2,314 matches
-
cuvinte) care participă la realizarea coeziunii textului, a continuității sintacticosemantice a acestuia. Potrivit lui Halliday (1985: 287−318) coeziunea privește organizarea semantică și formală a textului și se realizează prin următoarele mijloace: 1) referință (engl. reference), 2) elipsă (engl. ellipsys), 3) conjuncție/conectare (engl. conjunction) 4) coeziune lexicală (engl. lexical cohesion). Corelativele se subsumează mijloacelor de conjuncție/conectare, alături de conectorii frastici și trasfrastici. Mai precis, structurile corelative alcătuite din două componente 1 - dintre care unul este, de regulă, un conector, iar celălalt
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
287−318) coeziunea privește organizarea semantică și formală a textului și se realizează prin următoarele mijloace: 1) referință (engl. reference), 2) elipsă (engl. ellipsys), 3) conjuncție/conectare (engl. conjunction) 4) coeziune lexicală (engl. lexical cohesion). Corelativele se subsumează mijloacelor de conjuncție/conectare, alături de conectorii frastici și trasfrastici. Mai precis, structurile corelative alcătuite din două componente 1 - dintre care unul este, de regulă, un conector, iar celălalt este de obicei un adverb - reprezintă o modalitate de marcare suplimentară a raporturilor semantico-sintactice2 dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
Cum se întâlnesc, cum se ceartă) și de ce... de ce (din De ce mănâncă, de ce i se face foame) sunt numai aparent construite din unități lexicale identice. De fapt, în aceste construcții primul termen, desemantizându-se, s-a integrat (prin conversie) în clasa conjuncțiilor, iar al doilea termen este un adverb/locuțiune adverbială 3. Al doilea tip - realizat prin unități lexicale diferite - apare atât între unități sintactice de același rang (relație sintactică de nondependență, de coordonare), cât și între unități sintactice de rang diferit
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
discursivă (GALR II: 775−776). 4.1. Construcția-tip este aceea în care al doilea component este lexicalizat ca pe de altă parte. Cele două componente ale structurii corelative pot apărea în aceeași frază/propoziție și sunt uneori "legate" prin conjuncțiile și, iar. Pe de o parte suntem înclinați să vedem excelența ființei în ceea ce este inconfundabil și neînlocuibil, deci în principiul individualului. În acest caz, unicitatea pe care o presupune hotarul intră în opoziție cu serialitatea tiparului, ceva fiind în
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
vedere de ansamblu asupra intersecției, sau SC - sistem de camere montate pe direcția arterelor de circulație. În această ultimă configurație, una dintre camere trebuie să dețină un drum optic transversal centrului intersecției prin montarea acesteia pe un punct diametral opus conjuncției dintre artera monitorizată și intersecție. Calculatorul de proces reprezintă suportul hardware al algoritmilor și rutinelor destinate procesării de imagine și controlului în logică fuzzy. Teletransmisia datelor între calculatorul de proces, videocamere și elementele de execuție se realizează cablat sau radio
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
termenii de convertibilitate/conversie în raport cu conectorii, înțelegând disponibilitatea acestora de a fi utilizați în structuri în raport de convertibilitate/conversie. Utilizăm termenul conector în accepția sa semantico-pragmatică, fără să ne ocupăm în mod special de aspectele strict gramaticale (clasificare morfolexicală: conjuncție, adverb, locuțiune, grupare cvasilocuțională etc. - sau interpretare sintactică). Ne limităm însă, în lucrarea de față, la acei conectori care funcționează în primul rând la nivel frastic (putând fi sau nu utilizați și la nivel transfrastic, intra- sau interdiscursiv).1 3
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
biplan. Astfel, un conector ca sau este monoplan, întrucât pune segmentele conectate într-o relație de disjuncție instituită de locutor prin mesaj (în universul asertiv), în timp ce, de pildă, deși este biplan, funcționând la ambele nivele: în universul asertiv, ca o conjuncție de propoziții (A∩B), care contrazice o presupoziție de tip AB, instituită în universul opiniilor. În același timp, între doi conectori monoplani, în plus din aceeași familie logico-semantică (a copulativelor), ca și și nu numai... ci și, există o
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
opiniilor. În același timp, între doi conectori monoplani, în plus din aceeași familie logico-semantică (a copulativelor), ca și și nu numai... ci și, există o vădită diferență de complexitate operațională: primul impune o simplă operație de adiționare (aproximativ traductibilă prin conjuncția logică), pe când al doilea antrenează o dublă operație de negare, plus una de adiționare (care include și o reevocare, reduntantă logic, a negației precedente, prin elementul adverbial ci). Evident, complexității logico-semantice a conectorului îi corespunde un grad similar de complexitate
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
