8,403 matches
-
de drum în acumularea cunoștințelor de limbă și literatură. Rubrici: „Opinii și atitudini”, „Antologia «Limbii române»”, „Obârșii”, „Permanența clasicilor”, „Fuziune și redimensionare”, „Analize și interpretări”, „Eminesciana”, „Sociolingvistica”, „Metodică”, „Cum vorbim, cum scriem”, „Laborator”, „Prezentări și recenzii” ș.a. Articolul, studiul, recenzia, consemnarea unor metode și procedee din practica pedagogilor, poezia - în cadrul rubricii „Antologia «Limbii române»” - sunt instrumente folosite de colaboratorii de pe ambele maluri ale Prutului, ca și din Occident, printre care se numără Eugen Coșeriu (Unitate lingvistică - unitate națională, Latinitatea orientală), Constantin
LIMBA ROMANA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287812_a_289141]
-
sau neutru. • În fine, prin decelarea în unități favorabile, nefavorabile, neutre sau care nu se referă la tema (ipoteza) urmărită de noi și prin calcularea raportului dintre frecvențele acestor unități, se desprinde tendința, intenția exprimată în documentul analizat. Pe lângă simpla consemnare a prezenței sau absenței atributului, se poate evalua și tăria, gradul de intensitate cu care se manifestă atitudinea. Fidelitatea procedeului se poate estima fie prin compararea rezultatelor la care au ajuns diferiți analiști ce au lucrat independent pe același document
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Caragiale din Craii de Curtea-Veche. În alt plan, remarcabilă, de asemenea, este lucrarea de sinteză Ecouri goetheene în cultura română (1980), tema fiind urmărită, pe baza unei vaste documentații și cu un bun spirit de sistematizare a materiei, de la primele consemnări în „Albina românească” (1832) până la marii poeți contemporani ori la comentatori și traducători de renume, precum Tudor Vianu și Al. A. Philippide. Sunt consacrate capitole speciale Junimii și lui Titu Maiorescu, lui Mihai Eminescu, bogatelor traduceri de la sfârșitul secolului al
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
ca economist, iar din 1987 ca director al Fondului Literar al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Debutează editorial cu placheta Pânzele babei (1978), consacrată lumii adolescenților. Culegerile de povestiri Havuzul (1982), Meri sălbatici (1987), Avem de trăit și mâine (1992) sunt consemnări realiste bazate pe sondaje psihologice, în care R. conturează diferite tipuri umane - dezrădăcinați, filistini, dar și firi vizionare -, tinzând spre o delimitare netă între valorile efemere și cele perene. Romanul Lia (1983) este axat pe probleme morale, iar Totul se
RUSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289412_a_290741]
-
trebuie să facă o alegere între mai multe soluții laoproblemă, fiecare dintre acestea fiind utilă prin prisma unui anumit criteriu, de fiecare dată altul. 13.1.2.10. Brainwriting-ultc " 13.1.2.10. Brainwriting‑ul" În esență, brainwriting-ul presupune o consemnare individuală a ideilor la nivel individual; aceste idei sunt transmise apoi următoarei persoane din grup, care le folosește drept declanșator pentru propriile idei. În literatura de specialitate sunt descrise mai multe variante ale acestei metode. O variantă simplă presupune că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care și-l face un tânăr strivit de mortifiantul devotament al mamei sale. În Paralele (1970) sondarea cazurilor psihologice este sprijinită și de un scenariu narativ aparte. Romanul are forma unei clepsidre răsturnate, moartea mamei fiind pretextul care antrenează atât consemnarea biografiei acesteia, cât și prezentarea destinelor paralele ale celor patru fii veniți la înmormântare. Protagoniștii sunt, de astă dată, inși dezabuzați, robotizați, a căror ființă interioară e redusă la stadiul de „simplă marionetă în mâna unui destin numit Eroare” (Teodor
STEFANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
prin penumbra în care plutesc toate peisajele și notațiile sunt acele poeme [...] în cari amintirile fantomatice prind viață, coboară din cadre” sau versurile elegiace, „de preludiu funebru”. Volumul postum Însemnări din zilele de luptă (1921) conține, în prima parte, stricte consemnări ale unor fapte. Cel care își făcuse „un ideal din splendidele abstracțiuni ale minții omenești” și se apropiase de frumusețea culturii antice se trezește „în mijlocul realității ca într-o cameră de tortură”, simțind dramatic cum o parte a sufletului său
STOIKA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]
-
aspirații și întrebări, care știa să evite prin muzicalitate și rigoare alunecările în retorism. Jurnalul de front - publicat postum (1968) de un bun prieten, Laurențiu Fulga, sub titlul Carnetele unui poet căzut în război - conține notații de pe câmpul de luptă, consemnări de lecturi făcute pe apucate, confesiuni vibrante către soție („santa Lucia”), dar mai ales trăiri pendulând între speranțe și aprehensiuni, consemnând o altă „sete”, a „nemuririi” prin operă, dar și spaima la gândul că nu își va mai putea scrie
SIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
de dorit și pentru România, ea nu a fost parcursă într-un ritm necesar din punct de vedere istoric. De aceea, junimismul ar reprezenta mai curând o concepție speculativă decât una științifică. Lovinescu își atribuie o atitudine pozitivă, de simplă consemnare a faptelor. Rămase încă într-un stadiu de civilizație tradițională, Țările Române s-au înscris brusc în albia progresului occidental, prin revoluția burgheză de la 1848. Constituția de la 9 iunie înseamnă pentru Lovinescu „adevăratul punct de plecare al unei noi orientări
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
nu s-a dat în lături de la efortul de a se informa pentru mici demonstrații de patologie, cum ar fi descrierea bolii lui Dumitrașcu Cantacuzino („i s-au tâmplat moartea” din pricina unei „boalfe” „la grumazi în chip de toagă”) sau consemnarea - am văzut - a rezultatelor autopsiei - înserat de discurs medical modern, în cadrul căruia trupul neînsuflețit este altfel privit datorită unor schimbări în imaginar - la care a fost supus cadavrul (care, brusc, devine vizibil într-o cronică) lui Gheorghe Duca: „[...] spun - pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
văduviță” (Ov. Bârlea) - născuți ca urmare a unor aventuri postconjugale cu tați necunoscuți și crescuți dincolo de cadrul unei familii obișnuite. Erau - adică - pericole (uneori deloc potențiale) pentru comunitate. * Am ezitat - într-o carte publicată acum câțiva ani354 - să plasez începutul consemnărilor despre prostituție în acel act din 1592, fiindcă sintagma „femei năimite” (plătite, angajate pe bani, cu care unii trăiau „în desfrâu, rău și fără cuviință”) ar putea comporta și alte interpretări. Sunt, însă, convins că, atunci când vorbește despre meretrices - în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
