3,668 matches
-
se va diferenția într-o multitudine de partide, cu programe ideologice și politice diferențiate; • cea de-a doua cale: noile partide se constituie în afara tehnocrației și împotriva ei - în acest caz, procesul politic va avea loc într-o modalitate accentuat conflictuală și va fi marcat de importante incongruențe și polarizări ideologice superficiale. În România, datorită unor condiții specifice, generarea partidelor politice a avut loc pe cea de-a doua cale. Structura socială a societății socialistetc "Structura socială a societății socialiste" În
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
pe radicalismul anticomunist și pe critica PDSR ca fiind un partid de tip comunist ca mentalitate. Relația dintre partidele istorice și tehnocrațietc "Relația dintre partidele istorice și tehnocrație" De la început, între cele două blocuri politice s-a instituit o relație conflictuală. Membrii fostelor partide politice s-au organizat rapid politic, fiind însă tot mai frustrați de faptul că, după căderea regimului comunist, deși au dobândit libertatea de organizare politică, nu au obținut, în fapt, un acces la putere pe măsura așteptărilor
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
vânzare internațională de mărfuri NICOLAE TURCU* I. Preliminarii 1ș. Conferința de drept internațional privat de la Haga, întrunită pentru prima oară în 1883 sub egida guvernului Olandei, este consacrată unificării convenționale a regulilor de drept internațional privat (la început numai norme conflictuale de repartiție), opera ei fiind impresionantă și mai bine de 20 de convenții dintre cele elaborate și adoptate sub auspiciile sale fiind deja în vigoare 1. Conferința diplomatică se întrunește în sesiuni ordinare din 4 în 4 ani, în luna
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
din 4 în 4 ani, în luna octombrie și în sesiuni extraordinare, convocate de Biroul Permanent, în care se dezbat și se adoptă proiectele elaborate de comitetele de lucru în cadrul Comisiilor speciale. Conferința realizează unificarea dreptului internațional privat atât norme conflictuale, cât și reguli de drept internațional privat material pe calea convențiilor internaționale adoptate cuprinzând asemenea reguli, la care statele devin părți prin ratificare, acceptare, aprobare, după caz, prin aderare, urmând să le aplice după intrarea în vigoare pentru fiecare dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
calea convențiilor internaționale adoptate cuprinzând asemenea reguli, la care statele devin părți prin ratificare, acceptare, aprobare, după caz, prin aderare, urmând să le aplice după intrarea în vigoare pentru fiecare dintre ele. Dar dacă inițial aplicarea acestor reguli de drept conflictual unificat urma a se face cu titlul de lex fori, pentru că statul, devenind parte la convenția respectivă, se obligă să introducă în dreptul intern regulile de drept internațional privat stabilite de aceasta "nostrificându-le" și aplicându-le ca normă conflictuală a forului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de drept conflictual unificat urma a se face cu titlul de lex fori, pentru că statul, devenind parte la convenția respectivă, se obligă să introducă în dreptul intern regulile de drept internațional privat stabilite de aceasta "nostrificându-le" și aplicându-le ca normă conflictuală a forului (abrogând, sau modificând corespunzător pe cele naționale existente), cu timpul, o seamă de convenții adoptate sub auspiciile Conferinței de la Haga de drept internațional privat nu mai prevăd inserția în dreptul intern al statelor părți a regulilor stabilite de aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
normele din dreptul intern, fie ele chiar posterioare celor ale tratatului. Ori, într-o asemenea situație, suntem mai degrabă în prezența unui drept internațional privat uniform realizat pe cale convențională și coexistând cu dreptul internațional privat național, decât a unui drept conflictual unificat, același pentru statele participante la respectiva convenție de unificare. Un exemplu în acest sens este tocmai comparația între Convenția asupra legii aplicabile vânzărilor cu caracter internațional de obiecte mobiliare corporale din 15.VI.1955 (art.7) și Convenția asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
punctuale) când ele dispun altfel 6. Pe de altă parte, întrucât Convenția din 15.VI.1955 nu excludea aplicarea sa vânzărilor la consumatori, la cea de-a XIV-a Sesiune a Conferinței de la Haga din 1980, au fost adoptate norme conflictuale elaborate special pentru acest tip de vânzare 7. Totodată, adoptarea la 11 aprilie 1980, sub auspiciile CNUDCI/UNCITRAL, a Convenției de la Viena asupra contractelor de vânzare internațională de mărfuri, menită să constituie dreptul substanțial uniform al vânzării internaționale de mărfuri
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
