62,317 matches
-
își are rolul ei în conturarea unei imagini cât mai clare asupra unei personalități. În acest sens, deși despre Ion Țuculescu au apărut, de-a lungul anilor, nenumărate mărturisiri, consider utilă orice informație venită din partea celor care au fost în contact cu el. Cu atât mai importante pot fi depozițiile unor buni prieteni. Este cazul celor două epistole scrise de dr. Sandu A. Sturdza, personalitate științifică remarcabilă, cercetător la Institutul Cantacuzino, dintre care publicăm numai una. El l-a cunoscut pe
Mărturii inedite despre Ion Țuculescu - In memoriam Eugenia Iftodi by Dr. S. Sturdza () [Corola-journal/Journalistic/11869_a_13194]
-
despre beatnicii ruși în revista "Timpul". Pe lângă cultul prietenilor de poezie și de pahar ("cultul alcoolului", se bea mult în versurile beatnicilor), a grupului și a boemei, chiar un ușor cosmopolitism - căci poetul a fost plecat cu bursă și experiența contactului cu oamenii și mediul occidental nu a rămas neconsemnată -, oarecum inedit este dialogul purtat pe net cu prietenul său Dan Ursachi în ciclul de deschidere al cărții: "Burs, punțile oamenilor mai închiși în ei înșiși/ sunt adesea construite din arcuri
Ultimul bip al lirismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11897_a_13222]
-
toate și, totodată, deasupra tuturor". Recursul la origini are motivația mistică a reconstituirii unității universale care e imaginea unui Dumnezeu figurînd în aceeași măsură în abstract și în concret, abordabil pe calea abstragerii ascetice dar și pe cea dionisiacă a contactelor frenetice cu natura. Astfel încît aspirația ființei de-a coincide cu principiul se suprapune cu cea a impulsurilor sale vitale: "Vreau să mușc rădăcina reînceputului./ Vreau să fiu sînul/ din care s-a vărsat soarele./ Sau măcar un ram, o
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
cu ușurință pe pedofilul travestit în mecena, aflat sub acoperirea Asociațiilor umanitare non-profit, al funcției de Înalt Demnitar ONU sau chiar al poliției . "Toți proorocii-s mincinoși..." Știm acum că justiția nu e oarbă, doar și-a pus lentile de contact...Astfel, într-o capitală occidentală, democrația se întinde până spre "cele mai înalte culmi" ale libertinajului sexual. Porte Dauphin din Paris nu este departe de surorile sale din Manila, Hong -Kong, Haiti... Citind Proorocii..., mi-a venit în minte ce
Profeți mincinoși by Ioana Crișan () [Corola-journal/Journalistic/11899_a_13224]
-
ai comunismului, a trăit pe propria piele experiența exilului. A citit enorm, în mai multe limbi, a călătorit în lumea întreagă, a cunoscut oameni și a legat prietenii. Mereu atentă la ce se petrece în jurul său, nu a pierdut niciodată contactul cu lumea în care trăiește. A fost și este la curent cu marile evenimente politice și culturale, nimic din ceea ce frămîntă, la un moment dat, conștiința umanității nu o lasă indiferentă. Post-scriptum. Însemnări 1997-2002 este o carte destul de neobișnuită. Scriere
Portretul unei doamne by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11947_a_13272]
-
românești o asemenea reorientare a gustului consumatorilor de carte apare ca perfect naturală - în condițiile în care și emisiunile informative ale posturilor de televiziune sînt dominate de tot felul de fapte abominabile, multe dintre ele aflate parcă la zona de contact dintre realitate și ficțiune - interesant este faptul că anii '90 sînt considerați a fi momentul resurecției literaturii non-ficționale, chiar și în Occident, unde nu a existat o experiență socială similară. De ce au jurnalele și memoriile un mai mare succes de
Scriitorul și măștile sale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11969_a_13294]
-
ne poate spune dacă nu cumva halucinația conține în ea mai multă realitate decât percepția simplă. Prin intermediul halucinației ni se deschid alte porți în univers. Trecem dincolo de lumea perceptibilă. Timpul capătă o altă dimensiune și spațiul o altă configurație". Pierderea contactului cu realul este la Bikinski o obișnuință. Aderența la realitate e fragilă și amenințată permanent de psihicul labil al pictorului vagabond. Nu știm cu exactitate ce e pe bune și ce creație iluzorie a minților lui alienate de singurătate, de
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]
-
cele mai primejdioase), ființa își acceptă o condiție de aparență periferică, ce-i îngăduie a se conecta nemijlocit cu lucrurile, o umilință pe care n-o mai permite "centrul" raționalizant, excesiv generalizator, artificios prin redundanță. E o periferie fertilă a contactelor primare, a naturaleții transcrierii lor, cu o alură de naivitate: "vuiet al minții blînd devastată/ o zăbavă mai încolo pielea trupului tău/ o părere de trup/ întinsă și bătută în patru țăruși// școlerii bat toba anunțînd evenimentele de peste an". }elul
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
