15,474 matches
-
punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 13. Avocatul Poporului opinează că dispozițiile art. 341 alin. (2) și alin. (7) pct. 2 din Codul de procedură penală sunt constituționale, arătând că prevederile legale criticate au mai constituit obiectul controlului de constituționalitate și că își menține punctele de vedere transmise și reținute de Curtea Constituțională prin deciziile nr. 788 din 15 decembrie 2016, nr. 529 din 11 iulie 2017 și nr. 530 din 11 iulie 2017. Astfel, se susține că dispozițiile criticate
DECIZIA nr. 62 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257492]
-
drepturi și ale art. 21 cu privire la accesul la justiție. ... 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 341 alin. (2) și alin. (7) pct. 2 din Codul de procedură penală au mai format obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare, Curtea Constituțională pronunțând, în acest sens, mai multe decizii, printre care Decizia nr. 793 din 4 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 2 februarie 2021, și Decizia nr.
DECIZIA nr. 62 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257492]
-
alin. (1) lit. e) și f) din Codul de procedură penală (deci una de aplicare a sancțiunii nulității) și care să poată aduce în discuție limitările temporale din art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală, respectiv constituționalitatea acestor limitări. ... 43. Deși prin Decizia nr. 88 din 13 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 20 iunie 2019, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
51. Prin urmare, aspectele invocate de autorul excepției referitoare la lipsa punerii în discuție a schimbării încadrării juridice a faptei reținute în sarcina sa prin rechizitoriu constituie o problemă de interpretare și aplicare a legii, și nu o problemă de constituționalitate. ... 52. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 alin. (1) și ale art. 421 pct. 2 lit. b) teza finală din Codul de procedură penală, motivele invocate în susținerea excepțiilor au în vedere modificarea și completarea
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
analizeze propuneri de lege ferenda formulate de autorii excepțiilor de neconstituționalitate în motivarea acestora. ... 53. Având în vedere toate aceste considerente, precum și prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, conform cărora „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 alin. (1), ale art. 386 alin. (1) și ale art. 421 pct. 2
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a conturat structura inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea, de către autorul excepției, a relației de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a statuat că, în condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un
DECIZIA nr. 217 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257629]
-
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul de proprietate. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că dispozițiile art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 au mai fost supuse controlului de constituționalitate, fie sub această formă, fie prin raportare la prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015, asupra cărora art. VII pct. 3 a acționat în sens modificator în perioada 9 august 2017-1 ianuarie 2019 (până la intervenția art. 84 pct. 2
DECIZIA nr. 313 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257545]
-
de întinsă, având în vedere că acesta se află într-o poziție care îi permite să aprecieze, în funcție de o serie de criterii, necesitatea unei anumite politici penale, această competență nu este absolută în sensul excluderii exercitării controlului de constituționalitate asupra măsurilor adoptate. Prin aceeași decizie, Curtea a constatat că trebuie plecat de la premisa că includerea unui element în categoria mijloacelor de probă trebuie însoțită de garanțiile necesare respectării drepturilor și libertăților fundamentale. În materia analizată, reglementarea garanțiilor specifice
DECIZIA nr. 132 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257594]
-
acestui drept. ... 30. Cât privește neîncrederea manifestă a autorului excepției din prezenta cauză în raport cu probitatea avocaților în general, fără a se invoca nicio deficiență profesională concretă a apărării, Curtea constată că aceasta nu este o veritabilă critică de constituționalitate. Curtea reține, totuși, că nici în situația reclamării unor probleme concrete ale apărării statul contractant nu poate fi considerat răspunzător pentru toate deficiențele unui avocat numit din oficiu sau ales de acuzat (Hotărârea din 14 ianuarie 2003, pronunțată în Cauza
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
deduse judecății acestea continuă să producă efecte juridice și în lumina Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 45 alin. (2) lit. f
DECIZIA nr. 218 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257630]
-
susține lipsa de precizie și previzibilitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, sub aspectul înțelesului sintagmei „hotărâri privind patrimoniul“, critici care însă nu tind spre evidențierea unei reale contradicții între textul de lege supus controlului de constituționalitate și dispozițiile din Legea fundamentală invocate, ci vizează exclusiv aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea normei juridice. Astfel, în realitate, ceea ce a determinat ridicarea excepției de neconstituționalitate este problema încadrării sau neîncadrării unei hotărâri a Consiliului General al Municipiului
DECIZIA nr. 218 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257630]
-
I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv
DECIZIA nr. 218 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257630]
-
organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție
DECIZIA nr. 218 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257630]
-
27. Având în vedere că în prezenta cauză critica formulată vizează modul de interpretare și aplicare a legii, soluționarea acesteia excedează competenței instanței de contencios constituțional. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la modul de interpretare și aplicare a legii în concret la o cauză. În aceste condiții, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă prin prisma art.
