61,301 matches
-
Ioan Holban vizibil în poezie, s-a petrecut odată cu apariția volumului Călăuza tăcerii semnat de Andreea-Luciana Dumitriu. Aflată acum puțin peste vîrsta majoratului, autoarea confirmă lucrurile bune care s-au spus, în anii din urmă, despre lirica sa, publicată în reviste culturale ieșene ori citită în cenaclurile, foarte active, ale Iașului literar. Abia cu promoția ei se constituie ceea ce s-ar putea numi o nouă
Un debut by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17054_a_18379]
-
am trezit/ și te-am întrebat/ "te doare?"/ deja muriseși" (Sîngele tău). În prelingerea sîngelui tău din acest admirabil text e "curgerea" poemului însuși, facerea lui, rostogolirea literelor, sintagmelor, versurilor, pînă la forma - și culoarea! - finale; odată mai mult, se confirmă trecerea de la estetica celui-ce-scrie-trăind (specifică generației '80) spre estetica celui-ce-trăiește-scriind (care pare a fi una dintre "flamurile" acestei noi promoții literare). Un poet rus, cred că Evtușenko, a spus că marea poezie nu se poate naște decît dintr-o mare
Un debut by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17054_a_18379]
-
numele pe coperta cărții. Cît privește poeții antologați, ei bine, s-a negociat fiecare nume. Unii autori nici nu știu cît îi datorează lui N. Popa, cel mai generos din noi trei. Trist e că majoritatea ultimilor incluși n-au confirmat. M.V.: Și, - despre 80-iști. Cum (și cînd) ați aflat de "Cenaclul de Luni", care e, de fapt, nucleul propriu-zis al generației? E.G.P.: Prin '85-'86 citisem la biblioteca "N. Crupscaia" din Chișinău Poeme de amor. A fost un șoc
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
între niște ocurențe despre care un cititor mai sceptic continuă să creadă că sînt absolut întîmplătoare și simbolismul unui număr, simbolism care și el, la rîndul lui, s-a demonstrat că poate fi contradictoriu: "patrul sub zodia căruia viețuiește Cănuță confirmă imposibilitatea de a converti o energie valoric superioară și de a o subordona unei lumi care se situează la polul valoric opus." Ștefan Gencărău, I.L. Caragiale, Numărul ca expresie a hazardului. Cu o postfață de V. Fanache, Editura Motiv, Cluj-Napoca
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
a ne exprima astfel, de care se bucură astăzi cartea sa, îi acordă un loc mult mai important". Eminescu știe să discearnă între accidental și sistem și, cum se vede, intuițiile sale asupra ponderii reale a cărții politologului rus sînt confirmate de buni cunoscători ai realităților politice din imperiul țarist. Războiul de independență avea să confirme aprehensiunile eminesciene. Sigur, războiul trebuia dus, căci consfințirea independenței devenise o necesitate; și apoi, așa cum a demonstrat Maiorescu luptele de pe cîmpurile din Bulgaria au produs
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
mult mai important". Eminescu știe să discearnă între accidental și sistem și, cum se vede, intuițiile sale asupra ponderii reale a cărții politologului rus sînt confirmate de buni cunoscători ai realităților politice din imperiul țarist. Războiul de independență avea să confirme aprehensiunile eminesciene. Sigur, războiul trebuia dus, căci consfințirea independenței devenise o necesitate; și apoi, așa cum a demonstrat Maiorescu luptele de pe cîmpurile din Bulgaria au produs simbioza definitivă și necesară dintre țară și suveran, Principele Carol. În același timp însă Principatele
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
vremea cînd aceasta nu se scindase. La fel, e mai simplu de detectat în ce ape se scaldă Puterea în materie de Priboi, Tănăsești și alții asemenea lor, într-o perioadă în care, dincolo de declarații de principiu, Bucureștiul trebuie să confirme că se poate comporta ca un membru deplin al NATO, nu că are de gînd să facă acest lucru. P.S.: Sînt curios cum va rezolva partidul de guvernămînt problema imunității lui CVTudor care a ajuns să se roage de președintele
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15849_a_17174]
-
Ungureanu este, lucru care face plăcută lectura, unul cu oameni vii. în cuvîntul introductiv, Cornel Ungureanu promite o privire de istoric literar, deci una care pune ordine după consumarea evenimentelor. Dacă tonul relaxat și preocuparea pentru toate fațetele lucrurilor discutate confirmă promisiunea, se poate identifica o atitudine de fond care o infirmă. Premisa de la care pornește Cornel Ungureanu în discutarea destinului literar al acestor scriitori este aceea că, evadînd din închisoarea culturală comunistă, ei au fost, într-un fel, deturnați de la
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
Mircea Mihăieș Ceea ce anticipam de multă vreme și reafirmam în urmă cu două săptămâni, și anume, tot mai accentuatul antiamericanism al românilor, e confirmat de sondajele de opinii. Peste jumătate din populația acestei țări nefericite parcă s-ar bucura c-au "încasat-o" americanii, parcă nu le-ar displăcea să-i știe pe "aroganții" capitaliști la pământ, parc-ar fi de partea teroriștilor. Nu