textual că "Statele Părți la prezenta Convenție,... având în spirit Convenția Națiunilor Unite asupra contractelor de vânzare internațională de mărfuri, încheiată la Viena la 11 aprilie 1980...". Răspunzând, totuși, unor finalități diferite CVIM, drept substanțial uniform, Convenția de la Haga, drept conflictual unificat prea puține ar fi domeniile în care considerente, fie de fond, fie de ordin tehnic să reclame paralelismul celor două texte. La Conferința diplomatică, multe intervenții au subliniat însă că, cu adaptările de rigoare, CVIM ar trebui pe cât posibil
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
astfel ca o vânzare mai degrabă decât ca o prestare de serviciu, atunci când furnizarea de material reprezintă o parte importantă a prestației vânzătorului, așa încât, de pildă, "un contract de confecționare la comandă a unui costum ar antrena atunci aplicarea normelor conflictuale convenționale privind vânzarea, chiar dacă cumpărătorul (clientul) ar procura el căptușeala și alte accesorii pentru costum 9". Convenția adoptă însă soluția contrară în art.4.1., prin paralelism cu CVIM. Un paralelism strict între cele două convenții ar fi într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
este cel care prin elementele și momentele structurii și procesualității sale excede sfera unei ordini juridice naționale, prezentând direct legături cu mai multe sisteme juridice și punând astfel problema determinării legii aplicabile, problemă soluționată diferit de la un sistem de drept conflictual la altul (așa încât armonia juridică internațională tot nu este astfel plenar asigurată, lăsând pe de o parte faptul că o soluție națională lex contractus, prin "localizarea" contractului ignoră ex hypothesis exigențele proprii situației "internaționale", aceasta fiind antinomia organică a metodei
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
altul (așa încât armonia juridică internațională tot nu este astfel plenar asigurată, lăsând pe de o parte faptul că o soluție națională lex contractus, prin "localizarea" contractului ignoră ex hypothesis exigențele proprii situației "internaționale", aceasta fiind antinomia organică a metodei dreptului conflictual/internațional privat, care mobilizează la demersul dreptului substanțial uniform pentru raporturile cu elemente de extraneitate). Formulele de calificare propuse cunosc o mare diversitate; s-a avansat astfel un criteriu economic, după care trebuie calificat drept internațional orice contract care "pune
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
liberal al contractului internațional, chiar operațiuni care ar fi interne după criteriul juridic, ca de pildă un contract între importator și utilizatorul produsului importat 23. §2. Obiectul contractului 10ș. Dacă, atât Convențiile de la Haga din 1955 și 1958 de drept conflictual unificat, cât și legile uniforme LUVI/ULIS și LUFCI/ULFIS de drept substanțial uniform (inclusiv convențiile ce le poartă în anexă) folosesc pentru desemnarea obiectului contractului de vânzare cu caracter internațional, respectiv vânzării internaționale sintagma "obiecte mobiliare corporale", începând cu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dreptul substanțial al unei atari vânzări. Includerea lor pe calea asimilării cu mărfurile, nu reprezintă totuși metoda cea mai inspirată, iar simpla renunțare la exceptarea consacrată de Convenția din 1955 era suficientă pentru ca vânzarea lor să fie guvernată de dreptul conflictual uniform stabilit de Convenția din 1986. In fine, asemenea manieră de a proceda nu se justifică nici prin raportare la CVIM 1980, mereu avută "în spirit" de Convenția din 1986, deoarece excluziunea acestor vânzări operată de Convenția de la Viena nu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
este uneori apreciată ca discutabilă pentru că i-ar lipsi corporalitatea 27, dar aceasta nu este definitorie pentru marfă și cu atât mai puțin pentru bunuri în genere. Indiscutabil, vânzările de gaze naturale, deși nemenționate de Convenție, sunt sub incidența dreptului conflictual uniform. În orice caz, excluderea de către Convenția din 1955 a contractelor de vânzare privind asemenea bunuri nu putea semnifica per se refuzul calificării lor ca mărfuri, după cum nici "asimilarea" operată de Convenția din 1986 în privința acelorași bunuri nu poate însemna
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
material, să opereze disocierea livrării de prestarea de servicii care-i este adăugată (și față de care livrarea poate n-ar avea cauză valabilă valuable consideration), aplicând celei dintâi Convenția și stabilind pentru cea de a doua dreptul aplicabil potrivit normelor conflictuale ale forului referitoare la contractul de antrepriză. Ar fi aceasta tot o fragmentare, splitare (dépeçage, Spaltung) a contractului, procedeul putând conduce la leges causae ale căror soluții să fie inconciliabile. Mai mult chiar, deși cele două alineate ale art.4
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
incidență al Convenției o seamă de contracte de vânzare internațională, rațiunile excluderii variind de la o categorie la alta. Se cuvine precizat că atât Convenția de la Haga din 1986 cât și întreg dreptul convențional al vânzării internaționale fie vorba de drept conflictual unificat sau uniform ori de drept substanțial uniform nu disting între vânzarea civilă și vânzarea comercială, știut fiind că dichotomia reglementării raporturilor de drept privat este specifică sistemelor juridice din familia romano-germanică (țările de civil law), chiar în cadrul acesteia tendința