permisă direcționat). 4.4.1.1. Echivalență logico-semantică avem, de exemplu, între sau și ori, între și și precum și, între dar și însă, între deși și cu toate că. 4.4.1.2. Compatibilitate logico-semantică prezintă, de pildă, și și sau1 (neexclusiv): conjuncția logică implică disjuncția (nonstrictă), întrucât aceasta din urmă o include pe prima ca un caz particular (dacă funcția disjunctivă primește valoarea v ori de câte ori cel puțin unul din membrii disjuncției este adevărat, atunci va primi valoarea v și când toți sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
putea alege și entități nemenționate, cărora li s-ar aplica aceeași predicație). Pentru a produce același efect, conectarea copulativă reclamă fie absența conectorului și un contur intonațional special, "de suspensie" (Au venit părinții, frații, prietenii, vecinii...), fie prezența repetată a conjuncției, plus același contur intonațional specific (I-a promis marea și sarea, luna și soarele, banii și viața, dar n-a convins-o; Am plecat cu mama și tata și cățelul și purcelul și tanti Mărioara și spune tu dac-a
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
vedere de ansamblu asupra intersecției, sau SC - sistem de camere montate pe direcția arterelor de circulație. În această ultimă configurație, una dintre camere trebuie să dețină un drum optic transversal centrului intersecției prin montarea acesteia pe un punct diametral opus conjuncției dintre artera monitorizată și intersecție. Calculatorul de proces reprezintă suportul hardware al algoritmilor și rutinelor destinate procesării de imagine și controlului în logică fuzzy. Teletransmisia datelor între calculatorul de proces, videocamere și elementele de execuție se realizează cablat sau radio
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
provinciilor articulate în vechiul regat român (vezi biserica nouă a Mănăstirii Sinaia 9, unde Moldova aduce contraforții și o parte din decorația exterioară, iar Muntenia tipul de plan și numărul de turle). întrebării "cine suntem?", această arhitectură îi răspunde folosind conjuncții: românii sunt valahi ȘI moldoveni, olteni ȘI dobrogeni, sud-basarabeni ȘI bucovineni (iar înșiruirea nu face decât să se multiplice după 1918). Dimpotrivă, arhitectura neoromânească târzie, cea care face mariajul cu stripped classicism și cu modernitatea, va încerca să pună între
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
la cel puțin două cărți care îl tratează cu acribie: Kenneth Frampton, Modern Architecture - A Criticai History (London: Thames and Hudson, ediția a treia retipărită, 1995) și Sorin Vasilescu, Arhitectura totalitară (București: IAIM, 1995). L-am atins și eu, în conjuncție cu tema stilurilor arhitecturale oficiale interbelice, în Celălalt modernism (București: IAIM, 1995). 23 Puțini mai știu astăzi că Palatul Victoria nu era destinat, așa cum ar putea să pară acum, să fie personajul arhitectural principal al pieței. Versiunile succesive de proiectare
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
576.000 de ocurențe) 93,59% vreau numai (24.200 de ocurențe) 8,79% vreau doar (251.000 de ocurențe) 91,2% Tabelul 2. Tendința de specializare a semiadverbelor restrictive sinonime Conform statisticii, nu numai, corelativul 9 adverbial obligatoriu al conjuncțiilor adversative dar/ci și, este concurat destul de puternic de sinonimul său, nu doar. Secvențele numai și numai și toată/tot numai au sensul "complet, total, exclusiv" și preponderența apariției lui numai în defavoarea lui doar poate fi un indiciu al nuanței
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
exprimarea experiențelor, Înțelegerea celor spuse, dezvoltarea atitudinii de ascultare etc.; dezvoltă abilitatea de a folosi tot felul de structuri lingvistice În manieră flexibilă precum: omonime, sinonime, antonime, formele de singular și plural, sensul propriu și figurat, similitudini și deosebiri, prepoziții, conjuncții, locuțiuni, interogații etc.; Linda Hagood, profesor de educație specială la TSBVI Outreach Texas, În lucrarea cu titlul “Conversația fără limbaj: Cum să construim interacțiuni de calitate la copiii cu surdo cecitate“ este de părere că pentru copiii cu abilități limitate
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
propoziție, formularea incompletă a propozițiilor; * Greșeli de topică influențate de limbajului mimico-gesticular; * Dezacorduri Între subiect și predicat, substantiv și adjectiv, verb și complement; * Absența flexiunilor verbale; * Utilizarea incorectă a sufixelor și prefixelor; * Absența sau folosirea incorectă a prepozițiilor și a conjuncțiilor. Aceste aspecte ale comunicării elevilor deficienți de auz au fost evidențiate și prin studiul realizat pe un eșantion de 40 de elevi cu vârste cuprinse Între 9 și 13 ani, aparținând Grupului Școlar „Vasile Pavelcu”, Iași. Eșantionul a fost Împărțit
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
dintre normă și uz. Rezultatele anchetelor lingvistice IV. Adverbe și semiadverbe Carmen Mîrzea Vasile, Adverbe și expresii adverbiale de mod în limba română actuală Andreea Dinică, Aspecte ale utilizării semiadverbelor restrictive în limba actuală V. Conectori intra- și interpropoziționali (prepoziții, conjuncții, corelative conjuncționale) Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor partitive în româna actuală Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor "simetrice" dintre și între în limba actuală Blanca Croitor, Extinderea utilizării prepoziției pe în limba actuală Dana Manea, Aspecte ale dinamicii sistemului corelativelor Adriana Gorăscu, Aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