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
care lingviștii să o recomande pe una sau pe cealaltă. Argumentele pentru a prefera una din cele două sînt împărțite. Putem urmări mai întîi criteriul frecvenței. Se pare că balanța uzului înclină, în română, în favoarea prepoziției pe: observațiile directe sînt confirmate de o cît de rapidă verificare statistică, precum cea pe care am făcut-o chiar în/pe Internet, cu ajutorul unui motor de căutare care identifică sintagme. Cu toate riscurile metodei (aceleași pagini pot să apară de mai multe ori, sînt
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
Pitești, gîndit anume pentru a mobila cu lucrări de sculptură spațiile publice, a fost constrîns de chiar funcția sa la alegerea unui material compatibil cu amenajările ambientale și cu formele arhitecturale, adică marmura, Simpozionul de la Bogați, o localitate care își confirmă numele într-un mod evident, și-a ales, drept material de lucru, lemnul de stejar. Și aici, ca și în primul caz, a funcționat un anumit determinism obiectiv pentru că elementul dominant al locului, al dealurilor subcarpatice acoperite cu mari suprafețe
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
prematur dispărut, întrupată de culegerea Liniștea versului: Totul pus acum sub semnul diferenței, concept de bază care în utilizarea ce-i dă prefațatorul (Cezar Baltag) semnifică lupta cu "robia babiloniană a generalului", a "indiferențialului". Exemplele date și nu numai ele confirmă victoria repurtată de poet asupra "coșmarului indistincției", a "pustiei generalului", adică exact asupra abuzului de conceptualism de care suferise lirica sa. Cîteva astfel de haiku-uri au respirația viului delicat și pur, dar și o urmă din bacoviana trăire dramatică
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
din bacoviana trăire dramatică a fiecărei secvențe (...). Alte dăți - expresia apropiindu-se de apoftegmă - tot autorul Plumbului, cînd de o seninătate convalescentă, cînd reflexiv-enigmatic-sumbru, este cel care călăuzește pe emul în efortul de materializare, parcă pentru a face să se confirme spusa lui Baltag despre "concretul" care "salvează"". Criticul nu se lasă conturbat nici de excelența "atitudinii" autorilor care, întorcînd spatele nu doar clișeului totalitar, de uz vulgar propagandistic, ci și "evazionismului" insidios, propus pe sub mînă de către trecutul regim, își compun
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
legi și părți pozitive pentru că de fapt, capitalismul românesc n-a favorizat decît invazia capitalului străin. ("Teoreticește, așadar, se pot aduce argumente puternice în favoarea legii votate la 11 iunie 1948"). Dar, i se pare, că, practic, experiența, poate, nu va confirma prevederile socialismului comunist. Sechelele vechilor sale concepții tradiționalist conservatoare și antiliberaliste apar, puternic, atît de tîrziu totuși, la suprafață, în dauna adevărului istoric. Dar, acum la bătrînețea lui înaintată, e pîndit de mari pericole. Cel dintîi e cel al pierderii
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
aceea să privească fotografia pe care o reproduce Călinescu în Istoria Literaturii române. în cele ce urmează dorim să prezentăm câteva documente identificate în arhivele militare, menite să întregească momente din biografia sublocotenentului Camil Petrescu. Primele documente parcă vin să confirme sentimentul tânărului ofițer, explicabil de altfel în acele clipe de intensă uzură psihică, cum că "într-o vreme, plutonul meu furniza mai toate patrulele batalionului ...". Astfel după câteva zile de repaus și de instrucții de trupă, s-a primit ordinul
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
întîia în chenar. Avea o forță percutantă nemaiîntîlnită și era efectiv cheia succesului ziarului Dreptatea. În 30 august, editorialul său Pentru un spirit ofensiv nota ca un îndemn: "Statele Unite, Marea Britanie, Rusia Sovietică așteaptă din partea noastră fapte de arme care să confirme începutul mai mult decît glorios al redresării naționale". Pentru ca a doua zi, în editorialul Noi și partidele de stînga, să precizeze de bună credință: "N-avem nici un dușman la stînga. Libere să se dezvolte, partidele socialiste și partidele comuniste, libere
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
de comportare este specifică regimurilor cu trăsături naționaliste. Apoi, autorul nostru trece la examinarea tipologiilor anunțate. De pildă, demonstrează că acel clișeu tipic după care portretul de evreu se reduce la imaginea de silen (buze groase, nas coroiat) nu e confirmat de antropologi. Se citează, în sprijin, pe Ernest Renan care, în 1833, afirma că "nu există un tip evreiesc unic, ci mai multe tipuri, care sînt absolut ireductibile unele cu altele". Și, totuși, antisemiții (dl Oișteanu îl citează și pe
