faptului că autoritățile locale își aliniază toată fiscalitatea la nivelul cel mai atrăgător. Așa cum concurența de pe o piață poate conduce la o concentrare a ofertelor dacă există randamente crescătoare, la fel inegala situație economică a colectivităților locale riscă să conducă la o polarizare geografică. Populația se va concentra în zonele unde locurile de muncă sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
membre, pe de altă parte, în condițiile în care politicile monetare naționale suverane au fost abandonate Băncii Centrale Europene. O altă problemă vine din migrația forței de muncă datorită deschiderii frontierelor în condițiile globalizării. Piața muncii s-a internaționalizat, iar concurența pentru locuri de muncă a devenit mai acerbă. Ce pot, sau ce trebuie să facă vechile națiuni în fața acestui veritabil metisaj demografic? Politicile bugetare au rămas naționale, dar pentru cît timp? Mai ales că, odată cu Tratatul constituțional, se intensifică și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
J., Economie et finances, Armand Colin, Paris, 1991; > Peterson Kraing, Lewis Cris, Managerial Economics, Mac Millan Publishing, New York, 1990; > Pohoață Ion, Repere în economia instituțională, Economica, București, 2009; > Pondacen C., Economie des décisions publiques, Vuibert, Paris, 1994; > Porter Michael, Despre concurență, Meteor Business, București, 2008; > Profiroiu Alina, Economia sectorului public, Economica, București 1997; > Pușcașu Violeta, Dezvoltarea trivalentă, Economica, București; 1998; > Rawls John, A Theory of Justice, Harvard University Press, 1971; > Russo Alecu, Cîntarea României, Bucovina, Iași, 1997; > Samuelson Paul, Microeconomics, McGraw
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
democrația 162 4.1.2.1. De la homo oeconomicus la homo contractor sau de la utilitate la reducționism metodologic 163 4.2. Economia bunăstării și alegerilor colective 166 4.2.1. Deficiențele pieței 167 4.2.1.1. Randamente crescătoare și concurență imperfectă 167 4.2.1.2. Efectele externe (externalitățile) 168 4.2.1.3. Bunurile colective 170 4.2.1.4. Teoria optimului de rang secund 172 4.2.2. Imposibila definire a unui optim social 173 4.2.2
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ca titluri de albume de muzică ușoară. Unde mai pui că nici nu prea erau corecte politic, dată fiind biografia autorilor lor. În acest climat de competiție "loială" între fizicieni, un singur nume are privilegiul nefast de a-i face concurență lui Einstein în materie de notorietate obștească. Un bolnav de paralizie amiotrofică progresivă, țintuit într-un scaun cu rotile, și care se încăpățînează să dovedească lumii că mens sana in corpore sano e o brașoavă rătăcită în buchiile desuete ale
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
Iordăchescu Ionuț Mîhnea Măruța, redactor-șef Adevărul, a anunțat, joi, că demisionează din cadrul redacției cotidianului. Tot joi, Răzvan Ionescu a devenit director-editorial al ziarului, semnal că tranzacția Patriciu-Burci a primit avizul Concurenței, potrivit paginademedia.ro. Mîhnea Măruța a făcut anunțul demisiei sale joi seară în redacția publicației, precizând că nu a fost de acord cu politica lui Răzvan Ionescu în privința restructurărilor ce vor urma în luna ianuarie, a programului de lucru și
Mihnea Măruţă, redactor-şef Adevărul, a demisionat. Răzvan Ionescu, noul director editorial by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80469_a_81794]
-
director editorial al grupului Adevărul, poziție pe care a ocupat-o pana în februarie 2012, potrivit unui anunț intern. Numirea lui Răzvan Ionescu este și semnalul că tranzacția prin care Criști Burci a preluat Adevărul Holding a primit avizul Consiliului Concurenței. Pana la avizul de la Concurență, Ionescu nu putea fi numit într-o poziție la Adevărul, din cauza faptului că era director general al Premium News, firma prin care Burci a preluat compania de la Patriciu. Contactat de Paginademedia.ro, Răzvan Ionescu a
