1,866 matches
-
laringeal, palatal velar, interdental, stridens, adental, latero-lingual etc. Iată valoarea procentuală a acestor forme de erori comparativ în cele două forme de malformații ale tractului vocal supra-laringeal (tabel 16). Cea mai frecventă omisiune ca formă dislalică se petrece în sfera consoanelor linguo-velare fără nici o diferență valorică în cele două forme de malformații, insuficiența velară determinând imposibilitatea pronunției consoanelor c-g (grafic 15). Valori crescute se înregistrează de asemenea în despicăturile totale unde se vede importanța arcadei dento-alveolare pentru consoanele t, t
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în cele două forme de malformații ale tractului vocal supra-laringeal (tabel 16). Cea mai frecventă omisiune ca formă dislalică se petrece în sfera consoanelor linguo-velare fără nici o diferență valorică în cele două forme de malformații, insuficiența velară determinând imposibilitatea pronunției consoanelor c-g (grafic 15). Valori crescute se înregistrează de asemenea în despicăturile totale unde se vede importanța arcadei dento-alveolare pentru consoanele t, t, r. Din punct de vedere fonetic interesant de semnalat este faptul că înlocuirile se produc mai mult
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în sfera consoanelor linguo-velare fără nici o diferență valorică în cele două forme de malformații, insuficiența velară determinând imposibilitatea pronunției consoanelor c-g (grafic 15). Valori crescute se înregistrează de asemenea în despicăturile totale unde se vede importanța arcadei dento-alveolare pentru consoanele t, t, r. Din punct de vedere fonetic interesant de semnalat este faptul că înlocuirile se produc mai mult în cazul elementelor fonetice linguodentale, linguo-palatale și linguo-velare a căror formă nu este vizualizată și în care limba ca organ activ
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
limba ca organ activ suferă de o anumită apraxie determinată prin lipsa antrenamentului muscular. Această observație este de asemenea demnă de a fi luată în considerație privind metodologia corectivă. Fenomenul de substituire își plasează punctele cele mai înalte în sfera consoanelor r, j, g, z, b, d, la fel în ambele forme de despicături cu diferențe nesensibile, așa cum vedem din graficul nr. 16. Din punct de vedere fonetic ele prezintă unele dificultăți chiar în achiziția limbii la copilul normal și sunt
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
feței. Din graficul 16 se poate remarca de asemenea că procentual toate valorile sunt mai ridicate în despicăturile totale decât în cele parțiale, dar cu diferențieri nesemnificative. Rezonanța nasală care predomină în rhinolalia de origine velopalatină nu afectează de obicei consoanele m, n, h, l, ele rămânând sprijinul de pronunție organic posibil pentru înlocuirea celorlalte consoane imposibil de articulat în situația anatomică a palatului despicat. Cele mai frecvente consoane de înlocuire sunt aspirata h și nasala n ușor accesibile și accidental
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ridicate în despicăturile totale decât în cele parțiale, dar cu diferențieri nesemnificative. Rezonanța nasală care predomină în rhinolalia de origine velopalatină nu afectează de obicei consoanele m, n, h, l, ele rămânând sprijinul de pronunție organic posibil pentru înlocuirea celorlalte consoane imposibil de articulat în situația anatomică a palatului despicat. Cele mai frecvente consoane de înlocuire sunt aspirata h și nasala n ușor accesibile și accidental, când alte consoane se pot emite, ele devin elemente de înlocuire, fie după asemănare auditivă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
nasală care predomină în rhinolalia de origine velopalatină nu afectează de obicei consoanele m, n, h, l, ele rămânând sprijinul de pronunție organic posibil pentru înlocuirea celorlalte consoane imposibil de articulat în situația anatomică a palatului despicat. Cele mai frecvente consoane de înlocuire sunt aspirata h și nasala n ușor accesibile și accidental, când alte consoane se pot emite, ele devin elemente de înlocuire, fie după asemănare auditivă, fie după asemănare articulatorie. Astfel dislalia în rhinolalia apperta de origine velară este
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
h, l, ele rămânând sprijinul de pronunție organic posibil pentru înlocuirea celorlalte consoane imposibil de articulat în situația anatomică a palatului despicat. Cele mai frecvente consoane de înlocuire sunt aspirata h și nasala n ușor accesibile și accidental, când alte consoane se pot emite, ele devin elemente de înlocuire, fie după asemănare auditivă, fie după asemănare articulatorie. Astfel dislalia în rhinolalia apperta de origine velară este polimorfă și complexă și depinde în cea mai mare măsură de influența psiho-socială și pedagogică
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dirijează formarea și dezvoltarea vorbirii. Ea este extrem de expusă influențelor din afară, ceea ce argumentează importanța și necesitatea educației fonetice. Fenomenul de deperdiție este specific insuficienței velare și componenta principală a rhinolaliei. Ea culminează, cum era și de așteptat, în emisia consoanelor bilabiale p, b, dento-labiale f, v și linguo-dentale t, d, care cer un puternic suflu bucal cu explozie în partea anterioară a tractului vocal (Grafic 18). Ceea ce este important de semnalat, este faptul că deperdiția nasală are frecvențe valoric mai