DECIZIA nr. 218 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257630]
-
vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Având în vedere că autorii prezentei excepții de neconstituționalitate au fost trimiși în judecată, printre
DECIZIA nr. 112 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257590]
-
săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor, în formele prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, precum și soluția pronunțată prin Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, Curtea urmează a se pronunța asupra constituționalității prevederilor art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului. ... 20. Totodată, Curtea reține că, anterior sesizării sale cu prezenta
DECIZIA nr. 112 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257590]
-
de specificul lor, aceasta reprezentând o chestiune de interpretare și aplicare a legii, ce excedează competenței instanței de contencios constituțional, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată. ... 29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele care au fundamentat deciziile mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față
DECIZIA nr. 112 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257590]
-
este nemulțumit de caracterul definitiv al încheierii prin care s-a pronunțat soluția într-o cauză în care nu s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale. Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare, fiind pronunțate Deciziile nr. 44 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 16 aprilie 2020, și nr. 164 din 26 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 124 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257662]
-
din 28 iulie 2020, prin care excepția de neconstituționalitate a fost respinsă ca neîntemeiată. ... 14. Cu acele prilejuri, Curtea a constatat că încheierea la care face referire textul criticat este definitivă, însă acest fapt nu este de natură să afecteze constituționalitatea prevederilor invocate, deoarece stabilirea competenței instanțelor judecătorești și instituirea regulilor de desfășurare a procesului, deci și reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, atât art. 129, cât și art. 126 alin. (2) din Constituție fac referire la
DECIZIA nr. 124 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257662]
-
dată în cauza disjunsă. Reține că, potrivit art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, judecătorul devine incompatibil dacă există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea sa ar putea fi afectată. Apreciază că textele de lege a căror constituționalitate se contestă oferă suficiente garanții pentru a asigura soluționarea cauzei de către o instanță imparțială și dau posibilitatea analizării unei eventuale situații de incompatibilitate a judecătorului care a pronunțat soluția în procedura reglementată de art. 375 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
că, având în vedere că decizia de constatare a neconstituționalității face parte, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, din ordinea juridică normativă, realizarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a unui control de constituționalitate implicit al efectelor acestei decizii, prin raportare la alte norme constituționale incidente, în speță principiul neretroactivității legii civile, echivalează cu încălcarea competenței specifice exclusive a instanței de contencios constituțional, reglementată în art. 146 din Legea fundamentală. ... 42. În concluzie, Curtea
DECIZIA nr. 752 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255923]
-
dreptul de a exercita o cale extraordinară de atac în vederea apărării drepturilor, a libertăților și intereselor lor legitime, fără ca legiuitorul să fi avut în vedere vreun criteriu obiectiv. ... 21. Se mai susține că se impune a fi analizată constituționalitatea art. 718 din Codul de procedură civilă, în sensul dacă acesta respectă și este în concordanță cu dispozițiile art. 129 din Constituție, care prevede că împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile
DECIZIA nr. 753 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255917]
-
aprilie 2021). ... 33. Astfel, în ceea ce privește stabilirea obiectului excepției de neconstituționalitate, prin raportare la obiectul reținut în actele de sesizare, Curtea reamintește cele statuate cu valoare de principiu în jurisprudența sa, în sensul că, în exercitarea controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional trebuie să țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate (a se vedea în acest sens, Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 753 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255917]
-
condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat pe cale de excepție (Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, precitată). ... 35. În aceste condiții, în realitate, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. XVIII alin. (2) teza finală din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru
DECIZIA nr. 753 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255917]
-
a aplicării forței obligatorii a deciziilor Curții Constituționale pronunțate în considerarea dinamicii prevederilor constituționale și legale, se impune un reviriment jurisprudențial, având în vedere considerentele Deciziei nr. 107 din 9 martie 2004. Prin această decizie s-a efectuat controlul de constituționalitate asupra prevederilor Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, în raport cu art. 136 alin. (4) din Constituție, și s-a reținut că prevederile acestei legi reprezintă o concretizare a dispozițiilor constituționale privind proprietatea publică, din care rezultă că „societățile
DECIZIA nr. 825 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255962]