Litera. Manoliu-Manea, M., 1993a, " Maximele conversaționale ale lui Grice și discursul politic românesc", în: Manoliu-Manea (1993), p. 241-247; prima apariție: "Grice's Conversațional Maxims and the Romanian Political Discourse", în A. R. A. Journal, 11 (1988), p. 198-210. Manoliu-Manea, M., 1993b, " Conjuncțiile adversative romanice și universul așteptărilor infirmate", în: Manoliu-Manea (1993), p. 148-157. Manoliu-Manea, M., 2001, "Intraductibilul și - o paradigmă pragmatică" în Linguistique et alentours. Hommage à Teodora Cristea, Editions de L′Université de Bucarest, p. 276-288. Manu Magda, M., 2003, Elemente
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Leș connecteurs en français et en roumain: plâns d′organisation du discours, Iași, Institutul European. Stan, C., 1988, "Construcții adversative cu inversiune sintactica în limba română contemporană", în SCL, XXXIX, 2, p. 151-156. Stan, C., 1989, "Relația de coordonare prin conjuncția ci în română (tipuri sintactico-semantice)", în SCL, XL, 3, p. 309-314. Stan, C., 2003, Gramatică numelor de acțiune din limba română, București, Editura Universității din București. Stan, C., 2006, "L'uso 'avverbiale' dell'articolo indeterminativo romanzo", în Romània orientale, 19
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
R., 2004, "Din și dintre", în Rlit, 40. Zafiu, R., 2005, "Pe familiar", în Rlit, 9. Zafiu, R., 2005a, "Hai să zicem...", în Rlit, 26. Zafiu, R., 2005b, "Alde noi", I-II, în Rlit, 35 și 36. Zafiu, R., 2005c, " Conjuncțiile adversative în limba română: tipologie și niveluri de incidența", în: Pană-Dindelegan (coord.), p. 243−258. Zafiu, R., 2006, "Vroiam", în Rlit, 43. Zafiu, R., 2007, Limbaj și politică, București, Editura Universității din București. Zafiu, R., 2007a, "Conjugasem, conjugaserăm...", în Rlit
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
sintactice comune). Cuvintele limbii române se grupează în zece clase lexico-gramaticale numite părți de vorbire. Din punct de vedere morfologic, cele zece părți de vorbire se pot clasifică în flexibile -substantivul, articolul, adiectivul, pronumele, numeralul și verbul și neflexibile prepoziția, conjuncția și interjecția. Adverbul ocupă o poziție de mijloc: deși neflexibil, prin categoria gradelor de comparație se leaga și de părțile de vorbire flexibile. Părțile de vorbire flexibile își modifică formă pentru a exprima noțiunile morfologice fundamentale, numite categorii gramaticale. Categoriile
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
conținutul exprimat: ele pot exprima obiecte (substantivul și pronumele}. însușiri ale obiectelor sau ale acțiunilor (adjectivul și adverbul). un numar sau o determinare numerică (numeralul), o acțiune sau o stare (verbul), o senzație sau un sentiment (interjecția). Articolul, prepoziția și conjuncția nu au înțeles de--sinestatator. ele sunt instrumente gramaticale, servind la exprimarea raporturilor sintactice. Ținând cont de aceste considerații teoretice, de baremele prevăzute în programele școlare și de particularitățile de varsta ale copiilor de 9-10 ani, consider că la sfarsitul clasei
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
l e ce au un sens lexical de sine stătător (substantivul, adiectivul. pronumele, numeralul, verbul, adverbul, interjecția) pot avea funcție de parte de propoziție. Celelalte (articolul, prepoziția, adverbul din structura qradelor de comparație, verbele auxiliare) ajuta la formarea părților de propoziție. Conjuncția are rolul exclusiv de a leqa unele unități sintactice între ele. Legăturile care re stabilesc între cuvintele unei propoziții sau între propozițiile unei fraze, se numesc raporturi sintactice.. Ele sunt: de interdependențădintre subiect și predicat; de coordonareare loc între părțile
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
permanent, au fost numite și variabile. Entitățile sau variabilele lingvistice, adică termeni, propoziții, fraze sau enunțuri, pot fi corelate și integrate într-o secvență discursivă cu ajutorul conectorilor lingvistici, adică un „cuvânt sau grup de cuvinte din clasa adverbului sau a conjuncției a cărui funcție este să asigure legătura formală și semantică dintre segmentele unui discurs” (Bidu-Vrânceanu, 1997:125). Astfel de conectori sunt: și, deci, sau, dar, căci deși, chiar, tocmai, de altfel, etc. Entitățile sau variabilele logice, adică noțiuni, judecăți sau
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
clasa este astfel încât printre membrii ei nu figurează o propoziție oarecare împreună cu negația acestei propoziții”, și o accepție “tare”, “o clasă este consistentă atunci și numai atunci când despre orice propoziție, S, spunem că aparține clasei numai cu condiția ca din conjuncția lui S cu conjuncția tuturor propozițiilor din clasa respectivă să nu rezulte logic o contradicție.” (1990:61). Din definițiile date mai sus consistenței rezultă că aceasta se regăsește sau nu într-o clasă de enunțuri, doar în cazul în care
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]