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
oarecum, în orientarea preponderent filosofică a revistei, iar pe de altă parte, Blaga face concesia de a le publica și comentarii, recenzii, note pe probleme de literatură. Neîntrerupta legătură cu Blaga și chiar susținerea tacită, după cum îi era natura, se confirmă în colaborarea gânditorului la "Revista Cercului" (Nr. 2, 1945) cu aforisme și însemnări, un fragment din Discobolul, anunțat atunci ca o apropiată apariție. Dintre cerchiști au semnat în "Saeculum", în ordinea publicării, Ion Oană, Victor Iancu, Ovidiu Drimba, Ion Negoițescu
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
cu referire la Academie, "vor trăi în istorie numai prin numele citat undeva de E. Lovinescu, de asemenea un dărâmător de falși idoli, un nemuritor care nu fusese poftit la prânzul de pe pământ al eternității". Viitorul, adică posteritatea i-a confirmat previziunea. Credem că aceasta este ținta principală pentru că Lovinescu e alesul, cel situat în "templul veșniciei", la periheliu, cum ar fi zis Macedonski, în timp ce adversarii lui "vor mușca de-a pururi țărâna". Tot ce a mai publicat Negoițescu în "Saeculum
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
importanță majoră și de mare durată. A pune sub semnul întrebării un domeniu este, dacă nu o negare directă a viabilității lui, oricum, o rezervă. Iar rezerva poate fi interpretată ca o formă eufemistică a negației. Perioada post-Blaga i-a confirmat îndoielile. Blaga rămâne unic, la noi, situat deasupra conjuncturilor politice și de aceea foarte important. E citit și astăzi nu numai în interiorul culturii noastre, dar și în afară. De pildă, acum apare pe Internet un site, lansat de un profesor
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
urmărit de o razie. Aveam grijă să nu ajung nicicum în preajma teatrului. Mă îngrozise apariția la rampă, în seara premierei: am ieșit pe scenă, cu picioarele tăiate, convins că arăt ca un crenvușt vînăt și stătut. Impresia mi-a fost confirmată de prieteni." E un text reluat absolut ad literam în 2001, cu o singură modificare: acum apare și numele regizorului "un tînăr genial" în 1987, acum Dodi Esrig. Supraviețuiri V, supraintitulat Logica, 1985, pagina 268 și, Autodenunțuri..., pagina 39. în
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
lui Forman, îți răscolește nostalgii cinefile) și, ca un reper, nelipsita ploaie - rece și neprietenoasă - ce-ți actualizează durerile reumatice în plină vară. Aceasta este imaginea pe care mi-am făcut-o, preț de patru ediții (dar, care a fost confirmată și reconfirmată de amintirile, întinse pe decenii, ale "veteranilor") despre acest festival de film. Cum, însă, excepția confirmă regula, anul acesta Karlovy Vary "cel previzibil și déjà-vu" mi-a oferit câteva surprize dintre cele mai plăcute. Mai întâi că n-
Previzibilul Karlovy Vary... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15956_a_17281]
-
durerile reumatice în plină vară. Aceasta este imaginea pe care mi-am făcut-o, preț de patru ediții (dar, care a fost confirmată și reconfirmată de amintirile, întinse pe decenii, ale "veteranilor") despre acest festival de film. Cum, însă, excepția confirmă regula, anul acesta Karlovy Vary "cel previzibil și déjà-vu" mi-a oferit câteva surprize dintre cele mai plăcute. Mai întâi că n-a mai plouat sau, mai bine spus, n-a mai plouat tot timpul - dar, sălile de cinema au
Previzibilul Karlovy Vary... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15956_a_17281]
-
cei mai mulți vorbitori. Bidiviu este unul dintre primele cuvinte argotice românești înregistrate și puse în circulația publică, în secolul al XIX-lea, de N. T. Orășanu (1861) și G. Baronzi (1872), care îi indicau sensul "tînăr, băiat". Atestări ulterioare i-au confirmat circulația și stabilitatea, mai ales în mediul interlop: "Adu drojdia să ciocnim cu bidiviul!" (E. Barbu, Groapa 1974: 53). Transferul semantic s-a produs, evident, printr-o metaforă destul de simplă, bazată pe analogia dintre animalul tînăr și persoană. Glosarea din
"Bididiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15985_a_17310]
-
unui uz metaforic pentru substantivul bididiu - "om mic, puțintel, dar sprinten la treabă"; glosarul lui D. Udrescu (1967, cu material din zona Argeș, cuprindea chiar adjectivul bididiu,-ie: "mititel, vioi, drăgălaș, simpatic": "E-o fetiță bididie". O verificare în Internet confirmă circulația actuală a cuvîntului, în primul rînd în mediul deținuților. Sensurile contextuale nu aduc mari surprize: îl regăsim pe cel specific - "Legile deținuților, legi nescrise, sunt respectate de catre aceștia cu strictețe. "Bidivii" sunt cei tineri"; "în 1984, am avut o
"Bididiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15985_a_17310]