1,777 matches
-
are o valoare previzională mai mare decât În cazul În care se urmărește măsurarea atitudinii față de marcă sau produs. Modelul este deci mai eficace, Însă are o complexitate sporită Întrucât implică mai multe variabile. Atitudinile pot fi modificate datorită schimbărilor conjuncturale. De exemplu, scăderea bruscă a veniturilor poate determina convingerea că un anume produs este prea scump, chiar dacă anterior acestei situații convingerea sa asupra corectitudinii prețului era pozitivă. Intențiile subiecților pot fi Însă decelate În ciuda comportamentului descris anterior ținând cont În cadrul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
chiar dacă anterior acestei situații convingerea sa asupra corectitudinii prețului era pozitivă. Intențiile subiecților pot fi Însă decelate În ciuda comportamentului descris anterior ținând cont În cadrul analizei de nivelul de trai al populației și de alte variabile mai mult sau mai puțin conjuncturale. Specialiștii - A. J. Cote, J. McCullogh, M. Reilly (1988, 188-194) - arătau că „dezechilibrul manifestat Între comportament și intenția comportamentală se datorează În parte situațiilor neprevăzute”. Atitudini generale. Atitudini specifice Încercarea de previziune a comportamentului necesită o analiză atentă a atitudinilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
logico-matematică, spațială, muzicală, kinestezică, interpersonală, intrapersonală. Ultimele două tipuri de inteligență, precum și inteligența socială (H. Gardner), sunt esențiale În explicarea conceptului de inteligență emoțională. Emoțiile sunt acele trăiri de scurtă durată dar de mare intensitate care sunt condiționate de evenimente conjuncturale. Ea depinde nu numai de natura factorului emoțional, ci mai ales de individ, de starea sa mentală, de experiența sa anterioară și de personalitatea sa. Emoția este o reacție globală, intensă și de scurtă durată a organismului la o situație
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
trebuințe. Consumatorul trebuie să descopere care sunt necesitățile lui reale și interesele ofertanților. 4.3. Shopping-ul sau terapia prin cumpărături. Posibilități și limite Un fenomen inexistent Înainte de 1989, shoppingul, s-a impus cu repeziciune și a devenit din atitudine conjuncturală, atitudine relativ stabilă, prezentă În comportamentul consumatorului, În unele cazuri transformîndu-se În atitudine compulsivă. Ce Înțelegem prin acest fenomen? Shoppingul este comportamentul de a merge la cumpărături, zilnic sau săptămînal, nu numai din nevoia de a Îndeplini trebuințe de bază
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
constatat că indivizii cu joasă monitorizare de sine nu Își ghidează conduitele și afirmațiile după parametri externi, ci după cei interni, urmându și cu fermitate propriile credințe, emoții, atitudini și interese. În relațiile interpersonale nu mizează pe aspecte exterioare și conjuncturale ci pe trăsături de personalitate autentice și stabile. În relațiile de prietenie și dragoste pun preț pe calitățile interne ale partenerului. Nu sunt ursuzi și egoiști. Sunt atașați, stabili, onești și predictibili. În ceea ce privește comportamentul de consum, pot manifesta constanță În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
în Europa de Sud-Est. Vorbim de "unitate" pe liniamentul schițatului homo duplex, regăsibil în comportamentul grecului, românului, albanezului, sârbocroatului sau al bulgarului. O asemenea structură bipolară nu putea fi, nu avea cum să fie determinată doar istoric (în sensul de = conjunctural), cu toate că cele două unificări - bizantină și apoi otomană -au marcat mentalul sud-esticului. Există, după opinia noastră, cel puțin patru situații de destin sau, poate mai corect, patru repere - și ele cu alcătuire duală! - și care au "supervizat" și, respectiv, au
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
afirmație întărită de variabilitatea caracterului trofic (de la facultativ la strict autotrof) al lui Thiobacillus denitrificans, mai ales dacă luăm în considerare faptul că ambele pot fi întâlnite și în sol [16]. Folosirea mediilor organice de către aceste bacterii este o situație conjuncturală [32]. Mai mult, unele specii, precum Thiobacillus thioparus, sunt inhibate de mediile organice, o situație paradoxală pentru un heterotrof, dar reacție tipică autotrofelor (v. §2.2.2.3.2). Caracterul autotrof al acestor bacterii poate fi discutat și în legătură cu un
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, creată de Moscova pe malul stîng al Nistrului, ideea că moldovenii sînt altceva decît românii a devenit programatică, modalitățile de punere În practică fiind nu numai diferite, ci uneori chiar diametral opuse, În raport de momentul conjunctural, mereu actuală rămînÎnd desconsiderarea și eliminarea a tot ce putea fi românesc. Astfel la conferința regională din 1927, secretarul Holostenco al Consiliului Regional Moldovenesc al PC(b) al Ucrainei afirma În discursul său, rostit În limba rusă: . Se punea astfel
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