compozitorului a ajuns să fie ca mersul pe unele terenuri accidentate, care te lasă să ghicești, după felul cum răsună pașii, dacă traversezi lespezi de piatră sau de lemn, plenitudini sau văgăuni? Dacă ajuns sub florile politeții, vuiește dur în contact cu semenii? Compozitorii, se știe, sunt mai mult sau mai puțin ranchiunoși. Numai că cei virtuoși transformă invidia în competiție, pentru ca cei meschini să o convertească în vrăjmășie. în definitiv, invidia reciprocă a compozitorilor nu are în zilele noastre nicidecum
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
și față de ceea ce văd. Oricum, nu sînt foarte sigur. Opera dumneavoastră a constituit tema primului Colocviu româno-german de literatură spaniolă care a avut loc la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași în toamna anul trecut. Ce a însemnat pentru dumneavoastră contactul direct cu studenții și profesorii de la cele două universități, de la Konstanz și de la Iași? A fost o experiență foarte interesantă. Dată fiind calitatea intervențiilor, atît ale studenților, germani și români, cît și ale profesorilor lor, care sînt altfel decît tipul
Interviu cu Julio Llamazares - "Pentru mine poezia este fundamentală" by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11986_a_13311]
-
a manierei uzual hagiografice cînd e vorba de un scriitor "mare". Constantin Călin are șira spinării dreaptă. Respingînd fățiș ori implicit stereotipiile, d-sa înțelege a-l aborda pe autorul Scînteilor galbene într-un mod degajat, cu o funcționalitate a contactului critic ce acordă admirației alibiul firescului. Astfel e comentată o presupusă deficiență de imaginație ce l-ar fi marcat pe poet: "Bacovia reprezintă cazul unui mare poet fără imaginație. în aproape tot ce spune, el trece rareori dincolo de propria biografie
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
câinii latră la un loc". Acestei viziuni îi pune capăt versul: "Omul, trist, cade pe gânduri și s-apropie de foc". Nu văd un dramatism excesiv în acest enunț: prin "trist" se poate înțelege și "grav" - omul de la țară, în contact cu peisajul în modificare rapidă și cu animalele alertate de venirea iernii, fără a fi doborât de vreo panică specială, "cade pe gânduri", cugetă adică la ceea ce are de făcut, și, mai întâi de toate, "s-apropie de foc" - prietenul
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
ce le face acestora Înțelesese acum care erau calitățile de apreciat în acest colegiu și de ce fusese ales de doamna director Chiștoroaia ca responsabil cu orarul și serviciul pe școală. Orice profesor nou venit în liceu avea obligatoriu un prim contact cu Scârboșilă pentru a-și lua orarul și apoi acesta dispărea inexplicabil, fără urmă. Unele persoane, aflate în primii ani de învățământ, nu mai treceau nici măcar pe la inspectorat să anunțe plecarea și dispăreau fără urmă. Sonia, îngroziță de cele întâmplate
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
printre primii. Soarele își arunca șăgalnic câteva raze răzlețe printre crengile copacilor, când Camelia intra în corpul Universității. Clădirea veche, veșnic întunecată, îți dădea senzația că pătrunzi în alt timp istoric și gândurile i-au zburat involuntar, către alte vremuri. Contactul cu prezentul a fost însă atât de rapid, încât Camelia avu senzația că se trezește dintr-un vis. - Servus! salută Camelia, în timp ce deschidea ușa unei săli de laborator, plină cu aparatură electronică și computere. - Săru’ mâna! îi răspunse tânărul, subțirel
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
farmec aparte. Clădirile, toate aparținând secolului trecut, se păstraseră intacte, de parcă timpul s-ar fi blocat sub vraja lor. Aveai senzația că ai pătruns prin tunelul timpului, în altă epocă. Doar magazinele și localurile de la parterul clădirilor, te mențineau în contact cu realitatea. Și desigur faptul că circulația autovehiculelor era interzisă pe această stradă, accentua mai mult starea de reverie, în mrejele căreia cădeai involuntar, ca Ulise ademenit de cântecul sirenelor. Camelia își formase ca obicei, să meargă la cofetăria, unde
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
n-ar putea elimina niciodată percepția artei ca artă, adică bizuită pe factorii emoției, sensibilității, gustului? A pune în paranteză valoarea estetică înseamnă a deturna exegeza de la rostul său de căpetenie, iar esteticul nu poate fi prizat decît printr-un contact sensibil, direct, cu opera. Ori de cîte speculații nutrite din regiuni ale extra-artei s-ar servi comentariul acesteia, de oricîte ingeniozități și acrobații speculative ar da dovadă, în centrul său se cuvine să vegheze, precum steaua polară, conceptul imanent domeniului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16042_a_17367]
-
echipe a fost descoperit sau redescoperit de cei care s-au întîlnit cu Vlad Mugur, indiferent de vîrstă sau experiență. Inteligența lui, carisma, vitalitatea gîndului și modernitatea lui contaminează și rareori se întîmplă ca cineva să nu iasă modificat din contactul cu Meșterul, indiferent de gradul de împlinire a montării. Acest Hamlet este atît de modern, de viu, de acut și pregnant, încît devine aproape un manifest pentru forța teatrului de valoare, o propunere de studiu care depășește granițele biologicului și