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
întâlnește mai frecvent și trebuie net diferențiat de suflul nasal sau deperdiția nasală, fapt de care trebuie să țină seama conduita noastră diagnozică, precum și cea terapeutică. Făcându-se procentajul pe totalul despicăturilor privind dislalia în rhinolalie, s-a extras ordinea consoanelor dislalice pentru limba română, comparată cu ordinea consoanelor dislalice dată de diferiți În limba rusă dificultățile încep de la consoana „r”, în timp ce în limba cehă acestea sfârșesc cu consoana „r” și încep cu consoana „p”. Pentru limba română și limba franceză
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
suflul nasal sau deperdiția nasală, fapt de care trebuie să țină seama conduita noastră diagnozică, precum și cea terapeutică. Făcându-se procentajul pe totalul despicăturilor privind dislalia în rhinolalie, s-a extras ordinea consoanelor dislalice pentru limba română, comparată cu ordinea consoanelor dislalice dată de diferiți În limba rusă dificultățile încep de la consoana „r”, în timp ce în limba cehă acestea sfârșesc cu consoana „r” și încep cu consoana „p”. Pentru limba română și limba franceză dificultățile în pronunție încep cu consoana „s”, păstrând
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
seama conduita noastră diagnozică, precum și cea terapeutică. Făcându-se procentajul pe totalul despicăturilor privind dislalia în rhinolalie, s-a extras ordinea consoanelor dislalice pentru limba română, comparată cu ordinea consoanelor dislalice dată de diferiți În limba rusă dificultățile încep de la consoana „r”, în timp ce în limba cehă acestea sfârșesc cu consoana „r” și încep cu consoana „p”. Pentru limba română și limba franceză dificultățile în pronunție încep cu consoana „s”, păstrând în aceeași ordine dificultățile consoanei „p”. Frecvența manifestărilor dislalice diminuează pentru
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
procentajul pe totalul despicăturilor privind dislalia în rhinolalie, s-a extras ordinea consoanelor dislalice pentru limba română, comparată cu ordinea consoanelor dislalice dată de diferiți În limba rusă dificultățile încep de la consoana „r”, în timp ce în limba cehă acestea sfârșesc cu consoana „r” și încep cu consoana „p”. Pentru limba română și limba franceză dificultățile în pronunție încep cu consoana „s”, păstrând în aceeași ordine dificultățile consoanei „p”. Frecvența manifestărilor dislalice diminuează pentru consoanele r, l, m, n, în limba română și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dislalia în rhinolalie, s-a extras ordinea consoanelor dislalice pentru limba română, comparată cu ordinea consoanelor dislalice dată de diferiți În limba rusă dificultățile încep de la consoana „r”, în timp ce în limba cehă acestea sfârșesc cu consoana „r” și încep cu consoana „p”. Pentru limba română și limba franceză dificultățile în pronunție încep cu consoana „s”, păstrând în aceeași ordine dificultățile consoanei „p”. Frecvența manifestărilor dislalice diminuează pentru consoanele r, l, m, n, în limba română și franceză, fapt explicat prin fonetica
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cu ordinea consoanelor dislalice dată de diferiți În limba rusă dificultățile încep de la consoana „r”, în timp ce în limba cehă acestea sfârșesc cu consoana „r” și încep cu consoana „p”. Pentru limba română și limba franceză dificultățile în pronunție încep cu consoana „s”, păstrând în aceeași ordine dificultățile consoanei „p”. Frecvența manifestărilor dislalice diminuează pentru consoanele r, l, m, n, în limba română și franceză, fapt explicat prin fonetica acestor limbi. Ordinea dificultăților în limba cehă și rusă ar putea scoate în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
În limba rusă dificultățile încep de la consoana „r”, în timp ce în limba cehă acestea sfârșesc cu consoana „r” și încep cu consoana „p”. Pentru limba română și limba franceză dificultățile în pronunție încep cu consoana „s”, păstrând în aceeași ordine dificultățile consoanei „p”. Frecvența manifestărilor dislalice diminuează pentru consoanele r, l, m, n, în limba română și franceză, fapt explicat prin fonetica acestor limbi. Ordinea dificultăților în limba cehă și rusă ar putea scoate în evidență aceeași remarcă prin ocuparea acelorași locuri
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
r”, în timp ce în limba cehă acestea sfârșesc cu consoana „r” și încep cu consoana „p”. Pentru limba română și limba franceză dificultățile în pronunție încep cu consoana „s”, păstrând în aceeași ordine dificultățile consoanei „p”. Frecvența manifestărilor dislalice diminuează pentru consoanele r, l, m, n, în limba română și franceză, fapt explicat prin fonetica acestor limbi. Ordinea dificultăților în limba cehă și rusă ar putea scoate în evidență aceeași remarcă prin ocuparea acelorași locuri în această ordine de către consoanele „l”, „t
