6,847 matches
-
singure civilizații, aceea a Europei și a ramificațiilor acesteia „în lumea nouă”. În acest moment, creștinismul, cu noile doctrine și aspecte etice, se r]spândește la nivel global. În urma acestor schimb]ri, creștinismul s-a divizat în cinci mari ramuri confesionale, fiecare atingând un anumit grad de stabilitate și având un sistem de doctrine și un stil etic proprii. 1) Religia ortodox], în principal în Europa de Est și în Rusia; 2) religia romano-catolic], cu cei mai numeroși adepți; 3) luteranismul; 4) calvinismul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a Renașterii” și capitolul 13, „Dreptul natural”). Este necesar s] mențion]m câteva dintre criticile contemporane ce se aduc, de obicei, eticii creștine. 1) Etică creștin] este intolerant] și alimenteaz] intoleranță. Exist] multe dovezi în sprijinul acestei acuzații. Toate tradițiile confesionale majore s-au atacat reciproc. Într-adev]r, doar la Conciliul Vatican ÎI (1962-1965) Biserică romano-catolic] a abandonat, în cele din urm], poziția conform c]reia „greșeală nu are drepturi”. Antisemitismul a fost o boal] major] a creștin]ț]ții (și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tipografică. În 1642 ia parte, alături de cei trei episcopi ai Moldovei și de egumenul de la Trei Ierarhi, la un important eveniment al Bisericii Răsăritene- sinodul ecumenic ținut la Iași, unde se dorea o limpezire doctrinară a ortodoxiei, tulburată de luptele confesionale din epocă. Prezența teologilor români a însemnat o mediere între lumea greacă și cea slavo-răsăriteană și o temperare a presiunilor făcute de Patriarhia Constantinopolului pentru anatemizarea fostului patriarh, Chiril Lucaris. Sinodul condamna doar lucrarea atribuită acestuia - o confesiune de credință
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
un regiment de cavalerie k.u.k.), sosit În permisie din Ucraina, l-a scos de la școala de stat, ungurească, preferată de străbunicul Gheorghe (care nu făcuse Încă voiajul inițiatic la Alba Iulia), și l-a Înscris la o școală confesională românească... Uneori, În câte-o excursie, hăuleam numai de-al dracului, În ciuda ungurilor („barbarii de turani”) - o semnificație a respectivei cântări pe care nici nu știu cum am deprins-o, Încă din școala primară. De ce trebuia să le fac În ciudă și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vechi locuitori ai provinciei, cu alte cuvinte, elementul „principal”, esențial, al Transilvaniei, excluderea lor apare ca o conjurație egoistă a unui grup restrâns de privilegiați, Îndreptată Împotriva majorității populației. Istoriografia maghiară preferă să aprecieze jumătatea „plină” a paharului, contrapunând toleranța confesională din Transilvania secolului al XVI-lea războaielor religioase care sfâșiau tot atunci alte părți ale Europei. Prezenteismul și schematismul unor asemenea judecăți de valoare ignoră Însă tocmai specificul realităților epocii, care nu aveau nimic de a face cu standardele și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
-lea. Timpul generos al zăbavei și sărbătorii, caracteristic Evului Mediu și cultivat Încă de țăranii români, se izbește acum, Într-o confruntare inegală, de exigențele progresului, dezvoltării și productivității. În al treilea rând, există o serie de cauze culturale și confesionale care motivează asaltul asupra timpului sărbătorii În Transilvania. Sărbătorile care trebuiau contracarate din motive „practice”, economice, de către statul absolutist, erau, totodată, sărbătorile străine, „schismatice”, răsăritene, ale țăranilor români, fie ei ortodocși sau greco-catolici. Fără Îndoială că explicația de factură confesională
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
confesionale care motivează asaltul asupra timpului sărbătorii În Transilvania. Sărbătorile care trebuiau contracarate din motive „practice”, economice, de către statul absolutist, erau, totodată, sărbătorile străine, „schismatice”, răsăritene, ale țăranilor români, fie ei ortodocși sau greco-catolici. Fără Îndoială că explicația de factură confesională reprezenta, uneori, un pretext, destinat să mascheze adevărata cauză, de natură economică: nobilii denunțau „superstițiile” țăranilor români doar pentru a-i constrânge, de fapt, să presteze sarcinile iobăgești În zilele lor de sărbătoare. Alteori Însă, motivația confesională era ea singură
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
explicația de factură confesională reprezenta, uneori, un pretext, destinat să mascheze adevărata cauză, de natură economică: nobilii denunțau „superstițiile” țăranilor români doar pentru a-i constrânge, de fapt, să presteze sarcinile iobăgești În zilele lor de sărbătoare. Alteori Însă, motivația confesională era ea singură suficientă. În secolul al XVII-lea, În timpul principilor calvini, ofensiva purtată Împotriva zilelor de sărbătoare ortodoxe a reprezentat o componentă a politicii de convertire a românilor la confesiunea reformată. Pentru reformații maghiari, sărbătorile țăranilor români nu erau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