Hamlet sau despre moarte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16037_a_17362]
-
într-o limbă vie și nu ar aspira niciodată la încorsetata, incomoda poziție de mit. Bolnăvicioasa teamă de oxigenare a ierarhiilor se traduce uneori printr-o conjurație a tăcerii instituită în jurul unor nume de către cei ce nu vor să ia contact cu o realitate atît de îmbucurătoare: aceea că în gulagul comunist au existat artiști de excepție care, marginalizați, excluși de la orice onoruri, au avut totuși tăria morală să-și făurească, volum după volum, o operă profundă și originală. Gheorghe Grigurcu
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
de identitate a intelectualului central-european confruntat cu un mediu cultural occidental aproape ostil, cu altă istorie și alte priorități. Dacă Gîndirea captivă e cartea despărțirii de lumea literară varșoviană, iar Europa natală - cea a inițierii, a formării unui caracter la contactul dintre Est și Vest, Valea Issei e romanul întoarcerii la origini, al recuperării rădăcinilor violent rupte, al nostalgiei. în Europa natală, scriitorul polonez deplînge la un moment dat lipsa formei, haosul din care ia naștere personalitatea intelectualului estic; marile lui
Europa de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16047_a_17372]
-
explicit societatea, ci o analizează, reflectează asupra ei într-un plan abstract ale cărui consecințe imediate nu sînt totdeauna vizibile. E ușor de văzut că una dintre cele două categorii are o priză mult mai clară la realitate, și un contact mult mai direct cu mulțimea, cu oamenii în carne și oase care constituie societatea. Dar în ce măsură sînt unii, mai degrabă decît ceilalți, adevărații intelectuali, sau în ce măsură se pot cele două categorii reuni într-una singură? Răspunsul nu e ușor de
Noua intelectualitate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16057_a_17382]
-
scrisesem critică de teatru, deci aveam o legătură cu domeniul. Dar a fost foarte plăcut să scriu piese și să intru în lumea teatrului. Când stai și scrii romane, lucrezi singur. Dar dacă scrii o piesă de teatru, vii în contact cu actorii. Până la urmă, am fost și regizor. Deci am alternat romanul cu teatrul. Am scris piese despre trei mari scriitori - August Strindberg, Hans Christian Andersen și Selma Lagerlöf (Hamsun a fost un scenariu pentru film de televiziune, am fost
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
atitudini sînt foarte rare la noi. Nu cunosc decît una autentică: aceea a criticului Ion Bogdan Lefter (în Recuperarea modernității) care se întoarce într-o epocă deja clasicizată (cea interbelică) cu o perspectivă asumat postmodernă. Nu te poți postmoderniza prin contact cu materia analizată, deci nu există contaminare. Oțoiu face un manual, foarte util studenților la filologie (și multora dintre profesori), dar nu face un pas înainte. Cartea este foarte bună tocmai din punct de vedere didactic, dar nu mai mult
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
noului tip de înțelegere a relației României cu Occidentul european, dl. Marino socoate că țara noastră e mereu deschisă sincronizării. Acum n-ar fi suficientă numai sincronizarea mecanică, ci trebuie propusă și o diferențiere a noastră. Cînd am intrat în contact cu Apusul, am ales modelul francez din altele posibile, aceasta arătînd că n-a fost, atunci, un act mimetic, ci unul de opțiune. Acum, în faza neopașoptistă, trebuie creată o nouă Românie. De fapt, crede dl. Adrian Marino, reluînd o
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
Adrian Marino stăruie, cu dreptate, asupra ideii că noi mizăm mereu prost, pentru a pătrunde cultural în Occident, tot traducînd poezie, cînd, în realitate, ar trebui promovate eseul, studiul tehnic, ideologic, istoric și romanul. Și, de asemenea, ar trebui cultivat contactul direct al autorilor cu mediul cultural (id est editorial) al Occidentului. În continuare, interlocutorii se referă la cazul Mircea Eliade care, din cauză că a învăluit în loc să recunoască eroarea sa legionară din tinerețe a creat rumoare în jurul numelui și al operei sale
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
o fructifice exemplar, confirmând cu strălucire o tradiție milenară. Cititorul o va descoperi și simți, fără îndoială, în cuvintele înregistrate în aceste pagini. (I.P.) Aș dori să începem cu câteva amintiri privind anii Dv. de formare intelectuală, culturală, religioasă - primele contacte cu cultura română, cu cultura ebraică, cu cultura lumii... Întrebarea Dv. mă face să retrăiesc momente în care am luat cunoștință de valorile culturale, spirituale, evreiești și românești... Sunt născut la Bacău; părintele meu era prim-rabinul acestui oraș; el
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]