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sfera excluderii operate de art.2 lit.a, ele fiind vânzări voluntare. Lăsând de-o parte particularitățile privind regimul lor de drept material, aceste modalități de vânzare prezintă și o puternică fixare teritorială, care determină nuanțări ale soluțiilor de drept conflictual în privința lor (art.9). În considerarea obiectului contractului, art.2 lit.4 exclude de la incidența Convenției, vânzările de valori mobiliare, de efecte de comerț și pe cele de monedă. Convenția din 1955 (art.1 alin.2) vorbește de o singură
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
uzuală în dreptul convențional al vânzării și justificată în privința valorilor mobiliare (acțiuni, obligațiuni, certificate de depozit, bonuri de subscripție etc) în principal pentru motivul că regimul special de drept substanțial al unor asemenea vânzări induce și un tratament specific de drept conflictual, distinct de normele conflictuale generale puse de Convenție. De asemenea, vânzările de efecte de comerț (cambii și bilete la ordin) cunosc deja regim convențional de drept substanțial unificat ca și de drept conflictual unificat, stabilit prin convențiile de la Geneva din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
vânzării și justificată în privința valorilor mobiliare (acțiuni, obligațiuni, certificate de depozit, bonuri de subscripție etc) în principal pentru motivul că regimul special de drept substanțial al unor asemenea vânzări induce și un tratament specific de drept conflictual, distinct de normele conflictuale generale puse de Convenție. De asemenea, vânzările de efecte de comerț (cambii și bilete la ordin) cunosc deja regim convențional de drept substanțial unificat ca și de drept conflictual unificat, stabilit prin convențiile de la Geneva din 1930, la cea de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
induce și un tratament specific de drept conflictual, distinct de normele conflictuale generale puse de Convenție. De asemenea, vânzările de efecte de comerț (cambii și bilete la ordin) cunosc deja regim convențional de drept substanțial unificat ca și de drept conflictual unificat, stabilit prin convențiile de la Geneva din 1930, la cea de unificare a dreptului conflictual fiind parte și România; situația se prezintă la fel și pentru cec, care nu-i efect de comerț, ci numai instrument de plată. Oricum, efectele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Convenție. De asemenea, vânzările de efecte de comerț (cambii și bilete la ordin) cunosc deja regim convențional de drept substanțial unificat ca și de drept conflictual unificat, stabilit prin convențiile de la Geneva din 1930, la cea de unificare a dreptului conflictual fiind parte și România; situația se prezintă la fel și pentru cec, care nu-i efect de comerț, ci numai instrument de plată. Oricum, efectele de comerț incorporând creanțe bănești, apare mai mult decât impropriu să se vorbească de vânzarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
exchange law), că lex monetae este pentru fiecare legea statului emitent, moneda fiind chartală sau notală, nici măcar un bun, ci un instrument mijloc de plată, nefiind susceptibiă de apropriațiune, așa încât "vânzările de monedă" n-au a fi supuse unor reguli conflictuale generale stabilite pe cale convențională, problemele juridice ale monedei în dreptul internațional privat fiind distincte de cele ale vânzării internaționale de mărfuri. In fine, art.2 lit.b rezervă "vânzările de mărfuri pe documente", în special prin transmiterea conosamentului sau recipisei de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Exceptările stabilite la art.5, rezervate fiind cele de la lit.c și d nu constituie amputări ale domeniului lui lex contractus, ci categorii de raporturi cu elemente de extraneitate pentru care lex causae se determină de principiu după alte reguli conflictuale decât cele puse de Convenție, așa încât ele sunt întrutotul firești. Astfel, chestiunile privind capacitatea părților și efectul incapacității țin îndeobște de statutul personal/organic, lex causae fiind pentru ele, după caz, lex personalis sau lex societatis, chiar dacă determinată după criterii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și totodată consacrată de lungă vreme teoria "autonomiei clauzei arbitrale" (the doctrine of separability), așa încât problemele privind clauza de electio iudicis, chiar dacă ajung să fie guvernate de lex contractus, aceasta le va guverna cu alt titlu, nu pentru că dispune norma conflictuală din Convenție. 190. Referitor la capacitatea de a contracta, lit. a exceptează de la incidența Convenției nu numai statutul personal/organic, dar și "consecințele nulității sau invalidității contractului" rezultând din incapacitate. Pentru dreptul românesc, "nulitate" și "invaliditate" sunt sinonime ca regim
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]