după calendarul gregorian, adică de a nu munci În zilele respective, la fel ca și vecinii lor de confesiune romano-catolică. În acest caz, era evident caracterul preponderent religios al ingerinței respective. În fine, completând acest evantai de cauze economice și confesionale, bătălia purtată Împotriva timpului sărbătorii era legitimată și În numele modernizării, al raționalizării, al civilizării românilor după tipare occidentale, În ultimă instanță. Inițial, acest tip de argumente putea fi Întâlnit În ambianța raționalistă a Reformei protestante și a celei catolice, ca
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care se construiește un stereotip etnic de mare viitor. Această afirmare viguroasă a alterității, prilejuită de problema sărbătorilor, deși se suprapunea peste diferențe și conflicte sociale și legitima uneori interese pur economice, era exprimată, În mare măsură, Într-o formă confesională. Era vorba despre ciocnirea dintre două sau mai multe Biserici și credințe diferite, fiecare dornică să Își promoveze identitatea și, eventual, să o anihileze pe a celuilalt. După cum observa Aurel Candrea și, pe urmele sale, Ion Ghinoiu, la Începuturi, creștinismul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
putea fi totuși un fenomen anterior transformărilor socio-economice și „crizei de conștiință” din veacul al XVIII-lea. În Transilvania Însă, alteritatea religioasă nu era doar o problemă „internă”, a unei anumite Biserici, ci era potențată și complicată de existența peisajului confesional atât de variat și dinamic de aici, suprapus peste clivajele etnice, sociale sau culturale. Ca să luăm doar exemplul românilor, aceștia erau prinși Între sistemele de credință și practicile religioase promovate de ortodoxia tradițională, de grecocatolicism, de romano-catolicism și de calvinism
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Apus, ca și cu condiția socială și culturală atât de precară a clerului și a credincioșilor săi. Atitudinile de rigiditate morală, potrivnice căsătoriei preoților, au ca punct de pornire anii păstoririi lui Petru Pavel Aron, supranumit mai târziu, În cercurile confesionale, „fundătorul celibatului În clerul român”. Acest redutabil ascet, despre care se spunea că dormea patru ore pe noapte și mânca o dată pe zi, va elabora și publica, În 1759, o serie de instrucțiuni privitoare la obligațiile și statutul clerului, trasând
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de „gura satului”, de grupurile de fete sau de băieți care supraveghează atent acest proces și fac tot posibilul pentru a preveni abaterile. Pe coordonatele unui asemenea mecanism, căsătoria și chiar legătura amoroasă cu un partener „străin” (sub raport etnic, confesional, uneori chiar regional) avea puține șanse de Împlinire. La Începutul epocii moderne, când intelectualii, iluminiști și romantici, ardeleni Își Îndreaptă atenția spre lumea culturii populare pentru a descoperi aici temeiuri de legitimare a dezideratelor lor politice, ei consemnează, În diverse
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
contaminări moderne, venite din direcția ideologiei naționaliste, difuzată În lumea satului Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Putem doar presupune că această reprezentare colectivă conținea numeroase trăsături negative, dacă ne raportăm la relațiile tensionate (În plan confesional, politic și social) existente Între români și maghiari, ca și la cele două repere pe care le cunoaștem din literatura de specialitate: imaginea maghiarilor cu privire la români, pe de o parte, și cele câteva caracterizări ale românilor referitoare la maghiari, păstrate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
parte a relatării sale, Într-o proporție covârșitoare, este dedicată maghiarilor din Țara Românească - scopul propriu-zis al călătoriei și al cărții. În fiecare localitate În care intră, el se referă mai Întâi la numărul maghiarilor stabiliți aici, la structura lor confesională, ocupațiile exercitate, viața religioasă, poziția și statutul lor În raport cu populația indigenă. Peste tot unde are posibilitatea, cercetează În acest sens registrele parohiale și cele ale agenției consulare austriece. În urma investigațiilor efectuate, ajunge la concluzia că numărul real al conaționalilor săi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
generală, această viziune-șablon, este nuanțată În cazul lui Kőváry prin surprinderea unor motivații suplimentare ale mișcării românești, chiar dacă valorizarea lor diferă, desigur, de cea prezentă În viziunea românească. Astfel, Kőváry insistă asupra idealului Dacoromâniei sau vorbește despre tendințele de unificare confesională ale românilor ardeleni - năzuințe proprii elitelor revoluționare românești - cu toate că, este adevărat, le consideră niște proiecte lipsite de realism, simple „himere metafizice”. Dintr-un alt punct de vedere, În pofida faptului că se arată revoltat de comportamentul pe care Îl atribuie românilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de privirile bărbaților care scrutează chipuri și trupuri de femei. Alteritatea socială, ce desparte interesele, valorile și manierele citadine și nobiliare ale observatorilor maghiari de lumea satelor, considerată rudimentară, inferioară și potențial periculoasă. Alteritatea culturală, evidențiată de diferențele etnice și confesionale, de barierele care separă civilizația (evident, occidentală) de barbaria orientală. De obicei, aspectul fizic al românilor, așa