minimum de informație când vine vorba de femei: „într-aceaia vréme și mama lui Costandin vodă, jupâneasa Stanca, au murit și cu cinste i-au făcut pogribaniea în București” 539. Victime ale bolilor necruțătoare Radu Greceanu nu putea fi satisfăcut cu consemnarea - în cazul morții Stancăi, mama lui Constantin Brâncoveanu - a unei știri seci, știind el - cu siguranță - eforturile depuse de Vodă pentru găsirea unor lecuitori (Brâncoveanu îl cerea cancelarului Mihail Teleki pe medicul András Pécsi, „ căci multe feluri de boli și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Discreția lirismului conduce spre concentrare și contragere, de obicei într-un registru lexical nominal, dar și spre abstractizare. În Factorul Șarpe frapează lirismul lacunar, aluziv, vizibil și în construcția, inclusiv grafică, a poemelor. Emoția, din ce în ce mai difuză, se obscurizează senin, în consemnarea oarecum detașată, uneori ludică, a unor obiecte-realități disparate, interioare sau exterioare: „respirația ta liniștită, zâmbetul așternut,/ insular...// prin fereastră,/ pe patina discretă a tabloului,/ lumina cade oblic” (Nox). Poemele din Memorial cu păianjeni și fructe, organizate în două cicluri, Scrisori
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
în 1969 și publicată în 1989, la Tel Aviv) este o proză arborescentă, cu fraze întortocheate și cu un epic minim, prezentând o imagine caleidoscopică a lumii: la conacul Mironeștilor, transformat într-un azil de bătrâni, A. M. Mironescu stăruie în consemnarea gândurilor într-un manuscris, ca supremă încercare de supraviețuire prin cuvinte și imagini (Emanuel Aczél). Orovitz Gersen, din romanul David rege (scris în 1972 și publicat în 1991 la București), trăiește în locuința lui din Piața Amzei numai pentru a
SAUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
Arta poetică a lui Paul Verlaine. Între cărțile dedicate micilor cititori (versuri și proză), se disting Vălurel, fiul Dunării (1998) și Dreams and Songs - Visuri și cântece (1998), un reușit exercițiu poetic în limba engleză. Câteva culegeri de eseuri și consemnări, între care Călătorind prin „Țara frunzei de arțar” (1998), scrisă în colaborare cu fiica sa, Cristina Segărceanu-Udrea, sunt impregnate de poezia ușor disimulată a lucrurilor și faptelor prezentate, în vreme ce Stele de mare sau Fals tratat de poezie (2000) se dorește
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
țară și străinătate, apariții și proiecte editoriale, se comentează articole din presa culturală de peste hotare și se redactează cronici ale revistelor, unele aflate în contact cu S.20. Sumarul cuprinde, de asemenea, bibliografii selective ale unor scriitori publicați în țară, consemnări de premii literare, o bogată iconografie, în general o ținută grafică remarcabilă. După 1989 revista, aceeași ca structură, apare cu multe numere cumulate, interzise de cenzura comunistă în decursul ultimilor ani de dictatură, cum ar fi numărul 4-6, datat 1988
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
caracterizează printr-o pronunțată atitudine prolegionară. Rubrici: „Cărți și reviste”, „Îndreptar verde”. Sunt prezenți cu versuri Radu Const. Popian, Emil Manu, Pavel Ion Ștefan (Paul I. Ștefănescu), Mihu Dragomir, iar cu proză Elena Zugrăvescu, Mihail Lungianu, R. Sylvan. S. conține consemnări și scurte prezentări ale noutăților din viața literară a timpului, o cronică de carte și, sporadic, o cronică a revistelor. Alți colaboratori: Constantin Virgil Gheorghiu, Constant Răutu, Lucian Dumitrescu. M. W.
SLOVAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289725_a_291054]
-
și D. Goga. În Cuvânt către cititori se arată că publicația va urmări îmbunătățirea „culturii generale a învățătorilor”, oferind material pentru activitatea școlară și extrașcolară. Principalele rubrici sunt „Studii și articole”, „Pagina literară”, „Medicina școlară”, „Pagina juridică”, „Cronica”, „Cărți, reviste”, „Consemnări”. Articolele din domeniul pedagogiei și psihologiei școlare sunt semnate de N. Mărgineanu, Liviu Rusu, Onisifor Ghibu, Al. Ghidionescu, Ana și Constantin Iencica, Al. Roșca, Zoica Boerescu, Ion Chelcea, Romulus Demetrescu, Mihai Beniuc (Câteva metode de observație, Importanța pedepselor și recompenselor
SATUL SI SCOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289510_a_290839]
-
în Grecia. În Imperiul roman se efectuau înregistrări periodice (census) ale populației, se întocmeau registre fiscale, vamale, cadastrale etc. O altă etapă în evoluția statisticii o reprezintă delimitarea evidenței statistice de evidența contabilă. Evidențele statistice, chiar dacă se rezumau la simple consemnări de fapte, ofereau datele necesare pentru informarea organismelor statului, referitoare la aspectele fiscale, militare și administrative. Faza descriptivă apare odată cu dezvoltarea rapidă a vechilor activități, cu apariția altora, cu extinderea relațiilor comerciale și culturale și corespunde trecerii de la „simple consemnări
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
consemnări de fapte, ofereau datele necesare pentru informarea organismelor statului, referitoare la aspectele fiscale, militare și administrative. Faza descriptivă apare odată cu dezvoltarea rapidă a vechilor activități, cu apariția altora, cu extinderea relațiilor comerciale și culturale și corespunde trecerii de la „simple consemnări de fapte”, la analiza comparativă a datelor, la „descrierea faptelor” în interacțiune. Curentul „descrierea statului” (sec. XII-XVIII) a atins apogeul când în Germania s-a format o adevărată școală. Reprezentanții de seamă ai acestei școli, Herman Conrig, Martin Smeitzel, Gotffried
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
Obligațiile studenților: participarea la toate activitățile desfășurate în perioada de practică pedagogică. O prezență de mai puțin de 80% la activitățile din programul de practică duce la nefinalizarea practicii pedagogice; efectuarea asistențelor la orele ținute de către profesorul mentor; efectuarea și consemnarea asistențelor la lecțiile susținute de către colegi, în fișele speciale din caietul de practică pedagogică, după modelul dat; predarea a 5 lecții (4 lecții de probă și o lecție finală); întocmirea proiectelor pentru lecțiile susținute; proiectele sînt prezentate profesorului mentor spre
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
de realitatea trăită și neprelucrată în nici un chip, și istoria unei proze lungi, concepută ca un dialog între Autor și Narator, o miză interesantă și la modă, vădind însă diletantism teoretic. Cum a murit Marin Preda (1992), în intenție o consemnare a ultimei zile din viața marelui prozator, e o scriere submediocră, din care se desprind doar idolatria față de maestru și specularea anecdoticii din lumea literară și din viața celui dispărut. Izbutit rămâne, fără îndoială, romanul (proiectat „fluviu”) În casa asta
TURTURICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290315_a_291644]
-
fărădelegilor săvârșite, a prăpădului abătut asupra țării din vina lor. Conștient de necesitatea și importanța misiunii pe care și-a asumat-o, U. consideră că istoria este actul de identitate și cartea de învățătură ale unui neam, ceea ce obligă la consemnarea adevărului, dar și la evaluarea faptelor din punct de vedere moral. Cronicarul crede că decăderea Moldovei a fost determinată de nesocotirea legilor și a vechilor obiceiuri, de abuzurile și nedreptățile conducătorilor, ca principali agenți ai istoriei. În scurte secvențe intitulate
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
imperativele ideologice din epocă. Asumându-și convențiile genului, impuse sau agreate de oficialitate, el a izbutit să dea texte ferite de derapajele grotești ale unei propagande grosolane. Tehnicile utilizate sunt cele de rigoare în reportajul literar: descrieri de natură sau consemnări „meteorologice” care fie corespund, fie contrastează cu înfăptuirile oamenilor, un comentariu auctorial subiectiv, uneori digresiv-eseistic, mici excursuri istorice sau documentare, recursul la dialog, secvențe epice și de observație comportamentală și caracterologică ș.a. E cultivat un anumit senzaționalism al antinomiilor, consemnându
VANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]
-
Tema despre emigrația părinților m-a preocupat datorită abordării sale frecvente în massmedia românească și în urma consemnării propriilor observații, din perspectiva statului de cadru didactic. Cercetarea pe care am realizat-o, se dorește a fi un semnal de alarmă pentru părinții care rezumă educația copiilor la nivelul școlii și asigurarea bunăstării materiale a acestora, uitând parcă de
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]