intensivă a forței de muncă, în zona sau regiunea supusă dezvoltării turistice. De asemenea, turismul oferă posibilitatea de a crea noi locuri de muncă acolo unde există puține alternative de dezvoltare economică și chiar de a le menține în situații conjuncturale nefavorabile, sistem familial, folosind mai puțină forță de muncă angajată deoarece acest domeniu este mai puțin susceptibil de a suferi un faliment total [6, p. 90]. În mod deosebit, turismul rural și agroturismul dezvoltă afaceri în sistem familial, folosind mai
IMPACTUL DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL ?I AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442]
-
loc în evoluția pieței financiare. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, sfera de cuprindere a bursei din Paris s-a extins, ca urmare a apariției mai multor bănci și a pătrunderii capitalurilor străine. Cu toate acestea, variațiile conjuncturale și speculațiile bursiere hazardante au condus la scăderea cotațiilor și la crahuri bursiere de mare anvergură, determinate mai ales de falimentarea a numeroase bănci. În prima parte a secolului al XX-lea, activitățile industriale au determinat creșterea ponderii la bursele
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
piață. Unele tipuri de obligațiuni reacționează în mod diferit la variația ratei dobânzii de piață, ceea ce determină obținerea unor coeficienți diferiți de volatilitate, situație care este influențată de mai mulți factori: poziția economică și financiară a emitentului; caracteristicile obligațiunii;factorii conjuncturali ai pieței de capital. Rata „r”, reprezintă profitabilitatea certă realizată din plasament în aceste titluri dacă obligațiunea este deținută până la maturitate. Această rată trebuie să fie aceeași, la un moment dat, pentru toate obligațiunile care au aceeași maturitate. Se disting
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
într-o zi și o persoană are un contract standard de 50.000 kg, pierderea sa în ziua respectivă va fi de 1500 $. Piețele de mărfuri și hârtii de valoare constituie o parte vitală a sistemului economic american. În situații conjuncturale favorabile, atunci când se previzionează o creștere a prețurilor, banii, provenind din economii sau alte tipuri de investiții, apar pe piață. În această situație, prețurile cresc. Uneori, urmează o perioadă de speculații, în care se manifestă „taurii”, cei care obțin profituri
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
aceea că nu se bazează în mod exclusiv pe postcalcul, calculația fiind accelerată. Se pornește de la premisa că un cost cuprinde numai ceea ce este necesar și intervine curent în întreprindere, având caracter de regularitate. Se caută pe cât posibil eliminarea influențelor conjuncturale. Dificultățile care se referă la cheltuielile comune ce urmau a fi repartizate prin diferite procedee numai după ce a expirat perioada de gestiune la care se referă, precum și afectarea fiecărui sector numai cu cheltuielile aferente, au fost depășite și rezolvate prin
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
de al doilea război s-a impus un nou concept privind relația dintre Stat și Neam, statul fiind un instrument administrativ cu obligația de a păstra identitatea etniilor aflate între frontierele sale. Statele își pot schimba hotarele, se pot înfiripa conjunctural pe când neamul s-a menținut de-a lungul timpului ca o creație biologică și spirituală. Numeroase reuniuni internaționale ce au avut loc în ultimul deceniu în capitale europene s-au consacrat reglementării drepturilor omului și apărării minorităților etnice sau lingvistice
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
le-ar produce omul, ar putea fi puse pe seama inteligenței acestuia . În acord cu definiția reprodusă, logica inteligenței artificiale nu poate fi altceva decât o logică extinsă a inteligenței naturale. O vom socoti, bunăoară, drept logică extinsă la studiul raționamentului conjunctural și incert, construit pe informații incomplete, mai mult sau mai puțin explicite și, oricum, nedefinitive. Un astfel de raționament este plauzibil, sau revizuibil și, ca atare, am putea spune că logica În orizontul inteligenței artificiale se extinde la studiul raționamentului
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
premiului Nobel În 1968 - accentuiază asupra naturii biologic-instinctuale a comportamentului agresiv. Este vorba de o energie instinctuală, acumulată pe perioade mari de timp ca și de o descărcare a acestei energii, remodelată În bună măsură de factorii de relație și conjuncturali, care fac posibil, Într-un anumit grad, controlul asupra acesteia In timp ce la Freud agresivitatea aparea ca fiind predominant distructivă, la K.Lorenz, agresivitatea interspecii are o valoare adaptativă și este esențială pentru supraviețuire. Animalul Își apără teritoriul, disponibilitățile
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