cum Îl percepeau autorii maghiari, era pus În relație cu comportamentul social și trăsăturile psihologice atribuite acestora. În general, orice descriere a caracteristicilor fizice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și se supun Bisericii latine. Această accepțiune prezintă o puternică sinonimie cu termenul „lătin” sau „letin”, prezent de asemenea În toponimie și mai ales În folclor, deci la nivelul expresiei populare. „Lătin” semnifică În primul rând „catolic”, vizând o entitate confesională, și nu etnică sau lingvistică, termenul fiind legat Îndeosebi de atributul „latin” al ritului catolic, definit În opoziție cu cel răsăritean. În Ardeal se constată o fortificare a acestui sens după unirea religioasă, când epitetul „lătin” poate fi atribuit și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
spurcatî, Nici În cruce botezat! Acest clișeu este cu atât mai semnificativ pentru o hetero-imagine de bază, conștientizată la nivel colectiv În raport cu imaginea de sine, cu cât provine din Oltenia, unde nu avem o tendință anti-„lătin” alimentată de disputa confesională elitară sau de prezența unui grup etnic concurențial. Este vorba așadar de un stereotip popular elementar, prin care conștiința colectivă a comunității tradiționale se delimitează de celălalt. Frâncul se asociază și el acestei imagini, situându-se, În privința alterității religioase, pe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la mesajul politic italian: cercurile clericale Trecând În revistă societatea ardeleană de la 1850, primul compartiment pe care Îl vom supune analizei (cu sensibilitatea cea mai redusă față de demersul revoluționar italian) este cel al cercurilor clericale de la Blaj sau Sibiu: lideri confesionali și politici, preoți, canonici sau profesori de seminar. Cazul lui Timotei Cipariu XE "Cipariu" , menționat anterior, om de cultură cu un orizont extrem de larg, este ilustrativ pentru o poziție rezervată În raport cu mesajul italian. El dovedește, pe de o parte, o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Pavia, ca să nu mai vorbim de cel al antecesorilor iluștri din secolul al XVIII-lea. În ce măsură implicațiile politice ale gestului lor (simpla prezență În Italia revoluționară constituind un act de nonconformism față de autorități) vor fi agreate sau nu de liderii confesionali greco-catolici este mai greu de apreciat. Pe de o parte, celor trei studenți ardeleni amintiți li se vor face mari greutăți la plecarea În Lombardia. Invocând motive formale, Blajul le va suspenda bursele, fapt care se datora Însă și disputelor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fi putut să se răsfrângă În mod negativ la nivelul atitudinilor asumate față de cauza unificării Italiei. Dar acest lucru nu s-a Întâmplat, până la urmă, atât datorită importanței pe care liderii politici români o acordau problematicii naționale (În dauna partizanatelor confesionale), cât și pentru că tradițiile galicane, de Îndelungată carieră, contracarau tendințele ultramontane din sânul Bisericii Greco-Catolice. Tocmai În acești ani, ideile galicane Își găseau noi argumentări teoretice, În scrierile lui Simion Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" . Desigur, atitudinea de ansamblu favorabilă cauzei italiene
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
celuilalt, o mai clară definire a propriei identități. 2. Problema irlandeză Între anii 1801-1848 În prima jumătate a secolului al XIX-lea, Irlanda suferea sub povara unei oprimări multiple, manifestată (Într-un mod asemănător situației din Transilvania) În plan social-economic, confesional, național și politic. În sfera economică și socială, mica proprietate (gospodărie) țărănească, pauperizată și lipsită de pământ, se confrunta cu marea proprietate, antrenată de mult timp În producția capitalistă de piață. În absența iobăgiei sau a altor servituți feudale, relațiile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de șapte sute de ani. În plus, discriminările de natură etnică erau dublate de cele confesionale. Nobilimea protestantă se contrapunea masei țărănești, care practica un catolicism fervent, impregnat (ca și ortodoxia românească tradițională) de folclor și superstiții păgâne. Clivajul de natură confesională, suprapus peste cel etnic, social sau economic explică și atașamentul mulțimilor țărănești față de preoțimea catolică, componentă importantă - pe considerentele arătate mai sus - a structurilor elitare și a militantismului politic irlandez. Totuși, spre deosebire de cazul românilor din Transilvania, elita națională irlandeză Îngloba
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prin desființarea parlamentului local. În al doilea rând, dreptul de reprezentare a populației irlandeze În parlamentul britanic era drastic limitat de censul electoral mult prea ridicat pentru posibilitățile acesteia, iar accesul irlandezilor la funcții de stat era interzis pe considerente confesionale. Catolicii (confesiune majoritară, dar „nereceptă” - cum i s-ar fi spus În Transilvania) nu se bucurau de drepturile politice ale protestanților. Ca urmare, Într-o primă etapă, acoperind cronologic aproximativ primele trei decenii ale secolului al XIX-lea, mișcarea irlandeză
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]