Mihnea Măruţă, redactor-şef Adevărul, a demisionat. Răzvan Ionescu, noul director editorial by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80469_a_81794]
-
poziție pe care a ocupat-o pana în februarie 2012, potrivit unui anunț intern. Numirea lui Răzvan Ionescu este și semnalul că tranzacția prin care Criști Burci a preluat Adevărul Holding a primit avizul Consiliului Concurenței. Pana la avizul de la Concurență, Ionescu nu putea fi numit într-o poziție la Adevărul, din cauza faptului că era director general al Premium News, firma prin care Burci a preluat compania de la Patriciu. Contactat de Paginademedia.ro, Răzvan Ionescu a confirmat primirea aviziului de la Consiliul
Mihnea Măruţă, redactor-şef Adevărul, a demisionat. Răzvan Ionescu, noul director editorial by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80469_a_81794]
-
Ionescu nu putea fi numit într-o poziție la Adevărul, din cauza faptului că era director general al Premium News, firma prin care Burci a preluat compania de la Patriciu. Contactat de Paginademedia.ro, Răzvan Ionescu a confirmat primirea aviziului de la Consiliul Concurenței. Anunțul intern mai anunță revenirea la Adevărul a lui Vlad Epurescu, pe poziția de Coordonator Proiecte Online la nivel de grup. Totodată, Sabin Orcan este prezentat că Publisher al Diviziei Ziare.
Mihnea Măruţă, redactor-şef Adevărul, a demisionat. Răzvan Ionescu, noul director editorial by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80469_a_81794]
-
româna. Am studiat româna în China un an, apoi am primit bursă în România. Acolo se pune accent mai mult pe gramatică, pe când aici profesorii insistă pe discuții, dezbateri, mai puțin pe gramatică. Aici merge foarte repede cu predatul. Și concurența este mai mică. În China suntem cam 600 de studenți foarte buni care luptă pentru o notă mare, aici cei interesați sunt mult mai puțini.”, a povestit Yuan Binshi. Mulți dintre studenții străini veniți la facultățile din România au ales
De ce nu vor studenții străini să rămână în România după terminarea facultăților () [Corola-journal/Journalistic/80590_a_81915]
-
Bratu Iulian Show-ul „Vocea României”, difuzat marți seară pe Pro TV, și-a zdrobit concurența, fiind urmărit de aproape 2,5 milioane de telespectatori. Concursul de la Pro TV a fost lider detașat de audiență pe toate segmentele de public, se arată într-un comunicat Kantar Media, citat de mediafax. La nivelul publicului comercial (publicul din
„Vocea României”, auzită de aproape 2,5 milioane de telespectatori by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80606_a_81931]
-
Bratu Iulian Juratul de la „X Factor”, Dan Bittman, ironizează concurența de la „Vocea României”. Bittman i-a atacat pe membrii juriului de la emisiunea concurentă, criticându-i pe Horia Brenciu și Loredana Groza că își invită concurenții să cânte în concerte alături de ei. Solistul trupei „Holograf” a făcut referire la faptul că
Dan Bittman ironizează juriul de la „Vocea României” by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80629_a_81954]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Procurorii DNA au dispus sechestru asigurător asupra bunurilor imobile ale președintelui FRF, Mircea Sandu, a președintelui LPF, Dumitru Dragomir, dar și ale Ligii Profesioniste de Fotbal, până la concurența sumei de 53 milioane euro, în vederea recuperării prejudiciului din dosarul privind dezafilierea Universității Craiova de la Federația Română de Fotbal. Documentul arată că, pe latură civilă, SC Fotbal Club "U" Craiova SA s-a constituit parte civilă cu suma de 50
DNA a pus sechestru pe bunurile lui Sandu, Dragomir și LPF by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78447_a_79772]