credinței, au fost surprinse atât în imaginarul cult, cât și în cel popular, figurile lui Mihai Viteazul (Pop 15-37, 129-47) și Constantin Brâncoveanu (Pippidi 315-57); primul, simbol al unui act istoric proiectat în legendă, al "unirii" de la 1600 - de fapt, conjunctural (Boia 22-26) −, al doilea, împlinirea supremă a modelului voievodal, în care credința și cultura au fost potențate mitic de valoarea jertfei. Ca revers al sfârșitului tragic sub semnul martiriului (moartea lui Mihai Viteazul în Letopisețul Cantacuzinesc sau a lui Ion-vodă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în mod prioritar în țările cele mai industrializate. Or, în mod paradoxal, bolșevicii și-au inaugurat proiectul în Rusia, una dintre țările cele mai înapoiate din Europa la începutul secolului XX. și asta, din trei motive. Primul este de natură conjuncturală: aruncându-și țara în războiul izbucnit în 1914, țarul Nicolae al II-lea a supus-o unor constrângeri militare, economice și sociale pe care acest imperiu autocratic nu le putea suporta, provocând astfel o gravă criză internă care, în martie
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și considerat responsabil pentru întârzierile în dezvoltarea economică a Chinei. Fapt este că el n-a lăsat în urma lui o operă politică la fel de importantă pentru viitor ca aceea a lui Deng Xiaoping și că, dincolo de unele nostalgii inspirate de nemulțumiri conjuncturale, China zilelor noastre s-a îndepărtat mult de moștenirea lui. La mai bine de treizeci de ani distanță, poeziile și caligrafia lui rămân apreciate de specialiști, dar operele lui pretins teoretice sunt înțelese ca îmbrăcând necesități politice ale momentului. în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și principiile liberalismului și ale naționalismului făcea ca funcționarea unei guvernări internaționale inspirate de primele principii să fie dependentă de folosirea continuă a forței armate pentru protejarea și restaurarea monarhiilor absolute, precum și a posesiunilor acestora în lume. Este o problemă conjuncturală cât timp ar fi putut să mențină o guvernare internațională o asemenea misiune, chiar dacă toți membrii săi ar fi împărtășit convingerile și zelul lui Alexandru I al Rusiei. Sfânta Alianță nu ar fi putut învinge opoziția unora dintre membrii săi
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pp. 123-150; 2004, pp. 197-203). Concluzia formulată de Mintzberg este convingătoare: chiar dacă, în general, spune el, nu există o structură perfectă sau „cea mai bună”, în particular, ea poate fi așa atâta vreme cât parametrii structurali sunt intern consistenți și împreună cu factorii conjuncturali formează o configurație coerentă. De aceea, el încearcă să desprindă și apoi să caracterizeze tocmai asemenea configurații structurale. Trebuie precizat faptul că părțile componente ale organizației, în dinamica lor, generează o serie de tendințe care „împing” organizația într-o direcție
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Aici sunt incluse: tipul de organizație; eficiența grupului; natura problemelor; presiunea timpului. După cum observăm, prin natura lor, factorii determinanți ai stilului de conducere sunt extrem de diverși. Unii dintre ei sunt de natură subiectivă, psihologică (interioară), alții sunt de natură obiectivă, conjunctural‑sociologică. Importantă din perspectiva activității de conducere este conștientizarea acestor forțe de către conducători, relevante pentru comportamentul lor. Conducătorul de succes este cel care se înțelege pe sine, pe alții, particularitățile situației, își adaptează comportamentele situațiilor și momentelor pe care le
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cea mai fericită, conducând în mod firesc la obținerea succesului organizațional, în timp ce ultima este cea mai nefericită combinație, ducând în mod inevitabil și indubitabil la ineficiență organizațională. Combinațiile de la mijloc (2 și 3) pot fi în funcție de situații și împrejurări parțial, conjunctural sau momentan eficiente, în realitate ele fiind la fel de nefericite. Se consideră chiar, în literatura de specialitate, că cea de‑a doua combinație (lider puternic - manager slab) „nu duce nicăieri”, uneori ea fiind chiar mai neeficientă decât cea de a treia
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stabilirea a două tipuri de decizii: deciziile individuale (unipersonale) și deciziile de grup (colective). Deciziile individuale sunt luate de o singură persoană, în funcție de trebuințele și însușirile ei specifice sau de coincidența acestor trebuințe și însușiri cu o serie de factori conjuncturali. Acest fapt permite clasificarea lor în două categorii: decizii individuale determinate de factori psihoindividuali și decizii individuale determinate de factori psihosociali și psihoorganizaționali. Decizia de a pleca sau de a rămâne în organizație, decizia de a rămâne și a se
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
se scurge la un moment dat în lada de gunoi, precum și coincidența sau adecvarea celor patru elemente sunt cele care dirijează procesul decizional. Decizia poate fi desprinsă de procesele aparente care au dus la luarea ei, datorându-se unor motive conjuncturale. În esență, modelul acceptă incoerența și iraționalitatea relativă a organizațiilor așa-zis raționale. Pe altă parte, el susține ambiguitatea organizațiilor. Mai mult, descrie câteva tipuri de ambiguități organizaționale: ambiguitatea intențiilor - ceea ce înseamnă că obiectivele organizației sunt mai mult sau mai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]