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
diminuează pentru consoanele r, l, m, n, în limba română și franceză, fapt explicat prin fonetica acestor limbi. Ordinea dificultăților în limba cehă și rusă ar putea scoate în evidență aceeași remarcă prin ocuparea acelorași locuri în această ordine de către consoanele „l”, „t” și cu aproximație de către consoanele „g” și „z”. Similititudinile cu privire la ordinea defectării consoanelor în cazul despicăturilor de boltă și văl palatin, demonstrează anumite caracteristici larg răspândite ale limbajului universal și sugerează că toate limbile naturale existente au o
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în limba română și franceză, fapt explicat prin fonetica acestor limbi. Ordinea dificultăților în limba cehă și rusă ar putea scoate în evidență aceeași remarcă prin ocuparea acelorași locuri în această ordine de către consoanele „l”, „t” și cu aproximație de către consoanele „g” și „z”. Similititudinile cu privire la ordinea defectării consoanelor în cazul despicăturilor de boltă și văl palatin, demonstrează anumite caracteristici larg răspândite ale limbajului universal și sugerează că toate limbile naturale existente au o origine comună (Chomsky 1967, 1968). Foneticienii gestului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
fonetica acestor limbi. Ordinea dificultăților în limba cehă și rusă ar putea scoate în evidență aceeași remarcă prin ocuparea acelorași locuri în această ordine de către consoanele „l”, „t” și cu aproximație de către consoanele „g” și „z”. Similititudinile cu privire la ordinea defectării consoanelor în cazul despicăturilor de boltă și văl palatin, demonstrează anumite caracteristici larg răspândite ale limbajului universal și sugerează că toate limbile naturale existente au o origine comună (Chomsky 1967, 1968). Foneticienii gestului gurii (Gordon W. H. et.al., 1973) și-au
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
origine comună (Chomsky 1967, 1968). Foneticienii gestului gurii (Gordon W. H. et.al., 1973) și-au sprijinit tezele pentru strângerea „originilor” din mai multe limbi neînrudite, pentru a arăta că articolele semantice similare tind să împartă caracteristici fonetice similare „în special consoane” (47; 73; p.5-32). Cercetările în domeniul simbolismului sunetului, în strânsă legătură cu ipoteza gestului gurii și în prezent continuată de psiholingviști, sprijină noțiunea că există anumite „universalii” fonetice, semantice, care au aceeași origine pregesturală și care ar fi condiționat
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Holland și Wertheimer, citați în discuțiile purtate de Gordon) (73; p.5-32). În general, putem afirma că vorbirea copiilor cu despicături congenitale labio-maxilo-palatine se caracterizează printr-un sistem fonologic dislalic polimorf, pe un fond rhinolalic profund. În ceea ce privește ordinea în care consoanele devin dislalice, cele mai frecvent afectate sunt consoanele care au apărut mai târziu în filogeneza fonoarticulatorie. Această remarcă poate constitui premisa unui studiu amplu, datele obținute nefiind lipsite de importanță în psiholingvistică precum și în metodologia logopedică. Studiul frecvenței tulburărilor fono-articulatorii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Gordon) (73; p.5-32). În general, putem afirma că vorbirea copiilor cu despicături congenitale labio-maxilo-palatine se caracterizează printr-un sistem fonologic dislalic polimorf, pe un fond rhinolalic profund. În ceea ce privește ordinea în care consoanele devin dislalice, cele mai frecvent afectate sunt consoanele care au apărut mai târziu în filogeneza fonoarticulatorie. Această remarcă poate constitui premisa unui studiu amplu, datele obținute nefiind lipsite de importanță în psiholingvistică precum și în metodologia logopedică. Studiul frecvenței tulburărilor fono-articulatorii prin formula matematică a lui GH. Zapan (209
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
testului de articulare în care s-a considerat emisia corectă a sunetului în ambianța fonematică a cuvântului luat ca unitate lingvistică, am avut pentru toate situațiile fonetice probabilitatea evenimentului preferențial mai mare decât ½ pentru vocale și mai mică decât ½ pentru consoane. Pentru elementele vocalice având p > 0,5 și știind că , am aplicat formula la datele statistice din tabelul nr.14, astfel: Gradul de organizare și progres: ceea ce reprezintă media „gradului de organizare și progres” pentru vocale în ambele forme de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
afectat decât cel vocalic, cantitatea de informație obținută se plasează la jumătate față de întreg și se raportează la datele statistice din tabelul nr.15, astfel : Gradul de organizare și progres Totalizând media gradului de organizare și progres pentru vocale și consoane, am obținut următoarele valori: Maxim de organizare: După cum vedem formula gradului de organizare și progres a lui Gh. Zapan nu măsoară numai capacitatea de informație a unui sistem, ci dă o indicație prețioasă asupra capacității de emitere a informației în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]